Sentința comercială nr. 1/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii cu profesioniștii
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL Dosar nr. (...)
S. CIVILĂ nr. 1.
Ședința camerei de consiliu din data de 23 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: F. T.
GREFIER D. C.
Pe rol, conflictul negativ de competență ivit în soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta POP C. în contradictoriu cu pârâta POP E., având ca obiect rezoluțiune contract.
Examinarea cauzei a avut loc în camera de consiliu în lipsa părților, acestea nefiind citate.
Curtea reține cauza în pronunțarea regulatorului de competență.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.1875 pronunțată la data de (...) în dosar nr.(...) al Judecătoriei C.-N. a fost admisă excepția necompetenței și declinată competența solutionarii acțiunii formulate de reclamanta Pop C. în contradictoriu cu pârâta Pop E. în favoarea T.ui C..
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că scopul obținerii de profit imprimă un caracter comercial operatiuni de construire si actelor subsecvente de vanzare, permitand calificarea acesteia ca fiind un fapt obiectiv de comert, ce se inscrie in enumerarea enuntiativa facuta de art.3 Cod comercial.
Potrivit articolului 7 din Codul comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale. Chiar daca am accepta caracterul neobisnuit al acestor acte de comert efectuate de parati, potrivit articolului 9 din acelasi cod, orice persoana care intr-un chip accidental face o operatiune de comert si nu poate fi considerata comerciant, este insa supusa legilor si jurisdictiunii comerciale pentru toate contestatiunile ce se pot ridica din aceasta operatiune, iar caracterul comercial al contractului prin care parata s-a obligat deopotriva sa construiasca si sa vanda apartamentul din litigiu, nu poate fi negat.
Conform dispozitiilor articolului 2, punctul 1, litera a din Codul de procedura civila, T. judeca in prima instanta procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect este neevaluabil in bani, precum si procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei. Prin prisma acestor prevederi legale, instanta observa ca prin cererea introductiva de instanta s-a solicitat rezolutiunea unui antecontract de vanzare-cumparare incheiat la data de (...), petit evaluabil in bani, la suma de 46.440 euro mentionata in antecontract, valoare care se situeaza peste limita de 100.000 lei prevazuta de art.2 pct.1 lit.a C.pr.civila.
Asadar, raportat la aceste criterii, competenta solutionarii cererii formulate de reclamanta sub aspectul fondului, apartine tribunalului, iar nu judecatoriei.
Soluția a fost recurată iar în considerarea că litigiul are o natură comercială, respectiv din înscrisuri rezultă că parata POP E. nu a urmărit construirea complexului de locuințe pentru satisfacerea nevoilor sale personale, ci a urmărit obținerea unui profit din desfășurarea unor operațiuni de comerț.Astfel, prin construirea de locuințe, parata a săvârșit un act obiectiv de comerț, conform art. 3 pct 8 c.com. care reglementează astfel întreprinderile de construcții. Prin săvârșirea unor fapte ce comerț ca o profesiune obișnuită, pârâta-persoana fizică a dobândit calitatea de comerciant, conform art. 7 com, iar actele juridice încheiate de aceasta, chiar si in situația in care cealaltă parte contractantă nu are calitatea de comerciant, sunt supuse legii comerciale conform art. 56 c.com. tribunalul a respins recursul ca nefondat.
Sesizat în acest context tribunalul prin sentința civilă nr.5992 pronunțată la data de (...) a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei și constatând conflictul a dispus trimiterea cauzei în vederea soluționării acestuia.
Pentru a dispune astfel instanța a reținut că litigiul nu are un caracter comercial, edificarea acelui imobil din care face parte și apartamentul vândut pârâtei neputând fi apreciată doar prin ea însăși ca fiind o activitate comercială. Așa cum prevede art. 7 C.com., sunt comercianți cei care fac fapte de comerț, având comerțul ca o profesiune obișnuită. Or, pârâtul, care a construit un imobil, în scopul vânzării lui, nu poate fi considerat comerciant din moment ce nu acest lucru este profesiunea lui. Numărul de apartamente al unei construcții nu este definitoriu pentru a considera ca fiind comercial faptul edificării și vânzării lor. În codul comercial edificarea de construcții nu este enumerată printre faptele de comerț obiective, deși, în mod evident acum peste
100 de ani se construiau în mod frecvent clădiri pentru locuit sau pentru a fi folosite în alte scopuri. O astfel de activitate nu avea cum să scape legiuitorului care a enumerat în 20 de puncte, în art. 3 C.com. aproape exhaustiv, faptele de comerț, activități care toate se desfășoară și în zilele noastre. Mai mult, la punctul 8 se specifică în mod expres că sunt fapte de comerț doar întreprinderile de construcțiuni, (deci persoane juridice), fiind evident că acele construcții edificate de către persoanele fizice nu pot fi considerate așa ceva.
În fine, obiectul litigiului nu îl constituie fapte sau acte de comerț legate de construcția propriuzisă, acțiunea având ca și capăt principal rezoluțiunea unui antecontract de vânzare-cumpărare referitor la un apartament. Or, o astfel de cerere nu poate avea decât un caracter civil.
Dacă s-ar accepta teza contrară a comercialității vânzărilor de imobile de către persoanele fizice, indiferent cât de dese ar fi aceste operațiuni, ar interveni arbitrariul în a aprecia caracterul comercial al unor astfel de fapte în funcție de cât de multe ele s-ar săvârși, lucru evident de neconceput. O activitate este comercială sau nu și ea nu poate fi comercială decât dacă este săvârșită de un comerciant. Or, noțiunea de comerciant presupune o autorizare specială sau cel puțin luarea în evidență a persoanei fizice comerciant, evidența comercianților (de exemplu persoane fizice autorizate) fiind regelementată pentru fiecare situație posibilă.
Nici faptul construirii unui imobil în vederea obținerii de profit nu este un argument pentru a considera acest lucru ca fiind de natură comercială.
Obținerea unui profit sau câștig nu este apanajul doar al comercianților, în mod firesc și chiar des, chiar și persoanele fizice urmărind, de-a lungul vieții lor obținerea unor câștiguri care să le îmbunătățească nivelul de trai. M. imobilului sau numărul de apartamente pe care el îl deține nu poate constituiun argument în susținerea comercialității litigiului, de multe ori, pe anumite terenuri, conform unor planuri urbanistice, neputând fi construite decât un anumit tip de imobile, de o anumită mărime, proprietarul fiind astfel practic constrâns să edifice blocuri și nu locuințe individuale.
Investită cu soluționarea conflictului Curtea reține următoarele:
Din actele anexate cererii introductive rezultă că imobilul ce a făcut obiectul promisiunii de vânzare cumpărare face parte dintr-un complex de locuințe format din două imobile cu mai multe apartamente în regim D+P+3E+M pe care pârâta urma să le edifice în baza autorizației de construire nr.8/2008. Pentru apartamentele edificate pârâta a procedat la mandatarea unei persoane în vederea vânzării. Activitatea de construire a imobilelor cuprinzând locuințe colective în vederea vânzării acestora în scopul obținerii de profit se circumscrie faptelor de comerț a căror enumerare în cuprinsul art.3 C.comercial este exemplificativă și nu exhaustiva cum reține tribunalul. Caracterul comercial este determinat de scopul urmărit prin construire, acela de a obține profit prin vânzare și nu este determinat de scopul cumpărătorului asupra căruia doar se extinde efectele comerciale. Lipsa unei autorizații sau neluarea în evidența comercianților nu sunt de natură să înlăture caracterul comercial al activitatii de construire desfasurate data fiind si interpretarea art. 9 din C. comercial potrivit careia, orice persoana care, in chip accidental, face o operatiune de comert si nu poate fi considerată comerciant este insa supusa legilor si jurisdictiei comerciale.
Un argument in plus in sprijinul acestei interpretari este dat de faptul ca potrivit art. 153 Cod fiscal, orice persoana fizica care realizeaza tranzactii imobiliare cu terenuri construibile sau constructii noi , tranzactii cu character de continuitate, trebuie sa solicite inregistrarea in scop de TVA, beneficiind de obligatiile si drepturile care rezulta din aceasta calitate de persoana impozabila.
Principalul criteriu de selectie este caracterul de continuitate, comercial al tranzactiilor imobiliare efectuate.
Persoanele fizice care efectueaza tranzactii imobiliare in scop personal sunt scutite de plata TVA in vreme ce, persoanele fizice care au construit blocuri si ansambluri rezidentiale fara sa plateasca au realizat tranzactii impozabile.
Conform Codului fiscal, orice persoana fizica ce desfasoara acte de comert a caror valoare depaseste suma de 35.000 de euro trebuie sa se inregistreze ca platitor de T.
Iar o persoana fizica care construieste două imobile cu mai multe apartamente pentru a comerializa nu face un act civil.
Prin urmare raportat la art. 22 alin. 2 și 5 C.pr.civ., data fiind valoarea obiectului litigiului, devin incidente dispozitiile art. 2 pct. 1 lit a C.proced. civila, competenta solutionarii cauzei revine T.ui C. C..
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamanta POP C. cu domiciliul procesual ales la C. S. B. A. în C.-N., calea Dorobanților nr.14-16 sc.A, ap.12, jud. C.în contradictoriu cu pârâta POP E. cu domiciliul ales în str. Someșului nr.2-12, et.IV, ap.617, jud. C., în favoarea T.ui C. C..
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE GREFIER F. T. D. C.
Red.F.T./S.M.D.
4 ex./(...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă,
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
CĂTRE,
TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ
C.-N., CALEA DOROBANȚILOR, NR. 2-4
Potrivit dispozițiilor date de instanță prin S. civilă nr. 1., pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...), s-a stabilit competența de soluționare a litigiului dintre reclamanta POP C. în contradictoriu cu pârâta POP E. având ca obiect rezoluțiune contract, în favoarea T.ui C. C..
Alăturat vă transmitem dosarul nr. (...) al T.ui C. C. cu un nr. de 19 de file cusute și numerotate, căruia îi este atașat dosarul cu nr. unic (...) al T.ui C. C. care conține 12 file și dosarul cu nr. (...) al T.ui C. C., care conține 19 file, la care este anexat dosarul cu nr. (...) al Judecătoriei C.-N., care conține 59 file.
C.-N., 07 martie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER F. T. C. D.
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA C.Ă,
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
CĂTRE,
JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA
C.-N., CALEA DOROBANȚILOR, NR. 2-4
Potrivit dispozițiilor date de instanță prin S. civilă nr. 1., pronunțată la data de (...) în dosarul nr. (...), s-a stabilit competența de soluționare a litigiului dintre reclamanta POP C. în contradictoriu cu pârâta POP E. având ca obiect rezoluțiune contract, în favoarea T.ui C. C..
Vă facem cunoscut că dosarul nr. (...) al T.ui C. C., căruia îi este atașat dosarul cu nr. unic (...) al T.ui C. C. și dosarul cu nr. (...) al T.ui C. C., la care este anexat dosarul cu nr. (...) al Judecătoriei C.-N., a fost înaintat la
Tribunalul Comercial Cluj, în vederea soluționării cauzei.
C.-N., 07 martie 2011.
PREȘEDINTE GREFIER
F. T. C. D.
| ← Sentința comercială nr. 259/2011, Curtea de Apel Cluj -... | Decizia comercială nr. 4508/2011, Curtea de Apel Cluj - Litigii... → |
|---|
