Decizia civilă nr. 128/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ nr. 128/R/2013
Ședința publică din data de 25 februarie 2013 Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: N. K. JUDECĂTOR: D. D. JUDECĂTOR: F. M. GREFIER: F. B.
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de recurenta SC M. C. T. SA în contradictoriu cu intimata SC T. - M. SA prin lichidator judiciar R.
M. I. SS, împotriva sentinței civile nr. 3721/2012, pronunțată la data de_ în dosarul nr._ de către Judecătoria Turda, cauza având ca obiect în prima instanță pretenții.
La ambele apeluri nominale făcute în cauză, părțile au lipsit. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului său de la dezbateri.
T. ul constată, de asemenea, că recurenta deși a fost citată cu mențiunea de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 105,49 lei și timbre judiciare în valoare de 3 lei, nu și-a îndeplinit această obligație.
T. ul, din oficiu, având în vedere că recurenta nu și-a îndeplinit obligația de a timbra corespunzător recursul declarat, ridică excepția nelegalei timbrări a recursului, având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, republicată și rămâne în pronunțare asupra acestei excepții.
T R I B U N A L U L :
Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 3721/24 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Turda a admis acțiunea formulată de reclamanta R.
M. I. SS Târgu M. - lichidator judiciar al SC T. M. SRL - în contradictoriu cu pârâta SC M. C. T. SRL și, în consecință a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 2499,69 lei cu titlu de despăgubiri (preț neachitat).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că între pârâtă și SC T. M. SRL au intervenit raporturi de colaborare comercială, conform facturii fiscale nr. 7895135/21 octombrie 2010, obligația pârâtei constand în a achita costul produselor ce i-au fost livrate cu prețul de 2499,69 de lei.
Din coroborarea înscrisurilor depuse la dosar în probațiune cu poziția procesuală a debitoarei, care nu s-a prezentat și nu a formulat întâmpinare, prima instanță a reținut faptul că SC T. M. SRL Turda a livrat pârâtei produse constând în "bara fontă";, iar pârâta nu a achitat contravaloarea acestor produse la scadență, astfel cum a fost inserată în documentele fiscale.
A reținut, așadar, existența în cauză cu privire la suma solicitată drept despăgubire a condițiilor impuse de art. 379 alin 3 și 4 C.proc.civ. referitoare la creanța certă, lichidă și exigibilă, precum și incidența dispozițiilor art. 969 alin.
1
1 C.civ., potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Întrucât pârâtei îi revenea obligația de a achita cuantumul produselor ce i-au fost livrate, prima instanță a reținut că acțiunea reclamantei este întemeiată atât în ce privește debitul principal. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 46 Cod com., art. 969 C.civ., art. 3 pct. 5 C.com. și al Legii nr. 85/2006, prima instanță a admis cererea și a obligat pârâta să plătească reclamantei, prin administratorul său judiciar, suma de 2499,69 lei cu titlu de despăgubiri.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, recurenta SC
M. C. T. SA, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate ca fiind nelegală și netemeinică și respingerea cererii reclamantei ca fiind nefondată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că instanța de fond a considerat că între părți au intervenit raporturi comerciale în baza facturii fară a exista un contract perfectat. Art. 982 C.civ. consacră principiul interpretării sistematice, stipulând că clauzele convențiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înțelesul ce rezultă prin actul întreg.
A mai arătat că în cazul în speță între părți nu a intervenit niciun contract sau convenție, a unui înscris unic în care să fie stabilite raporturile juridice și nu există nicio dovadă ca recurenta a solicitat produsul "bară fontă";.
Referitor la existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, recurenta a arătat că, potrivit art. 46 C.com. obligațiile comerciale se probează cu facturi acceptate. Înscrisul trebuie să fie însușit prin semnătura sau în alt mod admis de lege și să ateste drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații. A mai arătat că factura fiscală anexată acțiunii nu îndeplinește cerințele legale pentru a fi considerată probă în prezentul dosar. A învederat că comunicarea facturilor nu reprezintă acceptarea conținutului prestațiilor inserate în înscris, întrucât primirea facturii este un act material, în timp ce acceptarea facturii necesită o manifestare de voință a persoanei autorizate de a efectua plata, ca echivalent al prestațiilor.
A mai arătat că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că factura fiscală nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operațiunea facturată, neavând calitatea de act juridic, care să trebuiască să îndeplinească cerințele art. 948 alin. 2 C.civ., nici chiar atunci când probează existența unui contract comercial consensual, pentru care părțile nu au confecționat un instrumentum.
În drept, a invocat art. 299, art. 304 C.proc.civ. Intimata, deși legal citată nu a depus întâmpinare.
Analizând cu prioritate excepția nelegalei timbrări a recursului, tribunalul reține următoarele:
Prin citația comunicată recurentei la data de 28 noiembrie 2012 (f.7 dosar recurs), acesteia i s-a pus în vedere obligația de a face dovada achitării unei taxe judiciare de timbru de 105,49 lei și de timbre judiciare în valoare de 3 lei.
Deși a fost legal citată, recurenta nu și-a îndeplinit obligația arătată în aliniatul precedent.
Potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 146/1997, republicată și modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul
înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată… Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. Deși recurentei i s-au pus în vedere cuantumul taxei judiciare de
2
timbru pe care o datora și termenul până la care această obligație trebuia îndeplinită, aceasta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația stabilită de instanța de recurs în termenul acordat, astfel încât, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, tribunalul va admite excepția nelegalei timbrări a recursului și, în consecință, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de
recurenta SC M. C. T. SA în contradictoriu cu intimata SC T. - M. SA prin lichidator judiciar R. M. I. SS, împotriva sentinței civile nr. 3721/2012, pronunțată la data de 24 septembrie 2012, în dosarul nr. _
, de către Judecătoria Turda, pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite excepția nelegalei timbrări recursului și, în consecință:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta SC M. C. T. SA în contradictoriu cu intimata SC T. - M. SA prin lichidator judiciar R.
M. I. SS, împotriva sentinței civile nr.3721/2012, pronunțată la data de 24 septembrie 2012, în dosarul nr._, de către Judecătoria Turda, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
N. K. | D. | D. | F. | M. F. | B. |
Red.FIM/MM 2 ex./_ | ||
Judecător fond: d-na C. Judecătoria Turda | C. | , |
3
| ← Sentința civilă nr. 317/2013. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 587/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
