Decizia nr. 4990/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale (faliment)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)/a1
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4990/2012
Ședința de la 05 I. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I.
JUDECĂTOR : D. P.
G. : M. N. ȚÂR
Pe rol judecarea recursului declarat de Z. I. împotriva sentința civilă nr.
5035 din 22 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. în contradictoriu cu intimații SC Z. G. S. PRIN LICHIDATOR J. C. & C. C., SC Z. G. S., având ca obiect A. răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este timbrat cu suma de 60 de lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la al doilea termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...)și (...) se înregistrează din partea apărătorului recurentei cerere de amânare însoțită de dovada, în original a achitării taxei judiciare de timbru precum și înscrisuri.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată de către apărătorul recurentei reținând că ne aflăm la al doilea termen de judecată, pricina mai fiind amânată pentru aceleași lipsa de apărare, astfel că la acest termen de judecată cererea de amânare este nelegală.
Totodată, reține cauza în pronunțare în baza înscrisurilor aflate la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 5035 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș s-a admis cererea formulată de către lichidatorul judiciar C. & C. - C. individuale de insolvență în contradictoriu cu pârâtul Z. I.
Pârâtul a fost obligat să suporte cu patrimoniul propriu pasivul societății debitoare SC Z. G. S., până la concurența sumei de 182.729,15 lei.
Pentru a pronunța această sentință judecătorul sindic a constatat că prin sentința civilă nr. 2426/(...) pronunțată în dosarul T.ui M. nr. (...), judecătorul - sindic a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei SC Z. G. S. D. iar ulterior prin sentința civilă nr.
3768/(...) s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei. A. judiciar C. & C. - C. asociate de practicieni în insolvență a fost desemnat lichidator judiciar.
Pârâtul a avut calitatea de unic administrator al debitoarei SC Z. G. S. conform extrasului din registrul comerțului obținut prin serviciul informatic Recom, depus la fila 6 din dosar.
Deschiderea procedurii a fost publicată în Buletinul Procedurilor de I. iar pârâtul a fost notificat la adresa de domiciliu cu care figurează în evidențele Oficiului Registrului Comerțului M..
În derularea procedurii de insolvență s-au înregistrat șapte declarații de creanță din partea creditorilor D. G. a F. P. M., BRD - GSG B. M., B. C. R. SA, SC D. S. S., SC P. F. P. S., SC P. SA și SC Met Axa S. C. total al creanțelor este de 182.729,15 lei, ceea ce rezultă din tabelul definitiv consolidat al debitoarei depus la fila 70.
Urmare a demersurilor făcute de lichidatorul judiciar documentele și actele contabile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 au fost predate.
Din Raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la starea de insolvență a debitoarei, întocmit de lichidatorul judiciar conform art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 rezultă că pârâtul nu a condus contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale în materie, a folosit bunurile societății în folosul propriu sau al altor persoane și nu a predat toate bunurile care figurează în patrimoniul debitoarei.
Analizând probele administrate în cauză coroborat cu concluziile raportului lichidatorului, judecătorul sindic a constatat caracterul fondat al cererii.
În concret, s-au identificat un număr de 24 de rapoarte fiscale zilnice emise de casa de marcat electronică fiscală pentru perioada (...) - (...), în valoare totală de 8.905,65 lei, sumă care nu a fost evidențiată în balanța de verificare, jurnalul de cumpărări-vânzări, registrul de casă, jurnalul de bancă și registrul jurnal și nici nu a fost depusă în casieria societății. Totodată s-au identificat 33 de facturi în valoare totală de 24.832,40 lei pentru achiziția unor mărfuri care nu au fost introduse în contabilitate.
O altă faptă imputabilă pârâtului constă în greșita evidențiere în documentele contabile a amortizării imobilizărilor corporale. În concret, în anul 2007 s-a înregistrat suma de 774 lei, iar în anul 2008 până în luna iunie s-a înregistrat suma de 1.506 lei, deși societatea debitoare a achiziționat în luna noiembrie 2007 un imobil la prețul de 33.157 lei conform contractului de vânzare-cumpărare imobiliară autentificat sub nr. 2097/(...) de către notarul public Urda M., sumă care nu a fost avută în vedere pentru amortizare.
În ceea ce privește fapta prevăzută de art. 138 lit. „a"; din Legea nr.
85/2006 judecătorul sindic reține că facturile depuse la filele 17-19 din dosar atestă achiziționarea în cursul anului 2006 de materiale de construcție după cum urmează: prin factura nr. 1967780/(...) SC Z. S. achiziționează 150 de saci de ciment în valoare totală de 2.481,15 lei, factura 1967581/(...) constată cumpărarea a 100 saci de ciment, 220 de plăci de azbociment și 40 de saci de var hidratat în valoare totală de 5.031,88 lei, iar prin factura nr. 1970664/(...) se achiziționează 150 de saci de var hidratat și 400 de saci de ciment în valoare totală de 7.987,28 lei. Întrucât în patrimoniul societății nu exista nici un imobil anterior cumpărării imobilului care a făcut obiectul contractului autentic nr.
2097/(...), iar din evidențele societății nu rezultă că s-au făcut investiții judecătorul sindic reține că aceste bunuri au fost folosite în interesul propriu al pârâtului.
Fapta prevăzută de art. 138 lit. „e"; din Legea nr. 85/2006 decurge din predarea parțială de către pârât a bunurilor evidențiate în balanța de verificare contabilă aferentă lunii iunie 2008 depusă la filele 8-9. S-au predat lichidatorului doar imobilul valorificat la prețul de 50.469 lei și mărfuri în valoare de 9.758,16 lei fără TVA, fără a se preda bunurile în valoare totală de
24.832,40 lei achiziționate conform celor 33 de facturi necontabilizate, sumade 8.905,65 lei evidențiată în rapoartele fiscale necontabilizate și restul bunurilor înscrise în balanța contabilă: echipamente tehnologice în valoare de
17.852,95 lei; mijloace de transport în valoare de 3.000 lei și mărfuri în valoare de 597.613,85 lei.
Concluzia instanței este susținută de facturile, bonurile fiscale și celelalte înscrisuri depuse la dosar.
În consecință s-a constatat săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a, d și e din Legea nr. 85/2006 materializate în aceea că pârâtul a folosit bunurile societății în folosul propriu, nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, respectiv că a ținut o contabilitate fictivă sau a făcut să dispară unele documente contabile, precum și în ascunderea unei părți din activul debitoarei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Z. I. solicitândadmiterea recursului cu respingerea cererii formulată de către lichidatorul judiciar.
În motivare a arătat că în derularea procedurii de insolvență s-au înregistrat șapte declarații de creanță din partea creditorilor D. M., BRD GSG B. M., BCR SA, SC D. S. I., SC P. F., SC P. SA, SC P. F. P., SC P. și SC Met AXA DRL, însă pe parcurs a achitat peste 90% din debitele pe care avea față de aceștia.
În momentul de față nu deține o evidență exactă privitoare la aceste plăți însă urmează a centraliza toate chitanțele și ordinele de plată.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și având învedere prev.304, 3041C.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Lichidatorul judiciar a solicitat obligarea pârâtului recurent Z. I. la plata pasivului debitoarei SC Z. G. S. în sumă de 182.729,15 lei pentru următoarele fapte care au cauzat starea de insolvență a debitoarei: neconducerea contabilității în conformitate cu legea; folosirea bunurilor societății în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane și ascunderea unei părți din activul societății.
Curtea reține că în speță judecătorul sindic a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.138 lit. a, d și e din Legea nr.85/2006.
Astfel potrivit înregistrărilor Oficiului Registrului Comerțului M. rezultă că la data deschiderii procedurii de insolvență pârâtul recurent Z. I. deținea calitatea de administrator al debitoarei, numit în această funcție cu puteri depline, durata mandatului fiind nelimitată.
Potrivit documentelor financiar contabile puse la dispoziția lichidatorului judiciar a rezultat că pârâtul nu a condus contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale în materie identificându-se un număr de 24 de rapoarte fiscale zilnice emise de casa de marcat electronică fiscală pentru perioada (...) - (...), în valoare totală de 8.905,65 lei, sumă care nu a fost evidențiată în balanța de verificare, jurnalul de cumpărări vânzări, registrul de casă, jurnalul de bancă și registrul jurnal și nici nu a fost depusă în caseria societății. Totodată s-au identificat 33 de facturi în valoare totală de 24.832,40 lei pentru achiziția unor mărfuri care nu au fost introduse în contabilitate.
Prin urmare administratorul statutar al debitoarei, în persoana recurentului Z. I. nu s-a preocupat pentru organizarea și ținerea contabilității debitoarei, deși acestuia îi revenea ca principală obligație, astfel că nu s-au mai întocmit documentele contabile primare, declarațiile fiscale și bilanțurile contabile legale, care să permită urmărirea situației activului și pasivului debitoarei.
Așadar răspunderea pârâtului recurent Z. I. rezidă din încălcarea dispozițiilor art.72 și respectiv art.73 lit.e din Legea nr.31/1990 actualizată,potrivit cărora administratorii societății sunt răspunzători în mod solidar pentru stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea sau actul constitutiv le impun, deci a obligației de a administra activitatea comercială a debitoarei cu diligența unui mandatar comercial. În același sens se mai poate reține și incidența dispozițiilor art.73 lit.c și e din Legea societăților comerciale, potrivit cărora administratorii societății sunt răspunzători în mod solidar pentru
ținerea registrelor prevăzute de lege (dispoziție care se aplică și actelor contabile) și pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul legii
(inclusiv obligațiile ce rezidă din Legea nr. 82/1991 a contabilității).
Cât privește raportul de cauzalitate dintre faptă și intrarea în insolvență rezultă din modul cumulativ de constituire a debitului, aspect care dovedește faptul că pârâtul recurent Z. I. nu cunoștea sau a ignorat întinderea reală a debitului, tocmai datorită neîntocmirii actelor contabile.
Prin urmare, Curtea reține că în speță este pe deplin dovedită fapta pârâtului recurent Z. I. de neținere a contabilității debitoarei, faptă prevăzută de art.138 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2006, vinovăția acestuia sub forma culpei și raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și aducerea debitoarei în starea de insolvență, conform art.998 C.civil.
Pârâtului recurent i s-a imputat și fapta prevăzută de art.138 lit.a din
Legea nr.85/2006 respectiv faptul că a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane. Această faptă presupune utilizarea bunurilor mobile sau imobile, corporale sau incorporale sau a creditelor acordate debitorului persoană juridică. Textul legal analizat mai prevede că utilizarea acestor bunuri sau credite să se fi făcut în interes propriu sau în interesul altei persoane.
În speță lichidatorul judiciar a formulat această cerere apreciind că acesta a achiziționat în cursul anului 2007 materiale de construcții, iar cum în patrimoniul debitoarei nu exista nici un imobil anterior cumpărării imobilului care a făcut obiectul contractului autentic nr.2097 din (...), iar din evidențele societății nu rezultă că s-au făcut investiții, judecătorul sindic în mod corect a reținut că aceste bunuri au fost folosite în interesul propriu al pârâtului.
Fapta prevăzută de art.138 lit.e din legea insolvenței reținută la rândul său în sarcina recurentului ca fiind imputabilă decurge din predarea parțială a bunurilor evidențiate în balanța de verificare contabilă aferentă lunii iunie
2008 predându-se lichidatorului judiciar doar imobilul valorificat la prețul de
50.469 lei și mărfuri în valoare de 9.758,16 lei fără TVA, fără a se preda bunuri în valoare totală de 24.832,40 lei achiziționate conform celor 33 de facturi necontabilizate, suma de 8905,65 lei evidențiată în rapoartele fiscale și restul bunurilor înscrise în balanța contabilă: echipamente tehnologice în valoare de
17.852,95 lei, mijloace de transport în valoare de 3000 lei și mărfuri în valoare de 597.613,85 lei.
În ceea ce privește întinderea răspunderii pârâtului Z. I. aceasta va avea loc în raport de prejudiciul cauzat așa cum rezultă el din tabelul definitiv al creanțelor, ea avându-și originea în cele trei fapte ilicite ale pârâtului recurent, așa cum au fost ele mai sus descrise.
Singura critică formulată pe calea recursului se referă la faptul că acesta a achitat o parte din prejudiciu, susținând fără a depune însă acte că acesta a fost reparat în proporție de 90%. Această susținere nu este în măsură să înlăture răspunderea administratorului, ea putând fi formulată ca o apărare pertinentă cu ocazia executării hotărârii judecătorești.
Pentru toate considerentele mai sus expuse în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 C.proc.civ. urmează a se respinge ca neîntemeiat recursul declarat de pârâtul Z. I.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE :
Respinge recursul declarat de pârâtul Z. I. împotriva sentinței civile nr.
5035 din 22 septembrie 2011 pronunțată în dosarul nr. (...)/a1 al T.ui M. pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. A.-I. I. C. P. D.
G.
ȚÂR M. N.
Red.CI Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia nr. 9499/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... | Decizia nr. 10252/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii comerciale... → |
|---|
