Decizia civilă nr. 496/2013. Acțiune în pretenții comerciale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
T. UL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. _
Cod operator date cu caracter personal 11553
DECIZIA CIVILĂ NR. 496/R/2013
Ședința publică din data de 30 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: S. I. JUDECĂTOR: C. G. JUDECĂTOR: E. B. GREFIER: A. ZAH
Pe rol fiind examinarea recursului declarat de către recurenta SC O.
V. I. G. SA împotriva sentinței civile nr. 4468/2013 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca la data de 6 martie 2013 în dosarul nr. _
, privind și pe intimata SC A. B. G. S., având ca obiect pretenii.
La apelul nominal, la ambele strigări ale cauzei, nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar s-a depus de către recurentă, la data de 27 septembrie 2013, dovada achitării taxei judiciare de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,30 lei, precum și dovada achitării onorariului avocațial.
De asemenea se constată că deși recurenta a fost citată cu mențiunea de a depune la doar un exemplar semnat în original de pe recurs, sub sancțiunea anulării acestuia, aceasta nu a înțeles să se supună dispozițiilor instanței.
Instanța, din oficiu, având în vedere faptul că recurenta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa, în temeiul dispozițiilor art. 133 Cod procedură civilă invocă excepția nesemnării recursului și reține cauza în pronunțare cu privire la această excepție.
T R I B U N A L U L,
Prin sentința civilă nr. 4468/2013 pronunțată în ședința publică din data de 06 martie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis excepția prematurității cererii de chemare in judecata, invocata de parata și s-a respins ca prematura cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta S.C. O. V. I. G. S.A., cu sediul in B., in contradictoriu cu parata S.C. A. B. G. B. DE asigurare S.R.L., cu sediul in C. -N., jud. C. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, fata de calitatea parților si contractul de intermediere nr. 780/_, ca litigiu se poarta intre profesioniști, este evaluabil in bani si deriva dintr-un contract.
Potrivit prevederilor art. 109 alin. 2 coroborat cu art. 7201si urm. c. proc. civ., reclamanta avea obligația sa convoace pe parata la conciliere directa, comunicându-i în scris pretențiile sale și temeiul lor legal, precum și toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, sau alt mijloc care sa asigure dovada de primire a convocării, stabilind în același timp data si locul concilierii.
Astfel, prima instanță a apreciat că procedura instituita de art. 7201C. proc. civ. este obligatorie si anterioara cererii de chemare in judecata.
Reclamanta a comunicat convocarea paratei la conciliere directa prin executorul judecătoresc, insa la o alta adresa decât sediul social al paratei, pe care aceasta il are din anul 2010, astfel cum rezulta din Certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul Cluj de la fila 83 dos.
Ca atare, s-a apreciat că scopul si finalitatea procedurii prealabile, obligatoriu de îndeplinit pentru reclamanta, nu au fost realizate, din culpa acesteia, care s-a mulțumit sa comunice convocatorul la conciliere prealabila la sediul pe care parata îl avea in anul 2007, cu toate ca reclamanta dorea valorificarea pretențiilor sale in anul 2011. In acest context nu s-a putut retine ca reclamanta a convocat in mod real pe parata la conciliere directa, cu atât mai mult cu cat susținerile sale conform cărora concilierea prealabila s-ar fi realizat in cadrul altei proceduri nu s-a verificat cu dovezile administrate, astfel încât nu a fost primita de instanță.
Cat privește vătămarea pârâtei pentru lipsa procedurii concilierii prealabile, pe de o parte, imposibilitatea acesteia de a-si spune punctul de vedere în privința pretențiilor reclamantei este evidenta, iar pe de alta parte, aceasta nici nu este ținuta sa justifice vreo vătămare în condițiile în care inițierea concilierii prealabile este obligatorie pentru reclamanta si parata este
îndreptățită sa o invoce prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii, ceea ce s- a și întâmplat.
In acest sens, potrivit art. 109 alin. 2, 3 C. proc. civ., sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă legea prevede în mod expres aceasta, situația in care, dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată, iar neîndeplinirea procedurii prealabile poate fi invocată de către pârât, prin întâmpinare, sub sancțiunea decăderii.
In aceste circumstanțe de fapt si de drept, instanța a constatat ca excepția prematurității acțiunii invocata de pârâta este întemeiata si a respins acțiunea formulată de reclamanți ca prematură.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs S.C. O. V. I. G.
S.A. și a solicitat admiterea prezentului recurs, casarea în integralitate a sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cpr.civ., coroborat cu art 312 alin 3 Cpr.civ., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că, prin sentința civilă nr. 4468/2013 a Judecătoriei C. -N., pronunțată în ședința publică din 06 martie 2013, instanța a respins acțiunea recurentei ca urmate a admiterii excepției prematurității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtă.
Raportat la excepția prematurității pe care s-a pronunțat prima instanță, admițând-o, recurenta a precizat că, conform art. 7201C.pr.civ, care stipulează că în procesele și cererile dintre profesioniști evaluabile în bani și derivate din raporturi contractuale, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă cu cealaltă parte.
Așadar, anterior promovării acțiunii în instanță, recurenta a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabila. Astfel, a expediat convocarea la conciliere prin executor judecătoresc pârâtei, convocarea fiind comunicată la data de_ (conform dovezii de primire și procesului-verbal de predare anexat) prin care i-a adus la cunoștință solicitarea de conciliere, valoarea pretențiilor precum și motivele și temeiurile ce stau la baza acestora. Din
dovada de comunicare, reiese că procedura de comunicare a fost îndeplinită, actul fiind afișat pe ușa principală a locuinței destinatarului.
Astfel, din dovada de primire și procesul verbal de predare, a reieșit că, la acea adresă apărea sediul societății, așa cum a constatat și agentul procedural care a transmis convocarea, a afișat actul pe ușa principala a
locuinței, nefiind găsită nici o persoană căreia să-i înmâneze corespondența. în măsura în care la locul respectiv nu ar fi fost găsit sediul societății, s-ar fi făcut mențiune despre aceasta.
Recurenta a subliniat că, la data de_, la doua zile de la primul termen de judecată, pârâta a depus la dosar o adresă prin care arată că si-a schimbat sediul, anexând un certificat constatator actual. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de_ instanța a amânat soluționarea cauzei pentru lipsa de procedură cu pârâta, urmând ca aceasta sa fie citată la noul sediu.
S-a avut în vedere faptul că, pârâta a depus înscrisurile prin care a arătat că și-a schimbat sediul (la două zile de la primul termen de judecatâ-_
), în mod evident de la acea dată a existat dovada faptului că aceasta avea cunoștința despre faptul împrocesuării sale, având acces la dosarul cauzei, prin urmare lipsa de procedură s-a acoperit, prin însuși faptul depunerii de înscrisuri de pârâtă la dosar .Pârâta avea cunoștință de existența acțiunii,
având acces la dosar, însă aceasta a dorit să câștige timp pentru a-și formula poziția procesuală.
Recurenta a arătat că la dosarul cauzei erau anexate, atât convocarea la conciliere cu dovada comunicării prin executor judecătoresc, cât și toate actele anexe, respectiv dosarul de dauna. Mai mult decât atât, parata si-a formulat și poziția procesuală prin întâmpinarea depusa la dosar, față de acțiunea recurentei, fiindu-i comunicate toate aceste înscrisuri (acțiunea, convocarea la conciliere cu dovada comunicării și dosarul de daună) la noul sediu.
De asemenea, recurenta a menționat că ar fi fost de un formalism exagerat ca ea, la acel moment, sa reia procedura de conciliere, practic să recomunice convocarea la conciliere cu înscrisurile anexa, de care, în mod evident, pârâta a luat cunoștință înainte de a-i fi comunicate de către instanță. Recurenta a arătat că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
S-a arătat că, în condițiile în care îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută de art. 720 indice 1, C. Pr. Civ. ar fi din nou cerută recurentei, acest lucru ar însemna ca ulterior realizării tuturor formalităților inerente unei asemenea proceduri, recurenta să reintroducă o acțiune pe rolul Judecătoriei
C. -N. .
Or, având în vedere apărările pârâtei-intimate formulate prin întâmpinare, a reieșit foarte clar poziția acesteia, aceea de neachiesare la pretențiile recurentei și de nerecunoaștere a culpei sale.
S-a precizat faptul că, situația ar fi fost cu totul alta dacă recurenta nu ar fi încercat soluționarea litigiului prin conciliere, adică nu și-ar fi formulat intenția de conciliere prin convocarea expediată prin executor, anexată la dosar, de care intimata a luat la cunoștință. Or, așa cum reiese din cele arătate, convocarea la conciliere împreuna cu toate actele doveditoare, se aflau la dosar și au fost comunicate până la data primului termen de judecată, procedura concilierii fiind îndeplinită, recurenta înscriindu-se în excepția trasata de înalta Curte de Casație și Justiție.
La termenul de judecată din data de_, instanța a invocat, din oficiu, excepția nulității cererii de recurs prin raportare la dispozițiile art. 133 c.pr.civ.
În conformitate cu prevederile art. 137 c.pr.civ., instanța va analiza cu prioritate această excepție, reținând următoarele:
Recurenta a transmis prin fax cererea de recurs la data de_, însă această modalitate nu îndeplinește cerințele impuse de art. 82 c.pr.civ. care prevede că cererile adresate instanțelor judecătorești trebuie să fie făcute în scris și să cuprindă semnătura părții. Este adevărat că aceiași dispoziție legală permite părților ca în cererea formulată să indice datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părți, precum și numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poștă electronică, iar dispozițiile art. 86 alin. 3 c.pr.civ. permit comunicarea actelor de procedură prin mijloace care asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Însă aplicarea acestor dispoziții legale nu permite considerarea ca fiind formale cererile adresate instanțelor de judecată prin fax, deoarece această modalitate nu asigură transmiterea exemplarului original al actului și a semnăturii persoanei care formulează cererea.
Din aceste considerente s-a pus în vedere recurentei prin citația emisă pentru termenul de judecată din data de_ să depună un exemplar semnat în original de pe recurs sub sancțiunea anulării cererii. Lipsa semnăturii nu a fost acoperită de către recurentă până la termenul acordat în acest sens, motiv pentru care în temeiul art. 133 c.pr.civ. se va admite excepția nesemnării recursului și se va anula ca nesemnat recursul formulat de recurenta SC O. V. I. G. SA în contradictoriu cu intimata SC A.
B. G. S. împotriva sentinței civile nr. 4468/2013 pronunțate la 6 martie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite excepția nesemnării recursului, excepție invocată din oficiu, și în consecință:
Anulează ca nesemnat recursul formulat de recurenta SC O. V. I.
G. SA în contradictoriu cu intimata SC A. B. G. S. împotriva sentinței civile nr. 4468/2013 pronunțate la 6 martie 2013 în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în întregime.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
S. I. | C. | G. | E. | B. A. | Zah |
Red. SI/Dact.AA 2 ex./_
Judecător fond: F. M. Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Sentința civilă nr. 2877/6. Acțiune în pretenții comerciale | Decizia civilă nr. 599/2013. Acțiune în pretenții comerciale → |
|---|
