Decizia civilă nr. 10749/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR._ /a7
DECIZIA CIV ILĂ NR. 10749/2013
Ședința publică din data de 11 Noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR :M. S.
JUDECĂTOR: A. M. ION GREFIER: M. N.
S-au luat în examinare recursurile declarate de recurentele I. B. GROUP L. și SC B. SS B., împotriva sentinței civile nr. 1329, pronunțate la data de_, în dosarul nr._ /a7 al T. ui B. N.
, cauza privind și intimatele DGFP BN, SC E. T. L., SC B. S. PRIN LICHIDATOR J. V. C. I., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată - începerea procedurii simplificate.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită.
Se constată că nu s-a achitat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar pentru niciunul din cele două recursuri formulate.
Curtea, în exercitarea prerogativelor instituite prin dispozițiile art. 1591alin. 4 C.pr.civ., coroborat cu dispozițiile art. 8, alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și art. 3, pct. 3, C.pr.civ., constată este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentului recurs.
Instanța constată că, până la acest termen de judecată, recurentele nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 60 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, datorate pentru recursurile declarate, deși au fost legal citate cu această mențiune, motiv pentru care, coroborat cu prevederile art. 20 al.1 și 3 din Legea nr. 146/1997, invocă din oficiu excepția nelegalei timbrări a recursurilor și, față de lipsa părților pentru a pune concluzii, reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
Instanța, după deliberare, dispune redeschiderea dezbaterilor, constatând că, după strigarea cauzei, dar înainte de închiderea ședinței de judecată, s-a transmis la dosar, dovada achitării taxei judiciare de timbru de 60 de lei și timbru judiciar de 0,15 lei din partea recurentei SC B. S. împreună cu completare a motivelor de recurs, dar și o cerere de amânare din partea recurentei I. B. Group motivată de faptul că nu a reușit să achite taxa de timbru datorată.
Curtea constată legal timbrat recursul declarat de SC B. S. și după deliberare, invocă excepția lipsei calității de reprezentant al administratorului statutar al SC B. S. și reține cauza în pronunțare fața de această excepție și față de excepția nelegalei timbrări a recursului declarat de I. B. Group.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1329, pronunțată la data de_, în dosarul nr._ /a7 al T. ui B. N. s-a admis cererea administratorului judiciar SCP V. C. I. și, în temeiul art. 107 alin.1 lit. D din Legea nr.85/2006, s-a dispus începerea falimentului în procedură simplificată ce privește pe debitorul S.C. B. S. înregistrată la O. R. C. B.
-N. sub nr. J06/901/2007, C.U.I.22395572.
În baza art.107 alin.2 lit. c din lege, s-a confirmat în calitate de lichidator SCP V. C. I. care a îndeplinit atribuțiile prevăzute de art.25 din lege, remunerația acestuia urmând a fi stabilită ulterior pe bază de decont, în funcție de volumul și complexitatea activității prestate.
În temeiul art. 107 alin.2 din lege, s-a dispus dizolvarea societății SC B.
și ridicarea dreptului de administrare a acesteia.
S-a fixat termenul maxim de predare a gestiunii către lichidatorul judiciar, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.
Lichidatorul judiciar a întocmit raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, până la 29 august 2013.
S-a dispus notificarea intrării în faliment debitorului, tuturor creditorilor și O. ui R. C. de pe lângă T. B. -N. pentru efectuarea mențiunii și publicarea notificării în Buletinul procedurilor de insolvență și într-un ziare de largă circulație, pe cheltuiala averii debitorului.
S-a fixat termenul limită pentru depunerea cererilor de admitere a creanțelor născute în cursul procedurii la 5 august 2013; termenul limită pentru verificarea creanțelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului suplimentar al creanțelor la 16 august 2013; termen pentru depunerea contestațiilor la tribunal la 5 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență a tabelului suplimentar de creanță; și termenul limită pentru întocmirea și afișarea tabelului definitiv consolidat al creanțelor la 2 septembrie 2013.
În temeiul art.113 din Legea nr.85/2006 s-a dispus sigilarea bunurilor din averea debitoarei și îndeplinirea celorlalte operațiuni de lichidare.
S-a fixat termenul pentru continuarea procedurii la 19 noiembrie 2013.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că contestația formulată de F. Janos, împotriva "măsurilor propuse de administratorul judiciar conform raportului numărul 5792 din data de_ publicat în BPI nr. 16238 din_ "; (f. 113) a formulat obiectul dosarului asociat nr. _
/a4 și a fost anulată ca netimbrată prin sentința civilă nr. 931 din 23 aprilie 2013.
În raport de cele mai sus arătate, instanța a reținut că sediul debitorului nu corespunde adresei din Registrul comerțului, fiind aplicabile în cauză prev. de art.1 alin.2 pct.4 din Legea nr.85/2006.
Actele prevăzute de art.28 din Legea nr.85/2006 sunt: a)bilanțul și balanța de verificare; b) lista completă a tuturor bunurilor debitorului; c) lista cu numele și adresele creditorilor; d) o listă cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive; e)lista activităților curente…; f) contul de profit și pierdere…etc, însă debitorul, prin reprezentanții săi, nu a depus aceste acte în termenul legal, ca urmare, nu și-a îndeplinit obligația prev. de art. 35 din lege.
a constatat că SC B. S. se încadrează în categoria debitorilor prev. de art. 1 alin. 2 lit. c pct. 3 și 4 și lit. d din Legea nr.85/2006
și această împrejurare constituie motiv pentru deschiderea procedurii simplificate a insolvenței împotriva acestuia.
Instanța nu a putut lua în considerare afirmațiile din întâmpinare referitoare la o eventuală compensare a sumelor datorate bugetului de stat cu TVA de rambursat și nici cu privire la pretinsele creanțe pe care le-ar avea de încasat debitoarea de la terți în condițiile în care existența acestor posibile compensări și încasări nu au putut fi confirmate de administratorul judiciar deoarece nu i s-au predat actele contabile ale societății.
Pentru considerentele mai sus arătate, în baza art. 54 alin.4 din Legea nr.85/2006, a fi aprobat raportul întocmit de administratorul judiciar și de asemenea, în temeiul art.107 alin.1 lit.";D"; din aceeași lege, a fost admisă cererea de deschidere a procedurii simplificată a falimentului formulată de administratorul judiciar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurentele I. B. GROUP L. și SC B. SS B.
.
Creditoarea I. B. GROUP L.
a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza respingerea raportului administratorului judiciar privind deschiderea falimentului, în procedura simplificată, continuarea procedurii și judecarea cât mai rapidă a contestației depuse de E. T. L.
, creditor inițial al debitoarei al cărui succesor este I. B. GROUP L.
, conform Contractului de cesiune de creanță încheiat între părți și acordarea posibilității instanței de fond să analizeze contestația împotriva tabelului creditorilor și după înscrierea în tabel a subscrisei creditoare și a se da posibilitatea acestei creditoare să depună planul de reorganizare, și implicit de recuperare a creanței de la debitoarea SC B. S. împreună cu creditoarea DGFP B. -N. .
Debitoarea SC B. SS B.
a solicitat casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza respingerea raportului administratorului judiciar privind deschiderea falimentului, în procedura simplificată, continuarea procedurii și a perioadei de observație și permiterea debitoarei de a depune un plan de reorganizare și recuperarea datoriilor de către toți creditorii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Analizând recursul declarat de I. B. GROUP L., curtea reține, în ceea ce privește excepția nelegalei timbrări puse în discuție din oficiu, următoarele:
Potrivit art. 20 alin. 2 și 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 9 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, în caz de netimbrare a cererii, instanța judecătorească pune în vedere petentului să depună taxa judiciară de timbru și timbrele judiciare până la primul termen de judecată, iar neîndeplinirea acestei obligații până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
În conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, cererile pentru exercitarea recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu "50% din (…) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani";, astfel că în sarcina recurentei s-a stabilit obligația de a achita o taxă judiciară de timbru în cuantum de 60 lei, iar potrivit art. 3 din O.G. nr. 32/1995, trebuiau depuse timbre judiciare de 0,15 lei.
Pentru a hotărî asupra excepției ridicate din oficiu, instanța are în vedere și existența unei eventuale limitări a liberului acces la justiție al reclamantului, drept garantat de dispozițiile art.21 din Constituția României și de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994.
În această ordine de idei, instanța reține că asupra conformității dispozițiilor art.20 din Legea nr.146/1997 cu prevederile art.21 din Constituție, s-a pronunțat în mai multe rânduri Curtea Constituțională. Astfel, prin decizia nr.245/2000, curtea a stabilit că "prevederea cuprinsă în art. 20 alin. (2) teza finală din Legea nr. 146/1997, care se referă la obligația de a se plăti taxa judiciară de timbru stabilită la valoarea inițială prevăzută prin acțiune, fără a se ține seama de reducerea ulterioară"; nu contravine dispozițiilor constituționale.
Aceeași concluzie rezultă și din decizia Curții Constituționale nr.1393/2008, în care se reține că "nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit Constituției, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii";.
În ceea ce privește compatibilitatea obligării părților dintr-un proces la plata taxei judiciare de timbru cu dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, asupra acestei chestiuni s-a pronunțat, în mai multe rânduri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, în cauza Weissman și alții împotriva României, Curtea a amintit că nu a negat niciodată că interesul unei bune administrări a justiției poate justifica impunerea unei restricționări financiare a accesului unei persoane la un tribunal (paragraful 35 din hotărâre).
De asemenea, în cauza R. en împotriva României, Curtea a considerat că prin obligarea la plata unei taxe judiciare de timbru există o limitare a dreptului părților de a accede la o instanță, limitare care, însă, urmărește un scop legitim, și anume limitarea cererilor în justiție abuzive și colectarea de fonduri pentru bugetul justiției. Așadar, în sine, această limitare este considerată justificată, condamnările României pe această temă datorându-se, în esență, faptului că nu a existat o cale de atac efectivă împotriva modului de stabilire a taxei de timbru și nici o posibilitate a părților de a se adresa instanței pentru a obține o scutire sau eșalonare a plății taxei judiciare de
timbru, transformându-se, astfel, accesul liber la justiție într-un drept derizoriu.
În prezent, curtea constată că părțile au la îndemână atât o cale eficientă și imparțială de a solicita reexaminarea modului de calcul al taxei judiciare de timbru (art.18, alin.2 din Legea nr.146/1997), precum și posibilitatea de a obține, în mod efectiv, o scutire de la plata taxei judiciare de timbru sau o eșalonare a plății acesteia (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă), astfel că dreptul de acces la justiție nu este derizoriu, ci efectiv.
Constatând că, deși a fost legal citată (f. 19) cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru și de a depune timbrele judiciare în valorile indicate, recurenta nu și-a îndeplinit obligația legală, în temeiul art. 20 alin. 2 și 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, curtea va admite excepția nelegale timbrări a cererii și, pe cale de consecință, va anula prezenta cale de atac ca netimbrată.
Examinând recursul declarat de SC B. S., având în vedere lipsa dovezii calității de reprezentant pusă în discuție din oficiu, curtea reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 1057/_ pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr._, s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței în ceea ce o privește pe debitoarea SC B. S. și a fost numit în cauză administrator judiciar SCPI V. C. I. .
Prin sentința nr. 1329 din_, obiect al recursului de față, s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei și a fost desemnat lichidator judiciar pentru aceasta SCPI V. C. I. .
Astfel cum reiese din cuprinsul cererii de recurs formulată în cauză, în numele recurentei SC B. S. administratorul statutar F. Janos a formulat calea de atac a recursului împotriva sentinței civile nr. 1329 din _
, pronunțate de Tribunalul Bistrița Năsăud.
În drept, potrivit art. 47 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare
- constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea.
În conformitate cu prevederile art. 18 alin. 1 teza a II-a din același act normativ, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidatorul care îi conduce și activitatea comercială.
Ori, în raport de aceste dispoziții legale, se constată că singura persoană îndreptățită din punct de vedere legal să reprezinte interesele debitoarei SC B.
S. este administratorul judiciar/lichidatorul desemnat de către judecătorul sindic, reprezentare care se poate realiza și prin intermediul promovării unei căi de atac împotriva unei hotărâri care afectează drepturile debitoarei.
În cauza de față însă, cererea de recurs a debitoarei a fost formulată de persoana care avea calitatea de administrator statutar al debitoarei la data deschiderii procedurii insolvenței în ceea ce o privește pe aceasta, respectiv numitul F. Janos, persoană care însă la momentul promovării recursului nu mai justifică, astfel cum s-a arătat, calitatea de reprezentant al debitoarei.
Prin urmare, se constată că, în temeiul art. 161 alin. 2 din Codul de procedură civilă, se impune admiterea excepției lipsei dovezii calității de reprezentant și anularea pentru acest motiv a recursului declarat de SC B.
S. prin administrator statutar împotriva sentinței civile nr. 1329 din_, pronunțate în dosarul nr._ /a7 al T. ui B. N., pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
L. .
Anulează ca nelegal timbrat recursul declarat de I. B. GROUP
Anulează pentru lipsa dovezii calității de reprezentant recursul declarat
de SC B. SS B. prin administrator statutar împotriva sentinței civile nr. 1329 din_, pronunțate în dosarul nr._ /a7 al T. ui
N., pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
M. C. M. SA M. ION
GREFIER,
M. N.
Red. A.M.I/dact. C.G.
2ex./_ Jud.fond:C. V.
| ← Decizia civilă nr. 4642/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 2420/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
