Decizia civilă nr. 1989/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007
Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL COMERCIAL CLUJ
Dosar nr. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 1989/2013
Ședința publică din data de 12 iulie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: V. LAURA OROS GREFIER: A. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de creditoarea SC B. & C. S. în contradictoriu cu debitoarea SC I. FF C. S., având ca obiect ordonanță de plată.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea intereselor creditoarei, d-ul avocat Ion T. Felezeu, în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 6 din dosar, lipsind reprezentantul debitoarei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei și se constată că s-a depus la data de 04 iulie 2013 de către creditoare, copiile certificate conforme cu originalul, de pe toate înscrisurile în probațiune, în două exemplare.
Se mai constată, de asemenea, că debitoarea a înregistrat la data de 09 iulie 2013, prin fax, într-un singur exemplar, întâmpinare prin care se invocă excepția inadmisibilității cererii arătând că prezenta cerere nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, respectiv creanța împotriva debitoarei nu este certă lichidă și exigibilă raportat la faptul că facturile încheiate pro forma nu reprezintă documente fiscale.
Față de întâmpinarea formulată, reprezentantul creditoarei arată că nu are excepții de invocat.
Tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 131 NCPC, pune în discuția părții prezente competența materială a Tribunalului Specializat C. de soluționare a prezentului litigiu.
Reprezentantul creditoarei apreciază că, față de valoarea creanței solicitate, competența aparține tribunalului, iar competența teritorială aparține Tribunalului Specializat C. .
Tribunalul, în baza dispozițiilor art.131 alin. 1 NCPC, constată că Tribunalul Specializat C. este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză raportat și la dispozițiile art. 1015, 95 pct. 1, 94 și 107 NCPC.
Având cuvântul asupra cererilor în probațiune, reprezentantul creditoarei solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Prezintă spre vedere instanței originalul înscrisurilor depuse în copie la dosar.
Se procedează la compararea copiilor depuse la dosar, anexat cererii, cu originalele prezentate.
La întrebarea tribunalului, cu privire la factura nr. 3 din data de_, reprezentantul creditoarei învederează că semnătura care apare în partea de jos sub chenarul conținând factura fiscală, din cuprinsul înscrisurilor prezentate în original și depuse în copie la dosar, aparține creditoarei. În ceea ce privește factura nr.82 și 86
din data de_ aflată în copie la f.23 a cărui original s-a prezentat, raportat la împrejurarea că instanța a constatat că această semnătură este în aparență identică cu cea aflată în partea exterioară chenarului facturilor proforme pe toate înscrisurile depuse în probațiune, reprezentantul creditoarei arată că nu este în măsură să precizeze dacă semnătura din dreptul rubricii privind semnătura de primire aparține sau nu creditoarei. De asemenea, față de împrejurarea că s-au depus și facturi care nu au fost precizate în petitele cererii introductive, reprezentantul creditoarei precizează că își întemeiază creanța pe toate înscrisurile depuse în probațiune.
Tribunalul, comparând originalul prezentat de către creditoare a înscrisurilor depuse în probațiune cu copiile anexate cererii de chemare în judecată, constată că copiile aflate la dosarul cauzei la f.7-29 sunt conforme cu originalul, cu precizarea că în ceea ce privește factura nr. 86 s-a prezentat un exemplar având, în copie, ștampila furnizorului și semnătura de la rubrica privind ștampila, și cu mențiunea că originalele facturii prezentate sunt în același format A4 cu copia depusă la dosar iar nu într-un format mai mic care să permită xerocopierea lor și realizarea, în cadrul copiei și în exteriorul marginilor inițiale a facturii, de semnături pe copia A4 conținând reproducerea în dimensiuni identice ale originalului facturilor pro forme.
Reprezentantul creditoarei arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.255 și 265 NCPC încuviințează creditoarei proba cu înscrisurile depuse la dosar și ia act de faptul că debitoarea nu a formulat cereri în probațiune.
Neformulându-se alte cereri, tribunalul acordă cuvântul reprezentantului creditoarei în susținerea cererii.
Reprezentantul creditoarei solicită admiterea cererii, cu cheltuieli de judecată conform chitanțelor depuse la acest termen de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru, timbrul judiciar și onorariul avocațial. Consideră că sunt îndeplinite toate condițiile pentru emiterea unei ordonanțe de plată, fiind realizată etapa premergătoare prevăzută de art.1014 C.pr.civ, notificarea debitoarei cu privire la debitul datorat prin executorul judecătoresc; până la data înregistrării cererii, debitoarea nu a da curs solicitărilor creditoarei de a achita debitul. Apreciază că, în speță, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1013 C.pr.civ, respectiv există un contract încheiat între părți în baza căruia s-au emis facturi conforme comenzilor anexate facturilor depuse în probațiune iar în baza acestora s-a livrat marfa.; 95% din aceste facturi, pro forma, au fost însușite prin semnătură și ștampilă de către reprezentanții debitoarei. apreciază că pentru emiterea unei ordonanțe este necesar existența unui înscris, însușit de către părți, aferent unui contract care să dea naștere unor obligații corelative din partea celor două părți contractante.
Tribunalul reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cauzei comerciale de față, constată următoarele:
Prin cererea, înregistrată pe rolul acestui tribunal la_, creditoarea
S.C. B. & CO S.R.L. a chemat în judecată pe debitoarea S.C. I. FF C. S.R.L., solicitând instanței, ca prin ordonanța de plată ce se va pronunța, să dispună obligarea debitoarei să achite suma de 336.240,50 lei sumă reprezentând
contravaloarea debitului neachitat, conform Facturilor nr, 89/_ in cuantum de
24.210,45 lei, nr.90/_ | in cuantum de 1.937,43 lei, nr. 91/_ | in cuantum de |
27.661,04 lei, nr. 82/_ | in cuantum de 19.537,50 lei, nr. 20/_ | in cuantum de |
18.958,69 lei, nr. 31/_ | in cuantum de 10.039,81 lei, nr 38/_ | in cuantum de |
9.164,41 lei, nr. 1/_ | in cuantum de 22.530,80 lei, nr. 2/_ | in cuantum de |
30.742,84 lei, nr. 3/_ | in cuantum de 15.599 lei, nr. 2/_ | in cuantum de |
17.569.30 lei, nr. 40/_ | in cuantum de 19.953.40 lei, nr. 1/_ | in cuantum de |
10.141,75 lei, nr. 42/_ | in cuantum de 6,065,15 lei ,nr. 19/_ | in cuantum de |
39.992,65 lei - însoțite de oferte -si a comenzilor efectuate in data de_ in valoare de 17,079,99 lei si din data de_, in valoare de 713.30 lei, la plata dobânzii legale, începând cu data introducerii prezentei cereri si pana la plata efectivă a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între părți s-a fost încheiat contractul comercial de vânzare-cumpărare nr. 05 la data de_, care avea ca obiect vânzarea cumpărarea între părțile contractante a materialelor de instalații termice, sanitare, vopsele, adezivi, materiale pentru amenajări interioare etc, pe baza de comanda. Astfel, obligațiile de plată rezultă atât din Contractul comercial menționat anterior, însușit prin semnătură și ștampilă de către debitoare, cât și din facturile emise în baza comenzilor acesteia, de asemenea însușite prin semnătură și ștampilă.
Creditoarea a mai arătat că deși și-a îndeplinit în totalitate obligațiile contractuale față de debitoare în că a livrat mărfurile solicitate de debitoare, aceasta nu a înțeles să își respecte obligațiile, astfel că debitoarea figurează cu datorii, în cuantum de 336.240,50 tei, către creditoare, ca urmare a neachitării Facturilor nr. 89/_ in cuantum de 24.210,45 lei, nr.90/_ in cuantum de 1.937,43 lei, nr. 91/_ in cuantum de 27.661,04 lei, nr. 82/_ in cuantum de 19.537,50 lei, nr. 20/_ in cuantum de 18.958,69 lei, nr. 31/_ in cuantum de 10.039,81 lei, nr 38/_ in cuantum de 9,164,41 lei, nr. 1/_ in cuantum de 22,530,80 lei, nr. 2/_ in cuantum de 30.742,84 lei, nr. 3/_ in cuantum de 15.599 lei, nr. 2/_ in cuantum de 17.569.30 lei, nr. 40/_ in cuantum de 19.953.40 lei, nr. 1/_ in cuantum de 10.141,75 lei, nr. 42/_ in cuantum de 6.065,15 lei, nr. 19/_ in cuantum de 39.992,65 lei - însoțite de oferte - si a comenzilor efectuate in data de_ in valoare de 17,079,99 si din data de_, in valoare de 713.30. In consecința, a procedat la notificarea prin executorul judecătoresc M. P. Florin, a debitoarei privind debitul pe care-l datorează, conform art. 1.014 Cod Procedură Civilă, însă aceasta nu a dat curs solicitărilor noastre, de a achita debitul în termen de 15 zile.
Creditoarea a mai arătat că creanța sa este certă, îndeplinirea acestei condiții rezultă din conținutul Contractului încheiat intre părți precum si din facturile și comenzile anexate, documente însușite prin semnătură și ștampilă de către debitoare, ipoteză ce răspunde exigențelor art. 662 alin.2 Cod proc.civ., creanța este lichidă, creanța in cuantum de 336.240,50 lei este determinată prin facturile emise in baza Contractului de vânzare-cumpărare, fiind astfel îndeplinita condiția lichidității creanței prevăzută de art. 662 alin. 3 Cod proc.civ., și exigibilă, condiția exigibilității creanței este de asemenea îndeplinită, în situația în care debitoarea nu a achitat debitul restant. Termenul scadent al facturilor este de 30 de zile. Acest termen a fost stabilit prin acordul părților la încheierea contractului așa cum rezulta din art. 4 al
contractului, intitulat condiții de plată. Astfel, este îndeplinită și condiția exigibilității creanței, condiție prevăzută de art. 662. alin. 4 Cod proc. civ.
Creditoarea a mai arătat că contractul de vânzare cumpărare nr. 05 din data de_ a fost încheiat în C. -N. . Sediul debitoarei este in municipiul C. -N., C.
F., nr. 3/116A, jud. C., Somația expediată în temeiul art.1014 Cod Procedură Civilă a fost recepționată de către debitoare, la punctul de lucru din C. N., C. F., nr. 3/116A, jud. C. . Suma solicitată este de 336.240,50 lei, fără penalități sau dobânzi. Având în vedere prevederile art.94, lit.j, 95 lit.a, 107 și 1015 Cod Procedură Civilă, consideră că, competența de soluționare a prezentei Cereri de emitere a unei Ordonanțe de Plată, aparține Tribunalului Specializat C. .
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozitiile art. 1013 si urm. Cod proc.civ., art. 453, art. 662, art. 411 alin. 2, art. 94 lit. j, art. 95 lit. a, art. 107 so art. 1015 Cod proc.civ.
Debitoarea S.C. I. FF C. S.R.L. a depus întâmpinare la dosar la_, prin fax, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanța de plata formulata de catre S.C. B. &CO S.R.L., ca fiind inadmisibila, arătând că plicul conținând comunicarea cererii si a documentelor pe care se bazează a fost găsit de reprezentantul firmei abia la data de_, fară a putea identifica data de comunicare al acestora, astfel că solicită a repune în termen de a formula întâmpinare.
Debitoarea a mai arătat că cererea creditoarei nu îndeplinește condițiile de admisibilitate, respectiv creanța împotriva debitoarei nu este certa, lichida si exigibila. Creanța solicitată este dovedită prin facturi proforme, or după cum este cu notorietate cunoscut, aceste facturi proforma nu sunt documente fiscale, Codul fiscal nereglementând în nici un fel astfel de documente. Pentru a se constata efectuarea unui serviciu si/sau a livrării unor mărfuri prestatorul/vanzatorui trebuie sa întocmească o factura fiscala care este documentul legal care atesta acest lucru si care trebuie înregistrat in evidentele contabile ale panilor, or in acest caz creditoarea a emis doar hârtii fără nici o valoare juridica si fiscala. Acceptarea unor astfel de hârtii ar insemna ca creditoarea sa beneficieze de sume total necuvenite si pentru care nu deține documente fiscale in vederea plații la rândul sau a obligațiilor fiscala aferente, TVA, impozit profit.
Analizând materialul probator administrat în cauză, tribunalul constată următoarele:
Între creditoarea S.C. B. & CO S.R.L., în calitate de vânzătoare, și debitoarea
S.C. I. FF C. S.R.L., în calitate de cumpărătoare, a fost încheiat contractul comercial de vânzare-cumpărare nr. 05/_, însușit de ambele părți în mod expres prin semnătură necontestată și ștampilă, având ca obiect vânzarea-cumpărarea materialelor de instalatii termice, sanitare, vopsele, adezivi si materiale de amenajări interioare.
Prin art. 3 din contractul încheiat între ele, părtile au stabilit că facturile emise si acceptate de către debitoare vor face dovada livrării produselor comandate, potrivit art. 5 din contract, scadenta facturilor fiind de 30 de zile, stabilindu-se totodată că la întârzierea la plată a facturilor, vânzătorul va aplica cumpărătorului penalităti de 0,2% pe zi de întârziere.
În desfășurarea raporturilor contractuale dintre părți, creditoarea a emis debitoarei facturilor proforme nr. 42/_, nr. 1/_, nr. 40/_, nr. 2/_ ,
nr. 2/_, nr. 1/_, nr. 38/_, nr. 31/_ și nr. 1/_, în valoare totală de 158.863,29 lei, cu privire la care tribunalul constată că au fost în acceptate în mod expres de către debitoare prin semnarea acestora în dreptul rubricii privind semnătura de primire. Totodată, pe aceste facturi proforme, cu exceptia facturii nr. 2/_, a fost aplicată si stampila societătii debitoare în dreptul semnăturii de primire a acestora, semnătură cu privire la care tribunalul constată că este aceeasi si pe factura nr. 2/_ ca si pe celelalte facturi mentionate, care au fost si stampilate, semnătură care nu a fost contestată de către debitoare.
În ce privește celelalte facturi proforme pe care îsi întemeiază creditoarea cererea, tribunalul constată că acestea nu au fost acceptate de către debitoare în mod expres prin semnarea lor în dreptul rubricii privind semnătura de primire, iar cu privire la semnătura ce apare pe două dintre acestea, nestampilate de debitoare, cu nr. 82/_ si nr. 86/_, creditoarea a învederat că semnătura îi apartine creditoarei.
Potrivit dispozitiilor art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ., procedura ordonantei de plată se aplică ";creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege";.
În spetă, debitoarea a depus întâmpinare prin care a contestat debitul invocat de către creditoare, arătând că acesta nu poate fi dovedit cu facturi proforme întrucât acestea nu sunt documente fiscale. Întrucât creditoarea nu a invocat exceptia tardivitătii cu privire la întâmpinarea depusă de către debitoare, cererea de repunere în termen formulată de către aceasta a fost fără obiect.
Conform prevederilor art. 1020 alin. 1 si 2 Cod proc.civ., ";dacă debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților";, iar ";în cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea creditorului prin încheiere";, urmând ca ";dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun";, instanța să respinsă cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere.
În ce priveste apărările invocate de către debitoare prin întâmpinare, tribunalul retine că nu prezintă relevantă sub aspectul incidentei dispozitiilor art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ. si a constatării caracterului cert al creantei, faptul că creditoarea a emis debitoarei doar facturi proforme, iar nu facturi fiscale, de vreme ce o parte din acestea, respectiv facturileproforme nr. 42/_, nr. 1/_, nr. 40/_
, nr. 2/_, nr. 2/_, nr. 1/_, nr. 38/_, nr. 31/_ și nr. 1/_, în valoare totală de 158.863,29 lei, au fost acceptate în mod expres de către debitoare, reprezentând înscrisuri întocmite de profesionisti, care au valoare probatorie conform prevederilor art. 277 Cod proc.civ., întrucât poartă semnătura debitoarei. Astfel, chiar dacă sub aspect fiscal, facturile proforme nu produc aceleasi consecinte cu facturile fiscale, sub aspect probatoriu în procedura ordonantei de plată acestea au
aceeasi valoare, întrucât dacă sunt însusite prin semnătură de către debitoare, întrunesc cerintele art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ. Totodată, faptul că creditoarea a emis facturi proforme, iar nu facturi fiscale, nu aduce atingere nici caracterului lichid si exigibil al creantei, în cuprinsul acestora fiind determinată suma de plată, iar obligatia de plată a contravalorii facturilor acceptate expres de către debitoare fiind la 30 de zile de la emiterea acestora, potrivit art. 4 din contractul încheiat între părti. Contestatia debitoarei nu este asadar întemeiată.
Prin urmare, retine că în ce priveste creanta creditoarei în cuantum de 158.863,29 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. 42/_, nr. 1/_
, nr. 40/_, nr. 2/_, nr. 2/_, nr. 1/_, nr. 38/_, nr. 31/_ și
nr. 1/_, sunt întrunite conditiile art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ., aceasta fiind certă, lichidă si exigibilă, pentru argumentele mai sus arătate, în baza art. 1021 alin. 1 Cod proc.civ., va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 158.863,29 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. 42/_, nr. 1/_, nr. 40/_
, nr. 2/_, nr. 2/_, nr. 1/_, nr. 38/_, nr. 31/_ și nr. 1/_, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.
Cererea creditoarei va fi admisă însă doar în parte, întrucât în ce priveste celelalte facturi proforme pe care aceasta îsi întemeiază pretentiile, tribunalul retine că nu sunt întrunite cerintele art. 1013 alin. 1 Cod proc.civ., întrucât acestea nu au fost acceptate de către debitoare nici în mod expres prin semnătură de primire si nici în alte moduri care să fi fost probate de către creditoare. Or, prin contractul de vânzare- cumpărare nr. 05/_ încheiat între ele, părtile au convenit că facturile emise si acceptate de cumpărătoare vor face dovada livrării produselor, fiind necesar prin urmare, ca facturile emise de către creditoare să fie si acceptate de către debitoare.
Totodată, nu va fi admisă cererea creditoarei în ce priveste acordarea dobânzii legale aferente debitului principal, fată de împrejurarea că părtile au inserat în contractul încheiat între ele o clauză prin care au stabilit penalităti de întârziere, această clauză având prioritate fată de prevederile art. 1535 alin. 1 Cod civ. nou.
Pentru aceste considerente, va admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de creditoarea S.C. B. & CO S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea S.C. I. FF C. S.R.L.
Față de prevederile art. 453 Cod proc.civ., întrucât creditoarea a avut în parte câștig de cauză, tribunalul va obliga debitoarea la plata către creditoare a sumei de 1643 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 150 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, 5 lei reprezentând timbrul judiciar, iar 1488 lei onorariu avocatial conform facturilor nr. 423/_ si nr. 420/_, si chitantelor nr. 465/_ si nr. 462/_
.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, ORDONĂ:
Admite în parte cererea de emitere a unei ordonanțe de plată formulată de creditoarea S.C. B. & CO S.R.L., cu sediul procesual ales la Cabinet de avocat Ion
T. Felezeu, în mun. C. -N., str. D. nr. 7, ap. 15, jud. C., în contradictoriu cu
debitoarea S.C. I. FF C. S.R.L., cu sediul în mun. C. -N., C. F. nr. 3, ap. 116A, jud. C. .
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 158.863,29 lei, reprezentând contravaloarea facturilor fiscale nr. 42/_, nr. 1/_, nr. 40/_
, nr. 2/_, nr. 2/_, nr. 1/_, nr. 38/_, nr. 31/_ și nr. 1/_, în termen de 10 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 1643 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare, cu depunerea cererii în anulare la Tribunalul Specializat C. .
Pronunțată în ședință publică azi,_ .
JUDECĂTOR GREFIER
V. LAURA OROS A. B.
Fiind în concediu de odihnă semnează grefier sef
Red./O.V.L./Dact./U.L.;O.V.L. 4ex./_
← Încheierea civilă nr. 1163/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 | Sentința civilă nr. 706/2013. Ordonanță de plată. OUG 119/2007 → |
---|