Decizia nr. 1952/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
D. CIVILĂ Nr. 1952/2012
Ședința la 13 M. 2012
C.pletul compus din:
PREȘEDINTE D. P.
Judecător A.-I. A.
Judecător C. I.
G. M. N. Țâr
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâții T. E. S. - prin mandatar B. N. și C. I. împotriva sentinței civile nr. 2392 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. în contradictoriu cu intimații
SC I. P. S., SC I. P. S. prin lichidator judiciar C. T. I., având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din L. 85/2006.
La apelul nominal, făcut în cauză la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat nu este legal timbrat lipsind taxa judiciară de timbru în valoare de 60 de lei și nu are aplicat timbru judiciar în valoare de
0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea mandatarului recurenților - cerere de amânare în vederea angajării unui apărător.
La data de (...) se înregistrează din partea practicianului în insolvență
- concluzii scrise.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.8 din L. nr.85/2006 și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, reține că deși legal citați recurenții cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 60 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 aferente judecării căii de atac nu și-au îndeplinit această obligație. Motiv pentru care, invocă din oficiu, în temeiul art.137 C.pr. civilă coroborat cu art.20 alin.3 din L. nr.146/1997 excepția nelegalei timbrări și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții, excepție care primează înaintea oricărei cereri formulate. C U R T E A , Prin sentința civilă nr. 2392 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. s-a respins excepția prescripției acțiunii invocată de pârâții T. E. S. și C. I.. S-a admis în parte acțiunea formulată de S. I. P. S. - filiala B. S., prin lichidator C. T. I. în contradictoriu cu pârâții T. E. S. și C. I. și în consecință. Au fost obligați pârâți, în solidar, la plata sumei de 105.586 lei, reprezentând o parte a pasivului debitoarei S. I. P. S. În considerente se reține că prin acțiunea înregistrată sub nr.(...) din (...), lichidatorul judiciar C. T. I. - B. M., desemnat pentru falimentul debitoarei S. I. P. S. - filiala B. S., a chemat în judecată pe pârâții C. I. domiciliat în P., str.Ș. G., nr.10-12, bl.J6, ap.14 jud.Prahova și T. E. S. domiciliată în H., Bd.M. V. nr.19, bl.B4, ap.14, jud.H. pentru a fi obligați în solidar la plata pasivului debitoarei, în cuantum de 470.092,43 lei. Lichidatorul judiciar a arătat că prin încheierea din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 5244/2004 s-a dispus intrarea în faliment și dizolvarea debitoarei S. I. P. F. B. S. S. cu sediul în loc. B. S., str. C., nr. 3, jud. M., J(...), CUI 8016231, fiind desemnat prin aceeași încheiere în calitate de lichidator judiciar C. T. I. Potrivit dispozițiilor art.138 lit.a, d și e din L. nr.85/2006 modificată, la cererea lichidatorului judiciar, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului, prin următoarele fapte: au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea; au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia. În speță, constatările lichidatorului judiciar deduse din studiul actelor contabile ale debitoarei relevă faptul că pârâții, au săvârșit faptele incriminate la art.138 alin.1 lit.a și d din L. nr.85/2006. Astfel, ridicările de numerar din contabilitate cu explicația „avans"; începând cu anul 2003 în sumă de 10.000 lei, fără existența documentelor justificative și nerestituirea lor către societatea debitoare supusă procedurii de insolvență reprezintă sume de bani folosite în interesul personal al administratorilor statutari. Tot în ipoteza reglementată de la lit.a a textului enunțat, se încadrează și ridicarea de către administratori ai sumei de 83.699, sumă ce figurează în contul 61 „debitori diverși"; precum și nepredarea soldului de casă în cuantum de 11.887 lei, care figurează în balanța de verificare la (...). În perioada 2003-2004 au fost înregistrate în contabilitate mai multe facturi reprezentând produse alimentare sau produse (vopsea de păr, lame de ras, țigări, diverse mezeluri) care nu au nici o legătură cu obiectul de activitate al debitoarei, situație în care, dacă aceste sume nu au fost folosite în interesul societății, au fost folosite de către administratori în interes personal. Cu privire la modul în care a fost ținută contabilitatea, instanța a apreciat că erorile constatate în înregistrările contabile, deși reale și dovedite, nu au generat în vreun fel starea de insolvență a debitoarei, neputându-se stabili vreun raport de cauzalitate între aceste erori de ținere a contabilității și imposibilitatea societății de a achita creanțele certe, lichide și exigibile. T. a constatat că sumele dovedite ca folosite în interesul personal al pârâților administratori, însumate sunt inferioare tabelului creanțelor înregistrate în tabelul definitiv al creanțelor. În aceste condiții, acțiunea a fost admisă în parte, în limita sumei de 105.586 lei, respectiv valoarea sumelor dovedite conform actelor contabileca fiind folosite de administratorii statutari în folosul propriu sau în folosul unor altor persoane. Împotriva sentinței au declarat recurs pârâții T. E. S. și C. I., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. În motivarea recursului recurenții arată că instanța gresit a dedus si sustinut constatarile lichidatorului judiciar că administratorii au savarsit faptele incriminate la art. 138,alin 1, lit. a, d din L.85/2006. Astfel - fara temei instanta apreciat ca "ridicarile de numerar din contabilitate cu explicatia "avans" incepand cu anul 2003 in suma de 10000 lei fara existența documentelor justificative si nerestiruirea lor catre societatea debitoare supusa procedurii de insolventa, reprezinta sume de bani folosite in interes personal al administratorilor statutari". Termenul de avans reprezinta chenzina întâi care era platita personalului pe baza de stat de plata. B. erau ridicati din bancă pe baza acestor state de plata. A. documente justificative nu numai ca exista, dar ele stateau la baza eliberarii de catre banca a numerarului. Mai mult lichidatorul judiciar trebuie sa stie ca chenzina intai si a doua se ridica in numerar din banca. In ceea ce priveste suma de 83699 lei care figureaza in contul nr. 61 "Debitori diversi", instanta a apreciat greșit că aceasta sumă a fost ridicată de către administratori. Cat priveste soldul de casa de 11887 lei care figureaza in balanta de verfificare la (...), acesta reprezinta salariile achitate in (...) dar plati neoperate decat in balanta pe luna ianuarie 2005. La dosarul instantei a carei hotarare a atacat-o in recus, balanta pe anul 2005 nu a fost cuprinsa in dosarul cuzei, asa incat este de la sine inteles ca doar din aceasta balanta se putea observa ca suma de 11887 lei a fost achitata personalului si urma sa fie consemnata in balanta din 2005. Cat priveste motivul de recurs invoca prevederile art. 304, pct.7,8,9, c.proc.civ. Examinând recursul, instanța constată următoarele: Dovada de îndeplinire a procedurii de citare confirmă împrejurarea că recurenților le-a fost adusă la cunoștință obligația de achitare a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art.19 din L. nr.146/1997. Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești [...] sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, și se taxează în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani potrivit prevederilor art. 1 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Dispozițiile art. 11 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru statuează : Cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din: taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanță. Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. In cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după cea fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioara. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii în conformitate cu prevederile art.20 alin 3 din L. nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ prin D. nr. 935 din 18 octombrie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a statuat că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit și în acest sens s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și echitabil ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, Curtea a constatat că dispozițiile Legii nr. 146/1997 nu aduc atingere statului de drept, democratic și social, demnității omului, drepturilor și libertăților cetățenilor sau altor valori supreme garantate prin L. fundamentală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului amintește, în cauza Weissman și alții contra România, că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (Tolstoy-Miloslavsky, citat mai sus, pag. 80-81, §§ 61 și următoarele, și Kreutz). Constatând că recurenții, deși legal citați cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, nu și-au îndeplinit obligația de plată până la termenul stabilit, astfel că urmează a se aplica sancțiunea anulării recursului în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 3 din L. nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Anulează ca netimbrat recursul declarat de pârâții T. E. S. - prin mandatar B. N. și C. I. împotriva sentinței civile nr. 2392 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) a1 al T.ui M. pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI G. D. P. A. I. A. C. I. M. N. ȚÂR Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: N. Bordutean
| ← Decizia nr. 8153/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 2644/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
