Decizia nr. 2406/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2406/2012
Ședința publică de la 23 M. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Judecător S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta O. L. împotriva sentinței civile nr. 1950 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C., privind și pe intimat A. F. P. A M. C.- N. R. PRIN D. G. A F. P. A J. C., intimat O. G. M., intimat SC L. S. S. - PRIN LICHIDATOR J. H&B I. S., având ca obiect A. raspunderii conform art.138 din L. 85/2006.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul} cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este legal timbrat, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., C.ea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat.
C.EA
Prin sentința comercială nr. 1950 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...) s-a admis cererea formulată de reclamanta D. G. A F. P. A J. C., reprezentată prin A. F. P. A M. C.-N., în calitate de creditor al debitoarei S. L. S. S., prin lichidator judiciar H&B I. S., în contradictoriu cu pârâta O. L.
A fost obligată pârâta să plătească suma de 81.387 lei, reprezentând parte din pasivul debitoarei S. L. S. S., J(...).
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta D. G. A F. P. A J. C., reprezentată prin A. F. P. A M. C.-N., în calitate de creditor al debitoarei S. L. S. S., prin lichidator judiciar H&B I. S., în contradictoriu cu pârâtul O. G. M.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele:
Conform dispozițiilor art. 138 din L. nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, patrimonială, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspundereacontractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de L. nr.3. sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate textul legal, dispozițiile art.138 din L. nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Vinovăția poate îmbrăca forma culpei sau a intenției și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. În măsura în care culpa îmbracă forma intenției, unele din faptele enumerate constituie de altfel infracțiuni.
Procedura de antrenare a răspunderii este reglementată de art.138 din
L. nr.85/2006. Răspunderea poate fi antrenată pentru întregul prejudiciu produs prin fapta săvârșită, prejudiciu ce se raportează la întreaga masă a creditorilor.
Răspunderea administratorului este angajată în orice situație în care contractul de mandat este încălcat printr-o faptă culpabilă.
Culpa administratorului se apreciază după tipul abstract - culpa levis in abstracto, din aceste motive aflându-se în fața unei culpe prezumate de unde derivă și obligativitatea administratorului de a răsturna prezumția de culpă, sarcina probei aparținându-i.
Judecătorul sindic a constatat ca in ce il priveste pe pârâtul O. G. M. nu sunt intrunite conditiile art. 138 din L. nr. 85/2006, acesta neavand calitatea de membrilor organelor de supraveghere și conducere raportat la societatea debitoare, fiind doar asociat al acesteia, iar nu si administrator. Astfel, dupa cum rezulta din lista de control depusa la dosar, doar parata a avut calitatea de administrator al societatii debitoare. Prin urmare, judecatorul sindic a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta D. G. A F. P. A J. C., reprezentată prin A. F. P. A M. C.-N., în calitate de creditor al debitoarei S. L. S. S., prin lichidator judiciar H&B I. S., în contradictoriu cu pârâtul O. G. M.
În ceea ce privește întrunirea în speță a condițiilor art. 138 alin.1 lit. d din L. nr. 85/2006, raportat la parata, judecătorul sindic a reținut următoarele:
În cazul în speță, în sarcina pârâtei a fost invocată de către creditoare săvârșirea unor fapte reglementate de art.138 lit. d din L. nr.85/2006, respectiv ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.
Așa fiind, judecătorul sindic a apreciat că în sarcina pârâtei poate fi reținută și săvârșirea faptei reglementate de art. 138 lit. d din L. nr.85/2006, respectiv neținerea contabilității în conformitate cu dispozițiile legale în materie, faptă care a condus la producerea stării de insolvență a debitoarei, întrucât pârâta nu a fost în măsură să sesizeze scadența obligațiilor de plată cu consecința directă a calculării pentru debitele neachitate a penalităților și majorărilor de întârziere.
Întrucât creditorii nu și-au recuperat nici măcar parțial creanțele astfel cum au fost înscrise în tabelul definitiv al creditorilor, creanțe care reprezintă prejudiciul cauzat acestora urmare a neachitării debitelor, judecătorul sindic a considerat că pârâta se impune a fi obligata la plata întregului pasiv în cuantum de 81.387 lei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta O. L. solicitând: a) prin incheiere sa se dispuna suspendarea efectelor sentintei atacate pana la solutionarea definitiva si irevocabila a prezentei cauze b) prin hotarare judecatoreasca in temeiul art. 304/8 si art. 304/9 din
CPC cu aplicarea art. 312 alin. 4 solicita admiterea prezentului recurs, CASAREA hotararii atacate si retinerea cauzei spre judecare urmand a dispune respingerea cererii ANAF C. formulate la (...) c) obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata
In primul rand solicită repunerea in termenul de recurs avand in vedere faptul ca I. J. S. nu i-a fost comunicata fiind publicata exclusiv in
Buletinul Procedurilor de I. la care pârâta nu are acces.
Apreciază hotararea atacata ca nelegala si netemeinica pentru urmatoarele considerente:
Din Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu
Încălcarea sau aplicarea greșită a legii,
Asa cum rezulta din RAPORTUL privind cauzele si imprejurarile care au condus la aparitia insolventiei debitorului SC L. S. S., dificultatile financiare cu care s-a confruntat SC L. S. S. , au la baza cauze obiective externe respective accentuarea dificultatilor economice pe plan global si nu exclusive cauze interne. Mai mult, administratorii societati au pus la dispozitia lichidatorului toate documentele solicitate, acesta selectand doar o parte dine le pentru a fi depuse si consultate. Restul documentelor sunt in posesia pârâtei si avand in vedere volumul mare de acte își exprima disponibiliatatea de a le depune la sediul instantei sau al lichidatorului in cel mult 24 de ore.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, C.ea reține următoarele:
1. Prin sentința comercială nr. 1950 din (...) pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr. (...) s-a admis cererea formulată de reclamanta D. G. A F. P. A J. C., reprezentată prin A. F. P. A M. C.-N., în calitate de creditor al debitoarei S. L. S. S., prin lichidator judiciar H&B I. S., în contradictoriu cu pârâta O. L.
A fost obligată pârâta să plătească suma de 81.387 lei, reprezentând parte din pasivul debitoarei S. L. S. S., J(...).
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanta D. G. A
F. P. A J. C., reprezentată prin A. F. P. A M. C.-N., în calitate de creditor al debitoarei S. L. S. S., prin lichidator judiciar H&B I. S., în contradictoriu cu pârâtul O. G. M.
2. Temeiul de drept a cererii de antrenare a raspunderii este art 138 lit d din L. nr 85/2006. Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
3.Judecătorul sindic a constatat ca in ce il priveste pe pârâtul O. G. M. nu sunt intrunite conditiile art. 138 din L. nr. 85/2006, acesta neavand calitatea de membru al organelor de supraveghere și conducere raportat la societatea debitoare, fiind doar asociat al acesteia, iar nu si administrator. Astfel, dupa cum rezulta din lista de control depusa la dosar, doar parata a avut calitatea de administrator al societatii debitoare. 4. În ceea ce privește întrunirea în speță a condițiilor art. 138 alin.1 lit. d din L. nr. 85/2006, raportat la parata, judecătorul sindic a reținut, în sarcina pârâtei săvârșirea unor fapte reglementate de art.138 lit. d din L. nr.85/2006, respectiv ținerea unei contabilități fictive sau ținerea contabilității cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie ori dispariția unor documente contabile produsă de administratorul statutar.
5. Judecătorul sindic a apreciat in mod corect că în sarcina pârâtei poate fi reținută fapta de a nu ține contabilitatea în conformitate cu legea, în condițiile în care acesta nu i-a predat lichidatorului judiciar documentele contabile astfel cum sunt ele prevăzute în art.28 din L. nr.85/2006. Mai mult decât atât, atâta timp cât, legiuitorul a înțeles să sancționeze neținerea contabilității în conformitate cu legea, cu atât mai mult sancționează neținerea contabilității. Or, în cauză pârâta se face vinovata de neținerea contabilității anterior deschiderii procedurii, lista bunurilor debitoarei, lista creditorilor și contul de profit și pierdere sunt determinate de lipsa acestora, întrucât nu s-a ținut evidența contabilă la zi.
6. Judecătorul sindic a apreciat că pârâtei îi revenea, în calitate de administrator statutar, obligația de a duce la îndeplinire contractul de mandat ce i-a fost încredințat, administratorul fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2 ale Legii nr. 3., precum și din dispozițiile art. 11 alin. 4 din L. nr. 3.. Totodată, conform art. 10 alin. 1 din L. nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
7. În condițiile în care evidența contabilă nu a fost ținută sau nu a fost ținută în conformitate cu legea, există o prezumție de culpă, întrucât corecta
ținere a registrelor contabile este o obligație stabilită în sarcina administratorilor societății de L. nr. 3., care în art. 73 lit. c stabilește că administratorii sunt solidari răspunzători față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, iar art. 11 din L. nr. 82/1991 a contabilității republicată prevede că răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului. Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la unmoment dat, aspecte care ar fi înlăturate în condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
8. În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea, se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor, pasiv care, dată fiind natura creanțelor înscrise în tabelul definitiv și anume, creanțe bugetare, în condițiile ținerii contabilității societății debitoare, putea fi substanțial mai mic întrucât debitele principale nu ar fi atras penalități și majorări de întârziere. ., faptul că administratorul statutar nu a depus la dosar actele contabile solicitate de lichidatorul judiciar, creează prezumția că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile de ținere a contabilității conform legii.
9. Noțiunea neținerii contabilității în conformitate cu legea trebuie atașată intenției de a ascunde anumite active sau datorii,astfel încât omisiunea să fie una voită de a nu înregistra operațiunile reale în contabilitate. Refuzul predării evidenței contabile poate constitui indiciul unei prezumții de culpă a raportului de cauzalitate între această omisiune și ajungerea debitoarei în insolvență. Această prezumție judiciară în mod corect a fost coroborată cu restul probațiunii administrată în cauză ajungându-se la concluzia corectă a angajării răspunderii.
10. Potrivit art 8 din L. nr 85/2006 raportat la art 312 cod pr civ curtea va respinge recursul declarat de pârâta O. L. împotriva sentinței civile nr. 1950 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta O. L. împotriva sentinței civile nr.
1950 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui Specializat C., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
{ F. |
Președinte, G.-A. N. | Judecător, S. Al H. | Judecător, M.-I. I. |
Grefier, A. B. |
}
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
J.fond: V. L. Oros
| ← Decizia nr. 12/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 8916/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
