Decizia comercială nr. 171/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.171
Ședința publică din 19 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B.
JUDECĂTORI: F. T.
M. H.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta SC G.-B. S. B. împotriva Încheierii nr. 229 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al
Tribunalului B. Năsăud în contradictoriu cu intimata C. L. PRIN P. având ca obiect sechestru asigurator.
La apelul nominal, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 10 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată, după admiterea cererii de preschimbare, pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...), prin fax, și ulterior la data de (...), prin poștă, se înregistrează din partea intimatei - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului promovat ca neîntemeiat.
Curtea, în raport de dispozițiile art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, coroborat cu dispozițiile art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial cu judecarea pricinii. Curtea reține cauza în pronunțare. CURTEA Din examinarea actelor dosarului constată următoarele: Prin sentința civilă nr.229 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al Tribunalului B. Năsăud a fost admisă cererea formulată de reclamanta C. L. împotriva pârâtei G. B. S. și în consecință a fost dispusă înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor pârâtei constând în stație de betoane și stație de asfaltare cu anexe situate în localitatea L. pe terenul în suprafață de 6,394 ha proprietatea comunei închiriat conform contractului de închiriere nr.3013/(...). Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de dispozițiile art.591si urm. C. pentru instituirea sechestrului asigurator. Astfel creanța reclamantei este constatată prin acte scrise, respectiv prin contractul de închiriere nr. 3013/(...) ce a încetat prin trecerea termenului pentru care a fost încheiat și prin care pârâta s-a obligat la plata chiriei de 9000 de euro pe an și la efectuarea unor lucrări de amenajare aferente unor drumuri comunale, precum și prin procesul-verbal de conciliere semnat și de un reprezentant al primăriei în care sunt consemnate lucrările neexecutate. De asemenea, daunele contractuale în cuantum de 309.987,35 lei solicitate în dosarul acvirat sunt fundamentate pe chiria neîncasată și pe lucrările neexecutate prevăzute în contractul de închiriere menționat. Mai este de menționat și faptul că pârâta, raportat la obiectul său de activitate, constând în reabilitarea de drumuri, nu are nici sediu și nici punct de lucru permanent în raza reclamantei, aceasta din urmă putând fi pusă în situația de a obține cu dificultate daunele la care se consideră îndreptățită după ce pârâta își va muta utilajele pe un amplasament situat în altă localitate sau în altă țară. Împotriva soluției menționate a declarat recurs pârâta S. G. B. S. solicitândadmiterea acestuia, casarea hotărârii cu consecința respingerii cererii fără cheltuieli de judecată. În susținerea celor solicitate se arată că potrivit art.1 C. comercial sechestrul asigurator în materie comercială este reglementat de art.908 C. care derogă de la art.594 C. P. art.908 C. sechestrul sau poprirea nu se va putea înființa decât numai cu dare de cauțiune afară de cazul când cererea de sechestru sau poprire se va face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtător, protest de neplata. A. aceste reglementări cu caracter special „specifice raporturilor juridice de drept comercial";, instituie obligativitatea cauțiunii iar cauțiunea nu a fost depusă de reclamantă. Natura juridică a cauțiunii judiciare în materie comercială reprezintă o sumă de bani ce trebuie depusă de partea care solicită instituirea sechestrului judiciar cu titlu de garanție în scopul dezdăunării pentru eventuale pagube pe care cealaltă parte le-ar încerca prin luarea măsurii de indisponibilizare asupra averii mobile a acesteia. Obligativitatea depunerii cauțiunii rezidă deci, pe de o parte din ideea de risc a părții care obține din partea instanței instituirea sechestrului ca măsură în favoarea sa, iar pe de altă parte în ideea de garanție anticipată pentru cealaltă parte căreia i se pune la dispoziție un mijloc juridic în vederea acoperirii pagubelor pe care le-ar suferi. În speță acțiunea de fond a reclamantei este întemeiată pe disp. art.(...),1439,1564 din Codul civil, astfel că înainte de rămânerea definitivă a soluției ce se va pronunța cu privire la pretențiilor reclamantei nu se poate vorbi de o creanță exigibilă condiție a instituirii sechestrului judiciar. În cauză nu se dovedește nimic și nu se face dovada insolvabilității societății, situație în care reclamanta își poate recupera așa-zisul debit iar aplicarea măsurii sechestrului asigurator asupra celor două bunuri mobile - prejudiciază activitatea societății în plan economic și social. Cât privește obligațiile asumate prin contract se arată ca beneficiarul trebuia să prezinte proiect și autorizație de executare iar obligațiile nu au nici o legătură cu proiectul de reabilitare a lui DN 17, acesta fiind și motivul pentru care s-au cerut proiecte și autorizații. În concluzie arată recurenta intimatănu are nici o creanță exigibilă iar legat de art.591 C. nu s-a probat și nu a dovedit nici măcar un titlu de creanță. Analizând recursul declarat prin prisma actelor dosarului, normelorjuridice incidente și a art.304 C., Curtea reține următoarele: Prin cererea introductivă de instanță intimata reclamanta în contradictoriu cu recurenta parata a solicitat instanței înființarea unui sechestrul asupra bunurilor mobile ale pârâtei (stație de betonare și stație de asfaltare) situate pe terenul în suprafață de 6,394 ha proprietatea comunei închriat potrivit contractului de închiriere nr.3013/(...). În susținere s-a arătat că prin contractul menționat a închiriat pârâtei recurente pe o perioadă de doi ani un teren în suprafață de 6,394 ha. Parata recurenta a executat parțial lucrările, diferența de lucrări rămase neexecutate se ridică la suma de 177.500 lei . Pe de altă parte contractul a expirat și deși somată pârâta să evacueze bunurile de pe teren sau să încheie contractul a refuzat inclusiv îndeplinirea obligațiilor restante. Pentru aceasta s- a înțeles să se acționeze în judecată solicitându-se achitarea sumei de 309.987,35 lei. În ultima perioadă recurenta parata a încheiat angajamentele și urmează să-și continue activitatea în altă țară, astfel că există pericolul ca aceasta să nu-și îndeplinească obligațiile. Cererea astfel argumentată a fost întemeiată în drept pe art.591 și urm. C. Din cele de mai sus se observă că demersul se fundamentează pe contractul de închiriere a unui teren nr.3013/(...). Actele depuse la dosar nu relevă cărui domeniu aparține terenul menționat,domeniului public sau privat. În raport de aceasta ar urma să se stabilească competența pentru ca în condițiile în care contractul vizează un teren aparținând domeniului public instanța competentă nu ar putea fi cea comercială (cu competențe doar în raporturile juridice comerciale și nu cele de contencios sau drept comun). Din stabilirea acestor aspecte s-ar pune ulterior problema ce norme de instituire a măsurii sechestrului ar fi aplicabile și dacă este sau nu obligatorie cauțiunea pentru ca în raporturile comerciale instituirea sechestrului în raport cu art.908 impune obligativitatea cauțiunii. Ori aceste aspecte nu rezultă din considerentele hotărârii atacate mai sus expuse că ar fi fost clarificate. După cum nu a fost clarificat nici temeiul de drept mai precis care aliniat al art.591 C. evocat prin demersul introductiv ar fi incident deoarece analiza trebuie făcută raportat la cerințele cerute de fiecare. În plus nu rezultă care ar fi valoarea până la care se cerere instituirea măsurii deoarece prin petit nu se arată aceasta iar în argumentele evocate în susținerea demersului se arată două valori a pretențiilor respectiv 177.500 lei și 309.987,35 lei. De altfel din hotărârea atacată nu rezultă că a fost lamurita natura despăgubirilor. Acțiunea principală vizează contravaloarea lucrărilor neexecutate respectiv chirii, diferențe, despăgubiri de ocupare teren iar cele relatate prin acțiune de instituire a sechestrului vizează lucrări neexecutate. La acestea se adaugă și faptul că nu s-a analizat și indicat ce fel de creanță este, din ce acte rezultă ,dacă există înscris așa cum se cere în art.591 alin.1, sau art.591 alin.3. Toate acestea conduc la concluzia ca nu a fost cercetat fondul cauzei iar in aceasta situatie este incident art312 alin 5 c.pr.civ.Prin urmare fata de cele aratate Curtea va admite recursul,va casa hotararea si va trimite spre rejudecare cauza. Cu prilejul rejudecarii instanta va avea învedere cele de mai sus iar in temeiul rolului activ va pune in discuție suplimentarea probelor cu privire la teren, verificînd apoi competenta si temeiul pe care se fundamenteaza demersul., PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Admite recursul declarat de S. B. S. B. împotriva încheierii nr.229 din 13 octombrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului B. Năsăud pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI M. B. F. T. M. H. GREFIER M. ȚAR Red.F.T./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.C. V.
| ← Decizia comercială nr. 3576/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... | Decizia comercială nr. 969/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
