Decizia nr. 10101/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10101/2012
Ședința 04 D. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. I.
Judecător D. P.
Judecător A.-I. A.
Grefier M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta P. E. I. împotriva sentinței civile nr. 2154 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimații S. S & S G. S. S. O. și lichidator M. C. M., având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din L. 85/2006 .
La apelul nominal, făcut în cauză, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență - întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor existente la dosar. C U R T E A , Prin sentința civilă nr. 2154 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. în baza art.138 alin.1 lit. a , d, e din legea nr.85/2006 privind procedura insolvenței, A fost admisă cererea administratorului judiciar C. M. C. M. și a fost obligată pârâta P. E. I. să suporte pasivul social al debitoarei SC S&S G. SRL în sumă totală de 75.670, 06 lei plătită creditorilor menționați în tabelul definitiv consolidat întocmit de administratorul judiciar și predat executorului judecătoresc. În considerente se reține că administratorul judiciar C. M. C. M. a solicitat angajarea răspunderii administratorului statutar P. E. I. al debitorului SC S&S G. SRL S. O. în temeiul art. 138 lit. a,d și e din L. nr.85/2006 privind procedura insolvenței. A folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau al altei persoane, faptă ilicită prevăzută de dispozițiile art.138 alin.1 lit.a din L. insolvenței nr.85/2006, constând în nepredarea bunurilor evidențiate în documentele contabile administratorului/lichidatorului judiciar în vederea valorificării în procedura de lichidare a bunurilor din patrimoniul debitoarei. De asemenea, a exercitat un management defectuos, ceea ce a condus la o activitate financiară nerentabilă, de nerecuperare a crețelor și de achitare a datoriilor. A ținut o contabilitate fictivă sau nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, faptă ilicită prevăzută de dispozițiile art. 138 lit.d din lege, constând în neevidențierea în contabilitate a operațiunii de înstrăinare a unei autoutilitare marca Skoda, nr.de identificare TMBTEC5J785049714, la data de (...). A ascuns o parte din activul persoanei juridice prin neînregistrarea în contabilitate a modului în care un bun a fost scos din patrimoniul societății. Prin întâmpinare și concluzii scrise pârâta a solicitat respingerea ca nefondată a cererii cu motivarea că în perioada noiembrie 2007 - (...) administrator al societății a fost B. S.D. când datoriile societății au fost de 17.813 lei. În perioada (...) - (...) situațiile contabile au fost depuse la R. C., fapt ce contravine punctului de vedere al administratorului judiciar că au dispărut documente contabile sau nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea . La data de (...), societatea a fost preluată de către S. Ana C. care recunoaște că la data respectivă societatea avea datorii la A. F. de circa 6000- 7000 lei . În atare situație, nu se poate reține vreo culpă ilicită în sarcina pârâtei. Asupra cauzei de față instanța a reținut următoaele: Administratorul statutar, potrivit dispozițiilor Legii nr.3. privind societății comerciale are obligația privind îndeplinirea operațiunilor de gestiune și reprezentare pe care le reclamă realizarea obiectului de activitate în condițiile și limitele legii și al actului constitutiv. Utilizarea bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale sau al creditelor acordate debitorului în interesul propriu sau al altei persoane constituie faptă ilicită prevăzută de art. 138 lit. a cu consecința micșorării masei credale și fraudarea creditorilor. În cauză, se reține că din înregistrările contabile evidențiate de societate în bilanțul contabil din (...) rezultă că în patrimoniul societății existau active circulante de 6.335 lei; disponibilități bănești - 1095 lei ; stocuri - 5147 lei ; creanțe -293 lei și active imobilizate în valoare de 90.446 lei , reprezentând utilaje în valoarea de 38.875,92 lei ; mijloace de transport -44.098 lei și mobilier - 29.014 lei, bunuri care nu au fost identificate și despre care pârâta nu a dat explicații concludente. În actele contabile nu au fost evidențiate vânzări de bunuri sau alt mod de ieșire a acestora din patrimoniul societății. Deși i s-a solicitat în repetate rânduri, administratorul statutar nu a predat aceste bunuri în vederea valorificării lor în procedura insolvenței fapt ce prezumă că acestea fie au fost înstrăinate, fie au fost folosite în interesul său sau al altei persoane. Bunurile ar fi putut acoperi pasivul debitoarei dacă s-ar fi depus diligențele necesare în vederea valorificării sau depozitării corespunzătoare. Folosirea acestor bunuri cu rea-credință și în scop contrar intereselor societății constituie fapta ilicită prevăzută de art.138 alin.1 lit.a care a cauzat ajungerea societății în insolvență și au determinat angajarea răspunderii administratorului statutar. Aceste bunuri au existat în patrimoniul societății la data preluării acesteia de către pârâta P. I. E. fiind reflectate în bilanțul contabil din data de (...) . Responsabilă pentru nepredarea acestor bunuri și pentru împrejurarea că nu au fost identificate în societate este pârâta, care nicinu a furnizat explicații privind modul de folosire a acestora. Această faptă nu are nici o legătură cu datoriile existente la data preluării societății de la B. D. Ținerea unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea evidenței contabile în conformitate cu legea, pot favoriza starea de insolvență prin ascunderea unor active, prin plata cu întârziere a unor creanțe. Pe de altă parte, înregistrarea corectă în contabilitate a operațiunilor efectuate - deci, ținerea contabilității, reprezintă pentru creditori o garanție că operațiunile au fost legale, că acestea pot fi verificate și că aceștia își vor putea recupera creanțele din bunurile înregistrate în contabilitate. Dispozițiile art.35 din L. nr.85/2006 privind procedura insolvenței prevăd obligația debitoarei de a preda administratorului/ lichidatorului judiciar actele contabile și celelalte acte prevăzute de art.28 din lege, obligație care trebuie îndeplinită prin administratorul statutar, în conformitate cu dispozițiile art.73 alin.1 lit. e din L. nr. 3. privind societățile comerciale. L. privind procedura insolvenței prevede astfel o obligație de cooperare cu administratorul/lichidatorul judiciar, a cărui neîndeplinire are consecințe deosebit de grave în planul procedurii, participanții la procedura insolvenței fiind în imposibilitate de a efectua actele necesare atingerii scopului procedurii: acoperirea pasivului debitoarei aflate în stare de insolvență. Apoi, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 2 din legea nr.82/1991 ˝ documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit și aprobat, precum și a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz˝. Deci administratorul statutar are răspunderea conducerii contabilității în conformitate cu legea. În realitate, nu au fost evidențiat în contabilitate toate operațiunile privind circulația bunurilor. În concret, nu s-a contabilizat modul de folosire a unei autoutilitare, constatându-se de către administratorul judiciar că nu mai există acest bun. Scoaterea din patrimoniul societății a autoutilitarei marca Skoda și ascunderea acesteia întrunește elementele constitutive ale faptei ilicite prevăzute de art. 138 alin.1 lit. e din L. insolvenței. Starea de insolvență a debitoarei este imputabilă pârâtului întrucât, prin omisiune, nu a condus contabilitatea în condițiile legii și nu au depus la organele fiscale bilanțul contabil, așa cum prevede art. 27 alin 1 , art.30 alin.1 din legea nr.82/1991 raportat la art.73 lit.e din L. nr.3., obligație ce revine administratorului societății debitoare. Având în vedere faptul că potrivit art.71 din legea nr. 3., obligațiile și răspunderea administratorului sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.2009 - 2012 Cod civil, potrivit căruia mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol, dar și de culpa comisă în executarea mandatului. Fapta ilicită nu trebuie neapărat să constea într-o acțiune, dar poate consta și în omisiunea, inacțiunea ilicită, în neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri când această activitate trebuia, potrivit legii să fie întreprinsă. O societate comercială nu poate funcționa viabil în condițiile în care administratorul statutar manifestă un dezinteres total în ceea ce privește condițiile minime pentru funcționare societății. Acesta este raportul de cauzalitate între fapta culpabilă a administratorului statutar, constând în nerespectarea și neaplicarea legii, și prejudiciul creat creditorilor prin intrarea în faliment a societății. Răspunderea reglementată de prevederile art.138 din Lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acesteia de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că administratorul statutar sau altă persoană au cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile. O parte din pasivul societății a fost suportat de administratorii statuari pentru că datorită faptelor săvârșite de către ei, debitorul a ajuns în stare de insolvență. Prejudiciul este cauzat direct debitorului persoană juridică și numai indirect creditorilor. Prin urmare, dovada legăturii dintre fapta ilicită, culpabilă a administratorului societății debitoare este dovedită, astfel că cererea formulată în condițiile art. 138 alin.1 lit. a , d, e din L. insolvenței a fost admisă. Împotriva sentinței a formulat recurs P. E. I., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și rejudecarea cauzei pe fond. S. să se dispună printr-o încheiere suspendarea executării. În motivarea recursului arată că pentru a determina corect raspunderea administratorilor, instanta de fond trebuia sa aiba in vedere activitate financiar - contabila a firmei si perioadele fiscale aferente fiecarui administrator. A. ca: prima perioada: 11.2007 - (...) / asociat si administrator era B. S. D.; a doua perioada: (...)-(...)/ asociat si administrator era P. I. E. și în a treia perioada: (...) - prezent / asociat si administrator era S. Ana C.. La momentul preluarii societatii, recunoaste si accepta existent unei datorii la A. F. de circa 6.000-7.000 lei. A se vedea declaratia de la fila 81 din dosarul de insolventa. Atragerea raspunderii administratorului P. I. E., pentru intreaga perioada de activitate desfasurata de catre SC S & S G. SRL si pentru intreaga suma datorata, este abuziva si ilegala. Aceasta a fost stabilita in mod arbitrar si vadit subiectiv. Determinarea obligatiilor se poate stabili in mod corect pe baza analizei judicioase a obligațiilor fiscale eliberate de A. F. si pe baza obligațiilor de verificare si a declaratiilor fiscale pentru toata perioada de activitate a societatii, inscrisuri care au fost refuzate a fi primite de catre instanta de fond. Consideră ca nu au fost analizate documentele contabile din perioada ianuarie 2010 - mai 2010 cand datorita problemelor economice, societatea a vandut din activele acesteia, operatiuni operate corect si legal si inscrise in contabilitatea societatii. A stabili care este prioritatea unei plati in asemenea conditii este greu de apreciat, intrucat ori incerci sa iti platesti furnizori ca sa supravetuiesti ca societatea, ori iti platesti datoriile. Este important de verificat si sursa de formare a imobilizarilor, care este din imprumut realizat de primul asociat si de al doilea. Lichidatorul nu a aprofundat provenienta datoriilor si a accesoriilor acestora (dobânzi si penalitati)ci s-a multumit sa afirme si se pare ca a reusit sa si convinga instanta, de faptul ca singurul administrator responsabil pentru intrarea in faliment a societatii, ar fi P. I. E., fapt neadevarat, incorect si superficial judecat. Examinând recursul, curtea reține următoarele: Pârâta P. E. I. a avut calitatea de administrator statutar al debitoarei în perioada (...) - (...). Conform dispozițiilor art.138 din L. nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului. Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului. În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.3. sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea. Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora. Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi. Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților. Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni. Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor. Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă. Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i. Lichidatorul judiciar și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 138 lit.a, d și e din L. nr. 85/2006, respectiv „au folosit bunurile sau creditele societății în interes propriu sau în interesul altei persoane";, „au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea";, „au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia";. Dacă actele contabile ar fi existat nu există nici un motiv justificat pentru care acestea să nu fie predate lichidatorului judiciar, mai ales în condițiile în care nepredarea actelor contabile îndeplinește și cerințele constitutive ale unei infracțiuni speciale reglementate de art. 147 din L. nr. 85/2006 și angajează în consecință răspunderea penală a fostului administrator statuar. Din faptul nepredării actelor contabile instanța prezumă într-o manieră legală că aceste acte nu sunt predate pentru că nu există, iar în final nu există pentru că nu au fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, faptă prevăzută în enumerarea limitativă de la art. 138 din L. nr. 85/2006. Condiția ținerii evidenței contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de L. nr. 3. care în art. 79 lit. c stabilește că administratorii sunt solidar răspunzători de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 11 din L. nr. 82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea societății revine administratorilor. Neținerea contabilității nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect, care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru prevenirea unei astfel de situații. În aceste condiții există un raport de cauzalitate direct între neținerea contabilității și starea de insolvență, deoarece o activitate economică care nu se reflectă în nici un act contabil are un scop străin legii, nu poate fi evidențiată, analizată sau ameliorată și se îndreaptă inevitabil spre insolvabilitate. Pârâta nu a răsturnat prezumția reținută de instanța de fond, iar prin motivele de recurs nu indică nici un aspect de nelegalitate a hotărârii. La data de (...), potrivit ultimei balanțe întocmite și aflată în posesia administratorului judiciar, în patrimoniul societății figurau următoarele: Echipamente tehnologice 38.875,92 Mijloace de transport 44.098 Mobilier, aparatură birotică 29.014,10 Materii prime 1.462,08 Stoc marfă 8.956,15 Potrivit documentelor depuse la dosar de către pârâtă rezultă că în perioada 11 ianuarie 2010 - 31 martie 2010 administratorul statutar a înstrăinat următoarele bunuri: _ Nr. Denumire bun Valoare lei Document Beneficiar crt. (fără TVA) factura nr. 1. Autoutilitară Skoda 14.000 8620564/(...) P. A. Praktik 2. Accesorii pizza (palete,cuțit, perforator, tăvi pt.pizza 672 8133872/(...) SC K. A. SRL 3. Malaxor 12/SN 2941 8133871/(...) SC K. A. SRL 4.Masă refrigerată pt. 7143 8133870/(...) SC KARIOCA Pizza A. SRL 5.Masură tăiat verdeață - 2000R 2941 8133869/(...) SC K. A. SRL 6. Cuptor pizza EG B/1 7143 8133868/(...) SC K. A. SRL 7. Mobilier 4.622 8133867/(...) SC K. A. SRL 8. S. alarmă șisistem TV 3782 8133866/(...) SC K. A. SRL 9. Mobilier 8.824 8133865/(...) SC K. A. SRL 10. Televizor Samsung 1.261 8133873/(...) P. V. LCD 11. Stoc marfă 5.420 8133853/(...) SC K. 8133863/(...) A. SRL 12. Casă de marcat date seria 10 8133766/(...) SC IRUC 12213202 SERVICE SRL 13. Stoc marfă 379,86 8133874/(...) SC K. A. SRL 14. Stoc marfă 77,78 8133875/(...) SC K. A. SRL 15. Stoc marfă 63,05 8133876/(...) SC K. A. SRL 16. Aragaz 840,34 8133877/(...) SC K. A. SRL Valoarea bunurilor înstrăinate fiind de 60.120,03 lei. Din analiza documentelor depuse la dosar, în perioada ianuarie 2010 - martie 2010, pârâta, în calitatea sa de administrator și asociat unic la SC S&S G. SRL, a retras sume din caseria societății în valoare totală de 72.130 lei, achitând în mod preferențial datoria către asociat în detrimentul creditorilor, în speță DGFP S.. La data de (...), data înstrăinării părților sociale ale debitorului SC S&S G. SRL, datoria către DGFP S. era în sumă de 53.601 lei, sumă ce nu include accesoriile reprezentând dobânzi și penalități. Această datorie rezultă din fișa sintetică depusă la dosarul cauzei. În ceea ce privește persoanele beneficiare ale vânzării bunurilor societății, acestea sunt persoane în strânsă legătură de afaceri sau rudenie cu pârâta. A., de exemplu, SC K. A. SRL este deținută de către P. A. A., fiica pârâtei, în calitate de asociat unic iar administrator al societății este chiar pârâta. Fapta ilicită nu trebuie neapărat să constea într-o acțiune, dar poate consta și în omisiunea, inacțiunea ilicită, în neîndeplinirea unei activități ori neluarea unei măsuri când această activitate trebuia, potrivit legii să fie întreprinsă. Răspunderea reglementată de prevederile art.138 din Lege presupune existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorilor debitorului insolvent. Prejudiciul creditorilor rezidă în imposibilitatea acesteia de a-și realiza creanțele scadente din cauza faptului că administratorul statutar sau altă persoană au cauzat starea de insolvență, astfel că debitorul nu a mai putut achita datoriile exigibile cu fondurile bănești disponibile. În cauză s-a făcut dovada existenței elementelor răspunderii civile delictuale, astfel că cererea formulată în condițiile art.138 alin.1 lit. a, d și e a fost admisă în mod legal. Pentru considerentele sus arătate, instanța în baza art.312(1) Cpr.civ, va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta P. E. I. împotriva sentinței civile nr. 2154 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o va menține în întregime. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâta P. E. I. împotriva sentinței civile nr. 2154 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER C. I. D. P. A. I. A. M. N. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: D. P.
| ← Decizia nr. 657/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 4659/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
