Decizia comercială nr. 3198/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.3198
Ședința publică din 13 septembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P.
JUDECĂTORI: A.-A. I.
C. I.
GREFIER: M. ȚÂR
S- a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat reclamanta S. A.-C. împotriva sentinței civile nr.8155 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. în contradictoriu cu intimata SC G. S. B. având ca obiect reziliere contract.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de (...) , încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 8155 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui C. C. s-a declinat competența materială de soluționare a cererii formulată de către reclamanta S. A. C. în contradictoriu cu pârâta SC G. S. S., în favoarea J. sectorului 4 B..
În considerente se reține că prin cererea formulată în data de 23 septembrie 2010 la Tribunalul Comercial Cluj, reclamanta S. A. C., domiciliată în C.-N. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâta SC G. S. S. B., prin hotărârea ce o va pronunța să dispună rezilierea contractului de reprezentare nr. 358/(...), încheiat între părți, pentru neexecutarea totală și culpabilă a lui de către pârâtă, să constate că pârâta a încălcat abuziv dreptul reclamantei la protecția portretului, prevăzut la art. 88 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și obligarea pârâtei la repararea prejudiciului moral astfel cauzat, respectiv la plata sumei de 10.000 euro, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a arătat că în data de (...) s-a încheiat un contract de reprezentare între reclamantă, în calitate de beneficiar și pârâtă, în calitate de agenție, având ca obiect crearea cadrului juridic potrivit căruia agenția va presta pentru beneficiar, pe toată durata contractului serviciile de reprezentare precizate în contract în schimbul unui comision. La art. 2, lit. a-f ale contractului erau detaliate activitățile la care se obliga agenția, iar conform art. 6, reclamanta urma să încaseze direct onorariile, fiind obligată să retrocedeze pârâtei un comision. Contractul era încheiat pe o perioada de 24 de luni, începând cu momentul semnării. În ciuda angajamentului juridic pe care și 1-a asumat, pârâta nu și-a respectat absolut nici una din obligațiile contractuale, cu o singură excepție, cea a anexei la contract. R. obligațiilor nu au primit niciodată nici măcar un început de realizare. În cadrul de realizare a anexei la contract, societatea pârâtă a intrat în posesia unor fotografii ale reclamantei pe care, în loc să le utilizeze în scopul contractual, le-a utilizat în mod abuziv,exclusiv în scop propriu. Este extrem de grav faptul că această firmă, fără a avea autorizarea sa, a postat pe site-ul societății, pe prima pagina, portretul reclamantei. A. postare s-a făcut pe parcursul derulării contractului fără să fie remunerată în vreun fel pentru utilizarea imaginii, iar după expirarea contractului, începând din data de (...), postarea și folosirea imaginii s-a făcut în continuare, fără consimțământul reclamantei, într-un mod absolut fraudulos. Reclamanta figura pe prima pagină a site-ului acestei agenții, enumerându-se printre cele opt persoane dintre cele mai vizitate modele ale agenției. Mai mult, săptămâni la rând, a fost desemnată modelul săptămânii. Pe lângă aceste aspecte, imaginea este folosită pe pliantele publicitare ale agenției, reclamanta având cunoștință despre cele distribuite în C.-N. Toate aceste aspecte încalcă grav dispozițiile Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, în speță art. 88 referitor la protecția portretului. Art. 88 prevede expres obligația celui ce utilizează portretul unei persoane de a cere consimțământul acelei persoane, stipulând și două excepții, reclamanta susținând că-i putea fi aplicabilă cea referitoare la plata unei remunerații, dar cu toate acestea, pârâta nu i-a plătit nimic, neexecutând în nici un fel contractul de reprezentare. N. plata unei remunerații în sensul al. 2 al art. 88 din Legea nr. 8/1996, folosirea de către pârâtă a imaginii reclamantei, fără a avea consimțământul acesteia, reprezintă încălcarea dreptului la protecția portretului, drept subiectiv civil prevăzut expres de acel text de lege. T., prin raportare la art. 8 din contract și la art. 7201 C., prin notificarea nr. 1., a prezentat toate aceste aspecte și pârâtei, dar aceasta nu s-a prezentat, singurul efect al notificării fiind reconstrucția site-ului, în noua variantă, portretul reclamantei dispărând. În urma semnării contractului menționat, pe o perioada de doi ani, reclamanta a fost de acord să figureze în baza de date a agenției, pe această perioadă, însă numai dacă urma să fie remunerată pentru acest lucru, aspect ce reiese foarte clar și din cuprinsul art. 2 al contractului, care prevede că în considerarea veniturilor pe care le va obține, beneficiarul este de acord să figureze în baza de date a agenției în vederea implicării sale în unele activități. Reclamanta a participat la acea ședința foto, însă nu a fost remunerată conform art. 2 din contract, ci din contră a fost nevoită să plătească 200 euro pentru realizarea unui album. Pârâta, deși legal citată nu a trimis reprezentant în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar. Instanța a ridicat, din oficiu, excepția necompetenței materiale de soluționare a cauzei, având în vedere obiectul ei. Analizând excepția invocată, instanța a admis-o conform art. 158, al. 3 C. și a dispus trimiterea dosarului spre soluționare J. S. 4 B., pe raza teritorială a căreia se află sediul pârâtei.. Așa cum prevede art. 2, pct. 1, lit. a C., tribunalele sunt competente să soluționeze cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de peste 100.000 lei. Este evident că litigiul este unul comercial, cel puțin pentru pârâtă, care are ca și obiect principal de activitate, activități de realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală (filele 6, 7). Contractul de reprezentare încheiat între părți poate fi considerat o formă a contractului de intermediere, de mijlocire, enumerat în art. 3, pct. 12 C.com., printre faptele obiective de comerț. Fiind un litigiu comercial pentru una intre părți, în mod automat, potrivit art. 56 C.com. tuturor contractanților li se aplică dispozițiile legii comerciale, în ceea ce privește lămurirea neînțelegerilor ivite între ei. Capătul principal al acțiunii este acela al rezilierii contractului încheiat între părți, pe motiv că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate. Faptul că în convenție nu este stipulată o plată pentru serviciile prestate, agențiaurmând să câștige un anume procent din contractele pe care le va fi obținut reclamanta, în urma intermedierii efectuate, nu înseamnă că acel contract este neevaluabil în bani. Reclamanta, neîncheind vreun contract intermediat de către pârâtă, cel mult s-ar putea susține că valoarea capătului principal al acțiunii este zero, deci sub cei 100.000 lei, ceruți de lege, sumă care odată depășită, ar fi atras competența materială de soluționare a tribunalului. Cererea accesorie, de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.000 euro, daune morale, pe motiv că imaginea reclamantei a fost folosită fără ca ea să obțină vreun beneficiu, urmează soarta capătului principal al acțiunii; oricum, nici obiectul aceastei cereri accesorii nu are o valoare peste 100.000 lei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs S. A.-C., solicitând casareahotararii de declinare a competentei, rejudecarea exceptiei de necompetenta ridicata din oficiu si trimiterea cauzei pentru continuarea judecatii la Tribunalul Cluj. În motivarea recursului arată că în corecta stabilire a instantei competente a solutiona cauza trebuie mai intai stabilit care este capatul principal de cerere si care este instanta competenta a judeca acest capat de cerere (art.17 C.). Al doilea petit este capătul principal de cerere, având în vedere interesul reclamantei, iar primul petitunul incidental. Chiar daca este de acord cu judecatorul de la T. C. ca natura juridica a petitului al doilea este una civila, in nici un caz nu este de acord cu declinarea catre Judecatoria S. 4 B., instanta care nu este competenta nici material, nici teritorial a judeca pricina. Instanta de trimitere a fost avuta in vedere de T. C. fara indoiala pentru ca este instanta sediului paratei (art. 7 alin.1 C.). Necompetenta materiala a J. S. 4 B. este data de art. 2 pct. 1 li t. e) C. pr. ci v., text ce confera o competenta materiala exclusiva de prima instanta tribunalului, in procesele si cererile in materie de creatie intelectuala. Capatul de cerere principal intra in aceasta categorie de actiuni. Necompetenta teritoriala a J. S. 4 B. rezida in doua imprejurari: al doilea capat de cerere (principal) se sprijină in ultima instanta pe ideea unui ilicit civil savarsit de parata, ilicit care, precum a invocat in actiune, s-a produs in raza municipiului C.-N. Ori, conform art.10 pct.8 C., are o competenta alternativa instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt, iar conform art. 12 din acelasi cod, reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente; necompetenta teritoriala, in masura in care nu este exclusiva, nu este de ordine publica, ea nu poate fi deci invocata de instanta din oficiu, cum s-a intamplat in speta (unde necompetenta teritoriala, desi nu este exlcusiva, a fost invocata din oficiu de Tribunalul Comercial Cluj, nu de parata. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Prin Legea nr. 202/2010 art. I pct. 20, a fost modificat alin. 3 al art. 158 Cod proc.civ., în sensul că sentința de declinare a competenței „nu este supusă niciunei căi de atac"; (anterior aceasta fiind recuperabilă în termen de 5 zile de la pronunțare) - se pune problema admisibilității căii de atac formulate de recurentă. Subzistă posibilitatea recursului, întrucât nici un text de lege nu permite în mod expres respectiva posibilitate. Astfel, art. XXII alin. 2 din Legea nr. 202/2010 prevede în mod clar că „ disp art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin 5 și 51, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 1591, art. 2812 a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 31, precum și ale art. 329-3307 Cod proc.civ., republicat, cumodificările și completările ulterioare, precum și cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor și sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi";. Textul citat suprimă calea de atac a recursului la declinarea de competență doar în acele procese care au fost începute ulterior intrării ei în vigoare, nu și în cele pornite anterior. Legea nr. 202/2010 a intrat în vigoare la (...), ori procesul l-a declanșat la (...), deci anterior intrării în vigoare a legii și chiar anterior publicării ei în Monitorul Oficial ((...)), astfel că excepția inadmisibilității va fi respinsă. Problema care se ridică în cauză este aceea de a stabili care este capătul principal al cererii, ori este fără îndoială că în speță rezilierea contractului de reprezentare, este cel principal, iar capătul de cerere privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral fiind un accesoriu. Raportat la obiectul principal al cererii, la natura litigiului, la cuantumul daunelor morale solicitate, competența soluționării cauzei aparține judecătoriei. Sub aspectul competenței teritoriale, acesta aparține J. C.-N., raportat la disp art. 10 pct. 8 și art. 12 Cod proc.civ. Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(3), art. 304 (3) Cpr.civ, va respinge excepția inadmisibilității și va admite recursul declarat de S. A.-C. împotriva sentinței civile nr.8155 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. pe care o va modifica în sensul că va declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea J. C.- N. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge excepția inadmisibilității. Admite recursul declarat de S. A.-C. împotriva sentinței civile nr.8155 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. C. pe care o modifică în sensul că declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea J. C.-N. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. P. A. I. A. C. I. M. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 3 ex/(...) Jud.primă instanță: I.Păcurar
| ← Sentința comercială nr. 462/2011, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 1758/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
