Decizia comercială nr. 3542/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3542/2011

Ședința publică de la 29 S. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. M.

Judecător R.-R. D.

Judecător M.-I. I.

Grefier M. T.

{ F. | }

S-a luat în examinare recursul formulat de D. G. A F. P. A J. S., împotriva sentinșei civile nr. 1., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...)*, în contradictoriu cu reclamantul OFICIUL NAȚIONAL AL REGISTRULUI COMERȚULUI PRIN OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ și pârâta SC A. SRL, A. N. DE A. F., având ca obiect radiere.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, procedând la verificarea competenței, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că - în baza art. 237 alin. 5 din L. nr.

3., raportat la art. 3, 299 și urm. C. Pr. Civ., că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

{ F. | }

CURTEA

Prin sentința civilă 330 din (...) pronunțată în dosarul (...) s-a dispus radierea și înregistrarea mențiunii de radiere a SC A. S. SRL precum și comunicarea și efectuarea publicității legale a încheierii în condițiile prevăzute de lege. A. sentință a fost casată prin decizia civilă 502/(...) a Curții de A. C. cu trimiterea cauzei spre rejudecare pe motiv că recursul D. G. a F. P. S. este întemeiat întrucât nu a fost citat din oficiu ANAF și D.G.F.P. S..

Prin sentința civilă nr. 131/(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui

S. a fost admisă cererea formulată de reclamantul Oficiul Național al Registrului Comerțului B. reprezentat prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în contradictoriu cu pârâta SC A. S. SRL, iar pe cale de consecință, a fost dispusă radierea acestei societăți.

Hotărârea judecătorească de radiere s-a comunicat societății la sediul social, Agenției N.e de A. F. și direcției generale a finanțelor județene și oficiului registrului comerțului unde este înregistrată, s-a înregistrat în registrul comerțului și se va afișează pe pagina de internet a O. N. al R. C. și la sediul oficiului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție s-a aflat sediul social al societății - R. C. S..

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că intimata SC A. S. SRL, a fost dizolvată prin sentința civilă 2209 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, rămasă irevocabilă, în dosar nr. (...).

Întrucât instanța nu a fost sesizată cu nici o cerere pentru numire lichidator în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de dizolvare, sunt incidente dispozițiile art. 237 alin.(8) din L. nr. 3. - modificată, considerent pentru care în temeiul art. 3 alin. 3 din

O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în R. C., a fost admisă cererea și a s-a dispus radierea societății intimate.

Împotriva soluției menționate a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. S.,solicitând admiterea recursului, să se dispună anularea înregistrării radierii din registrul comerțului și restabilirea situației anterioare radierii.

În motivarea recursului se susține că SC A. S. SRL figurează cu datorii la bugetul de stat în cuantum de 1100 lei și nu putea fi radiată din R. C.. În acest sens se invocă prevederile art.260 din L. 3. raportat la prevederile art.85 C.proc.fiscală.

Analizând motivele de recurs prin prisma dispozițiilor art. 304, 304 ind.

1 Cod proced. civilă, Curtea apreciază că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Prin norma specială prevăzută la art. 237 alin. 8 din L. nr. 3. s-a consacrat instituția radierii din oficiu din registrul comerțului a societății comerciale în ipoteza în care judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condițiile alin. 7 al aceleiași articol, cu nicio cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. 7. R. se dispune prin încheiere a judecătorului delegat, pronunțată la cererea O. N. al R. C., cu citarea părților, conform dreptului comun.

Trimiterea la normele dreptului comun făcută de norma specială presupune identificarea sferei de incidență a premisei trimiterii și identificarea normelor dreptului comun.

Prima chestiune are în vedere faptul că judecătorul delegat trebuie să identifice părțile raportului juridic ce urmează a fi dezlegat în cadrul soluționării cererii de radiere și procedura de citare.

Astfel, din economia textului legal precitat ar rezulta că părțile raportului juridic ar putea fi: O. N. al R. C., titularul cererii de radiere și societatea comercială care este în starea de dizolvare pronunțată în condițiile art. 237 alin. 1-6 din L. nr. 3..

Cu toate acestea, Curtea reține că prin norma de trimitere conținută la art. 237 alin. 8 din L. nr. 3. nu face trimitere numai la textele relevante în materia citării conținute în codul de procedură civilă cu privire la citarea părților ci și la norma consacrată de art. 260 alin. 10 din L. nr. 3., normă procedurală care face parte din Titlul VII - Lichidarea societăților comerciale, Capitolul 1 Dispoziții generale.

Având în vedere că în materia lichidării societăților comerciale, L. nr.

3. are și conține dispoziții procedurale de drept comun, se poate afirma că aceste norme constituie dreptul comun în materia procedurii de lichidare.

Așa fiind, ținând seama și de ipotezele celor două texte legale, în primul rând norma procedurală de excepție prevăzută la art. 237 alin. 8 din L. nr. 3. se completează cu norma generală (de drept comun) consacrată de art. 260 alin. 10 din aceeași lege.

Mai apoi, în al doilea rând, norma de excepție consacrată la art. 237 alin. 8 din L. nr. 3. se completează și cu normele dreptului comun procesual în materie de citare.

Se poate conchide astfel că, soluționarea de către instanța de fond a cererii de radiere fără citarea Agenției N.e de A. F. și a direcției generale a finanțelor publice județene, încalcă dispozițiile art. 260 alin. 10 din L. nr. 3..

Și este așa, deoarece conform dispozițiilor art. 260 alin. 10 din L. nr.

3., introdus prin OUG nr. 4. în vigoare de la 5 mai 2010, dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului menționat la alin. 1, prelungit de tribunal după caz, oficiul registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere sau cu nicio cerere de numire a lichidatorului, societatea este radiată din oficiu din registrul comerțului. R. se dispune prin sentință a tribunalului comercial sau a secției comerciale a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul societății, pronunțată la cererea O. N. al R. C., cu citarea societății și a Agenției N.e de A. F. și a direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului B., după caz.

Conform art. 85 C.pr.civ., judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară de cazul în care legea dispune altfel, iar conform art. 87 al 1 pct. 2 C.pr.civ., persoanele juridice de drept privat vor fi citate, prin reprezentanții lor, la sediul principal sau cel al sucursalei ori al reprezentanței.

Din dispozițiile art. 107 C.pr.civ., rezultă că instanța de judecată trebuie să amâne judecarea cauzei dacă se constată că partea care lipsește nu a fost citată cu respectarea cerințelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.

Așa fiind, instanța de fond în mod corect a procedat la citarea din oficiu a Agenției N.e de A. F. și a D. G. a F. P. J. (f. 27 și 30 dos. fond), obligație ce îi revenea în virtutea prevederilor art. 260 alin. 10 din L. nr. 3..

Pe de altă parte, Curtea constată că cererea de radiere a societății comerciale pârâte nu poate fi paralizată prin invocarea dispozițiilor art. 5 alin. 4 din L. nr. 3..

Astfel conform dispozițiilor art. 5 alin. 4 din L. nr. 3. introduse prin

OUG nr. 1. așa cum a fost aprobată cu completarea adusă de L. nr. 4. „ R. este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societățile comerciale cu datorii fata de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publica interna, precum și fata de alți creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanțelor judecătorești.";

Trebuie notat că această dispoziție legală face corp comun cu L. nr. 3. pentru reglementarea situației unor societăți comerciale, lege specială circumstanțiată dispozițiilor art. 1 care și configurează sfera sa de incidență.

Astfel, conform art.1 din L. nr. 3.: „Societățile comerciale care în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu își vor fi majoratcapitalul social la nivelul minim stabilit de nr. 3. privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie

1998, sunt dizolvate de drept și intra în lichidare pe aceasta data.";

Prin urmare, este de notat că această lege are un caracter strict circumstanțiat ipotezei sale de acțiune definită de norma precitată iar textele procedurale și normele ce le consacră nu au și nici nu pot avea înrâurire în alte raporturi juridice decât dacă și sub condiția în care legiuitorul printr-o normă specială derogatorie stipulează în mod expres.

Din această perspectivă se poate constata că, L. societăților comerciale nr. 3. este legea de drept comun în materia dreptului societar pe când L. nr.

3. are caracter de lege specială. Dat fiind această relație între cele două acte normative este incident principiul de drept conform căruia norma specială nu are aplicabilitate generală putând fi doar completată de norma generalănu și invers conform adagiului roman specialia genralibus derogant șigeneralia specialibus non derogant.

Așa fiind, dispozițiile legale invocate de recurentă nu pot paraliza cererea de radiere cu atât mai mult cu cât ipoteza textului se referă la soluția radierii deja dispusă.

Afirmația de ordin general că recurenta are un interes public și general în recuperarea debitului în lipsa altor elemente care să configureze lipsa sa de diligență ori imposibilitatea obiectivă de a formula cererea de radiere nu poate paraliza demersul reclamantei, această conduită înscriindu-se mai degrabă în ipoteza normei consacrată de art. 108 alin. 4 C.pr.civ.

Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 60 rap la art. 237 alin. 8 din L. nr. 3. corelat cu art. 3 alin. 4 din OUG nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerțului cu modificările și completările ulterioare și art. 312 C.pr.civ. va respinge na nefondat recursul cu consecința menținerii în întregime a sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D. G. a F. P. sălaj, împotriva sentinței civile nr. 131 din 0(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința { F. |publică} de la 29 septembrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER D. M. R. R. D. M. I. I. M. T.red.RRD/AC

2 ex. - (...)

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Decizia comercială nr. 3542/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii