Cerere de deschidere a procedurii insolvenţei formulată de lichidatorul desemnat la O.R.C. în condiţiile Legii 31/1990
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 291 din 2 septembrie 2014
Prin încheierea civilă nr. 223 pronunţată la data de 29.01.2014 în dosarul nr. ... al Tribunalului Specializat Cluj, s-a respins cererea formulată de către debitoarea SC B. SNC, prin lichidator judiciar CII M.E., cerere având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 3 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 insolvenţa este acea stare a patrimoniului ce se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile. Art. 27 din acelaşi act normativ impune debitorului sa formuleze cerere de deschidere a procedurii insolvenţei, în termen de maxim 30 de zile de la data apariţiei stării de insolvenţă.
Cererea debitoarei trebuie să fie însoţită de actele menţionate la art. 28 din Legea nr. 85/2006, respectiv debitoarea trebuie să facă dovada faptului că se află în stare de insolvenţă, să depună la dosar lista completă a tuturor bunurilor, bilanţul şi balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii, lista numelor şi adreselor creditorilor, lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive, precum şi o listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie.
Totodată, debitorul este obligat să depună la dosar contul de profit şi pierdere pentru anul anterior depunerii cererii, o declaraţie prin care îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau în reorganizare şi să descrie modalităţile pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii. De asemenea, debitorul are obligaţia de a da o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificata de un avocat, sau să depună un certificat de la registrul comerţului din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii şi o declaraţie pe propria răspundere, autentificată, din care să rezulte că nu a fost condamnat pentru fals ori infracţiuni prevăzute în Legea concurenţei nr. 21/1996.
Potrivit datelor de la dosarul cauzei, tribunalul a reţinut că debitoarea SC B. SNC a fost dizolvată în temeiul art. 237 alin.3 din Legea nr. 31/1990, iar prin rezoluţia nr. 10401/04.06.2010 emisă de ORC de pe lângă Tribunalul Cluj s-a numit lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă M.E.. Prin urmare, conform prevederilor art. 1 alin. 2 lit. e din Legea nr.85/2006 debitoarea intră în domeniul de aplicare a dispoziţiilor acestei legi, urmând a se verifica şi condiţia existenţei stării de insolvenţă vădită sau iminentă.
În ceea ce priveşte creanţele societăţii debitoare, tribunalul a arătat că starea de insolvenţă trebuie dovedită cu înscrisuri din care să rezulte existenţa unor creditori care pretind creanţe împotriva averii debitoarei, corelativ cu inexistenţa fondurilor băneşti apte să acopere creanţele certe, lichide şi exigibile ale creditorilor faţă de averea debitoarei.
În cauză însă, debitoarea prin reprezentantul său legal, nu a fost în măsură să facă dovada stării de insolvenţă, singurele acte depus în acest sens fiind un titlurile executorii emise de către A.F.P. Gherla, însă dovada lipsei lichidităţilor necesare achitării acesteia nu a fost făcută. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât la dosarul cauzei nu au fost depuse bilanţul certificat de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii, lista completă a bunurilor debitoarei, lista creditorilor şi a creanţelor acesteia, contul de profit şi pierderi pe anul anterior depunerii cererii, declaraţii conform lit. h, j şi l, astfel cum prevede în mod expres şi fără exceptări textul art. 28 alin.1 coroborat cu art. 32 alin. 1 din Legea nr. 85/2010, nici nu s-a făcut de către lichidatorul judiciar desemnat o analiză economică actualizată a situaţiei debitoarei. Prin urmare, raportat la dispoziţiile art. 32 alin.1 din Legea nr.85/2006, cererea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei SC B. SNC având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei în formă simplificată a fost respinsă ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, CABINETUL INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ M.E. a declarat apel, solicitând admitere acestuia, anularea încheierii atacate şi admiterea cererii introductive în sensul deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei prev. de Legea nr. 85/2006 privind pe debitoarea S.C. B. S.N.C. În motivarea apelului, întemeiat pe dispoziţiile art. 466 şi urm. C.pr.civ., apelanta a arătat că în mod neîntemeiat instanţa a respins ca nefondată cererea având ca obiect deschiderea procedurii insolventei debitoarei S.C. B. SNC, apreciind că nu a fost făcută dovada lipsei lichidităţilor necesare achitării datoriilor debitoarei.
Pentru a combate aspectele reţinute de instanţa de fond, apelanta a arătat faptul că, societatea debitoare a fost dizolvată de drept, în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Legea nr. 31/1990, la cererea ORCT Cluj, tocmai pentru că nu a depus la oficiul registrului comerţului, în termenele legale, situaţiile financiare anuale, iar prin Rezoluţia nr. 10401/04.06.2010, apelanta fiind numită în calitate de lichidator al debitoarei. În această calitate, apelanta arată că a notificat debitoarea la sediul social cu care aceasta figurează în evidentele ORCT Cluj, conform notificării anexată cererii introductive, solicitând acesteia să procedeze la remiterea documentelor financiar contabile, a celor privind înfiinţarea societăţii precum si a tuturor celorlalte acte la care face referire art. 28 alin. 1 Legea nr. 85/2006, însă debitoarea nu a înţeles să dea curs cererii, nepredând niciunul din documentele solicitate. In aceste condiţii, apelanta a întocmit raportul economic privind situaţia societăţii debitoare, exclusiv pe baza ultimelor informaţii si date bilanţiere prezentate pe site-ul Ministerului de Finanţe, care datează din anul 2010 raport pe care l-a depus la data de 30.05.2012, la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj.
În ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiei instituite la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind depunerea documentelor prevăzute de textul legal, apelanta susţine că instanţa de fond a pierdut din vedere situaţia particulara speciala a societăţii debitoare care a fost dizolvată de drept, în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Legea nr. 31/1990, la cererea ORCT Cluj, tocmai pentru că nu a depus la oficiul registrului comerţului, în termenele legale, situaţiile financiare anuale iar, urmare a notificării pentru predarea documentelor prevăzute de lege, debitoarea nu a înţeles sa-si îndeplinească acesta obligaţie. In consecinţa, apelanta susţine că se află într-o imposibilitate obiectivă de a depune la dosarul cauzei declaraţii conform lit. h, j si i ale art. 28 alin. 1, bilanţul certificat de către administrator si cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedenta datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii; lista completa a bunurilor debitorului; lista creditorilor si a creanţelor acesteia si contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii, toate aceste documente emanând de la societatea debitoare si aflându-se exclusiv în posesia acesteia, astfel încât, în cazul refuzului de predare, lichidatorul nu este în măsura a le înfăţişa instanţei de judecată.
Cu toate acestea, apelanta susţine că întreprins demersuri în acest sens, respectiv a emis adrese pe seama Primăriei Municipiului Gherla, prin care a pretins informaţii referitoare la bunurile cu care debitoarea figurează în evidentele acestei instituţii, răspunsul din adresa nr. 9194/03.12.2013 fiind acela ca societatea debitoare SC B. SNC nu deţine niciun bun în patrimoniu; în ce priveşte conturile debitoarei, a emis adresa nr. 1048/ 06.12.2013 care a fost remisa către 11 banei comerciale si prin care s-a solicitat informaţii despre conturile curente ale debitoarei deţinute la aceste unităţi bancare, comunicându-i-se că debitoarea nu figurează în evidente cu conturi deschise. Cu privire la creditorii societăţii debitoare, prin adresa nr. 1047/06.12.2013 lichidatorul a solicitat informaţii asupra eventualelor creanţe deţinute împotriva debitoarei de A.V.A.S., Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Romana si I.T.M. Cluj, iar răspunsul acestora a fost în sensul că debitoarea nu are obligaţii neachitate fata de aceste instituţii.
În opinia apelantei, toate aceste informaţii se completează pe deplin cu cele evidenţiate în raportul economic privind situaţia societăţii debitoare, pe care l-a întocmit pe baza ultimelor informaţii si date bilantiere si care evidenţiază, în esenţă, că debitoarea a depus ultimele situaţii financiare public pentru exerciţiul financiar al anului 2008, din care rezulta ca la aceea data nu dispunea de active imobilizate asa cum rezulta si din adresa Primăriei Gherla nr. 9194/03.12.2013, activele circulante din ultimul bilanţ prezentat public sunt în suma de 3206 lei si reprezintă stocuri. Datoriile totale din acele situaţii sunt în valoare de 850 lei. Prin situaţiile financiare aferente anului fiscal 2008 debitorul nu a raportat niciun fel de venituri sau cheltuieli.
Având în vedere toate aceste aspecte şi situaţia particulara a debitoarei, apelanta consideră că a făcut proba lipsei lichidităţilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, respectiv dovada stării de insolventa a debitoarei.
În ce priveşte statuarea instanţei de fond potrivit căreia „nu s-a făcut de către lichidator o analiza economică actualizată a situaţiei debitoarei", apelanta a subliniat că debitoarea a fost dizolvata de drept în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr. 31/1990, la cererea ORCT Cluj, tocmai pentru ca nu a depus la oficiul registrului comerţului, în termenele legale, situaţiile financiare anuale; nu a predat lichidatorului documentele prevăzute de lege, condiţii în care lichidatorul a fost nevoit a întocmi raportul privind situaţia economica a debitoarei exclusiv pe baza informaţiilor bilantiere publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, datând din anul 2008. In consecinţă, este de ordinul evidentei ca, în condiţiile descrise mai sus, situaţia economica a debitoarei este una si aceeaşi, atât la data întocmirii de către lichidator a raportului susmenţionat cât si ulterior, până în prezent, în tot acest interval de timp neintervenind factori care să conducă la modificarea situaţiei economice a debitoarei, astfel încât nu se poate utiliza sintagma de „analiza economica actualizată", în absenta unor factori modificatori, lichidatorul neavând ce anume să actualizeze.
Pentru toate aceste considerente, apelanta solicită admiterea apelului, anularea încheierii apelate şi admiterea cererii introductive, cu consecinţa deschiderii procedurii insolventei în forma simplificata a falimentului prevăzuta de Legea nr.85/2006, împotriva debitoarei S.C. B. SNC.
Analizând apelul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente:
Argumentele reţinute de către judecătorul sindic pentru respingerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă sunt netemeinice. Astfel, instanţa reţine că lichidatorul judiciar în calitate de unic reprezentant al debitoarei ,,nu a făcut dovada lipsei de lichidităţi necesare achitării creanţelor,,. Or o astfel de abordare nesocoteşte un principiu esenţial în materie de probaţiune potrivit căruia nimeni nu poate avea sarcina dovedirii unui fapt negativ. Mai mult, argumentele nu ţin cont de starea reală a debitoarei care este dizolvată şi are lichidator numit încă din anul 2010, moment de la care nu a mai putut derula acte specifice obiectului de activitate.
În acest context trebuie menţionat faptul că prima instanţă reproşează debitoarei prin lichidator judiciar că nu a depus la dosarul cauzei actele financiar contabile, în condiţiile în care societatea debitoare a fost dizolvată de drept, în temeiul art. 237 alin. 1 lit. b si alin. 3 din Legea nr. 31/1990, la cererea ORCT Cluj, tocmai pentru că nu a depus la oficiul registrului comerţului, în termenele legale, situaţiile financiare anuale. Mai mult, urmare a notificării lichidatorului pentru predarea documentelor prevăzute de lege, debitoarea nu a înţeles sa-si îndeplinească aceasta obligaţie, iar drept consecinţă lichidatorul se află la rândul său în imposibilitate de a le depune. În consecinţă, există o imposibilitate obiectivă din partea lichidatorului de a depune la dosarul cauzei declaraţii conform lit. h, j si i ale art. 28 alin. 1, bilanţul certificat de către administrator si cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedenta datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii; lista completa a bunurilor debitorului; lista creditorilor si a creanţelor acesteia si contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii.
Cu toate acestea, apelanta a întreprins demersuri în acest sens, respectiv a emis adrese pe seama Primăriei Municipiului Gherla, prin care a solicitat informaţii referitoare la bunurile cu care debitoarea figurează în evidentele acestei instituţii, răspunsul din adresa nr. 9194/03.12.2013 fiind acela ca societatea debitoare SC B. SNC nu deţine niciun bun în patrimoniu. În ceea ce priveşte conturile debitoarei, a emis adresa nr. 1048/06.12.2013 care a fost remisă către 11 bănci si prin care s-a solicitat informaţii despre conturile curente ale debitoarei deţinute la aceste unităţi bancare, comunicându-i-se că debitoarea nu figurează în evidente cu conturi deschise. Cu privire la creditorii societăţii debitoare, prin adresa nr. 1047/06.12.2013 lichidatorul a solicitat informaţii asupra eventualelor creanţe deţinute împotriva debitoarei de A.V.A.S., Societatea Română de Radiodifuziune, Televiziunea Romana si I.T.M. Cluj, iar răspunsul acestora a fost în sensul că debitoarea nu are obligaţii neachitate fata de aceste instituţii. Toate aceste informaţii se completează pe deplin cu cele evidenţiate în raportul economic privind situaţia societăţii debitoare, pe care lichidatorul l-a întocmit pe baza ultimelor informaţii si date bilanţiere si care evidenţiază, în esenţă, că debitoarea a depus ultimele situaţii financiare public pentru exerciţiul financiar al anului 2008, din care rezultă că la acea data nu dispunea de active imobilizate aşa cum rezultă şi din adresa Primăriei Gherla nr. 9194/03.12.2013, activele circulante din ultimul bilanţ prezentat public sunt în suma de 3206 lei si reprezintă stocuri. Datoriile totale din acele situaţii sunt în valoare de 850 lei. Prin situaţiile financiare aferente anului fiscal 2008 debitorul nu a raportat niciun fel de venituri sau cheltuieli.
Pentru toate aceste argumente, considerentele primei instanţe sunt netemeinice şi fără vreo legătură cu situaţia reală a debitoarei. Cu toate acestea, respingerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă se impune dintr-o altă perspectivă, datorită faptului suma totală a creanţelor este într-un cuantum care nu face oportună deschiderea procedurii.
Astfel, analiza condiţiilor limitativ reglementate pentru deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitorului relevă faptul că aceste condiţii nu sunt îndeplinite. Astfel, conform înscrisurilor depuse în probaţiune, debitoarea înregistrează creanţe în cuantum total de 6058 lei faţă de creditorul AFP Gherla.
În opinia instanţei de apel, o creanţă certă într-un cuantum de 6058 lei nu justifică o pretinsă stare de insolvenţă a debitoarei S.C. B. S.R.L., iar solicitarea de deschidere a procedurii simplificate a insolvenţei exclusiv în baza acestei creanţe reprezintă un abuz de drept în accepţiunea art. 723 alin. 1 C.p.c. conform căruia „drepturile procedurale trebuiau exercitate cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege,,.
Trebuie precizat în acest context faptul că nu se poate face nici o diferenţiere din punct de vedere procedural prin prisma incidenţei art. 27 alin. 1 şi 2 din Legea 85/2006 între o cerere făcută de către un debitor ,,în funcţiune,, şi un debitor dizolvat şi faţă de care a fost numit un lichidator în condiţiile Legii 31/1990, lichidator care într-adevăr este unicul îndreptăţit să reprezinte societatea comercială într-un astfel de demers. Trebuie precizat foarte clar în acest context faptul că cererea formulată de către lichidatorul desemnat la O.R.C. în condiţiile Legii 31/1990 este tot o cerere formulată de debitor în vederea deschiderii procedurii de insolvenţă, situaţie în care admisibilitatea şi temeinicia acesteia vor fi apreciate prin raportare la dispoziţiile art. 28 din Legea 85/2006.
Potrivit art. 28 din Legea 85/2006 „Cererea debitorului trebuie sa fie insoţită
de urmatoarele acte:...... c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi
creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta,,. În lipsa unei identităţi a creditorilor starea de insolvenţă nu este dovedită, aşa cum în mod legal şi temeinic a reţinut şi prima instanţă.
Scopul procedurii insolvenţei constă în acoperirea pasivului, însă pentru a acoperi creanţe certe de 6058 RON (alţi creditori nu au fost identificaţi în ciuda demersurilor lichidatorului numit la O.R.C.), aşa după cum chiar acesta afirmă prin motivele de apel) costurile ar fi substanţial mai mari. În realitate, instanţa a apreciat că singurul scop al demarării de către lichidatorul judiciar numit prin încheierea judecătorului delegat la oficiul Registrului Comerţului a prezentului demers dedus judecăţii a constat în obţinerea unui onorariu substanţial mai mare decât cel stabilit prin încheierea judecătorului delegat ci nu recuperarea unei creanţe al cărei cuantum nu poate justifica într-o manieră logică existenţa unei stări de insolvenţă a debitoarei. Maniera optimă de cenzurare a exercitării abuzive a dreptului de către debitor prin lichidator constă în respingerea cererii de deschidere a procedurii simplificate a insolvenţei ca neîntemeiată, deoarece starea de insolvabilitate a debitorului nu a fost dovedită, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 31/1990.
Se mai susţine prin motivele de apel faptul că lichidatorul este obligat să formuleze o astfel de cerere prin prisma dispoziţiilor art. 270 indice 1 din Legea 31/1990. Aspectul invocat este corect însă nu poate întemeia admiterea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă deoarece obligaţia lichidatorului de a formula o astfel de cerere nu împiedică instanţa să analizeze temeinicia acestei cereri şi să aprecieze cu privire la starea de insolvenţă a debitoarei. Or, o astfel de analiză în cazul concret dedus judecăţii impune concluzia fermă că un cuantum al creanţelor certe, lichide şi exigibile de 6000 lei nu justifică starea de insolvenţă.
Pentru considerentele sus arătate, instanţa, în baza art. 480 alin. 1 C.pr.civ va respinge ca nefondat apelul declarat împotriva încheierii civile nr. 223 din 29 ianuarie 2014, pronunţată în dosarul nr. .../a1 al Tribunalului Maramureş pe care o va menţine în întregime.
| ← Insolvenţă. Contestaţie la tabelul preliminar. Creditor bugetar | Procedura insolvenţei. Închiderea procedurii fără executarea... → |
|---|
