Decizia civilă nr. 4642/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4642/2013
Ședința publică din data de 23 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. JUDECĂTOR: C. P. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurentul C. I. A.
C. G., împotriva sentinței civile nr. 4392 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., cauza privind și pe intimata SC S.
S., având ca obiect procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată deschiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru recurent avocat C.
G. și pentru intimată, avocat Nedelea Sabin G., în substituire avocat dr.Gidro Stanca I. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu 60 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei și a procedat la redeschiderea dezbaterilor.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.
C. ea, în urma deliberării, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri judiciare pe fondul cauzei.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. Susținerile judecătorului sindic referitoare la împrejurarea că, recurentul nu deține titlu executoriu împotriva debitoarei, ci doar contracte de asistență juridică și prin urma creanța nu este certă, lichidă și exigibilă sunt neîntemeiate, alt motiv de respingere a cererii fiind faptul că nu am dovedit starea de insolvență a debitorei, precum și faptul că, cererea nu este exigibilă pentru că părțile au convenit printr-un proces- verbal cu privire la eșalonarea datoriei. Susține că, a dovedit prin contractele de asistență juridică, investite cu formulă executorie că, creanța este certă lichidă și exigibilă, contracte care potrivit art. 31 al. 3 din legea 51/1991 sunt considerate titluri executorii. Potrivit art. 3 pct. 1 lit. a din legea insolvenței, creditorul nu este obligat să dovedească starea de insolvență, aceasta fiind prezumată, în situația în care după 90 de zile calendaristice debitorul nu a plătit datoria față de creditor. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată conform dovezilor depuse la dosar. Instanța de recurs trebuie să analizeze incidența în cauză a art. 3 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, starea de insolvență nu a fost dovedită, în ultimele trei lunii intimata a făcut plăți de mai bine de 25.000 euro, societatea nu este în încetare de plății, nu s-a plătit pentru că se contestă creanța respectivă. Au existat contracte de asistență juridică încheiate între părții, onorariile au fost plătite în întregime conform dovezilor depuse la dosar. Doamna avocat avea împuternicire pe nul din conturile în care asociații societății
depuneau bani pentru plățile pe care societatea trebuia să le facă, împuternicire în baza căruia putea retrage sume de bani din cont, și-a retras sumele de 8.000 euro, însă a susținut că ar fi onorariu pentru contractele anterioare, iar 11.000 lei s-au plătit în timpul procesului, sume prin care s-a stins datoria, acesta fiind motivul neplății, societatea nefiind în stare de insolvență. Partea poate urma calea procedurii executării silite să își execute datoriile pe care consideră că le are.
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.4392 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a anulat, ca netimbrată, contestația formulată de către debitoarea SC SS și s-a respins, ca neîntemeiată, cererea creditorului C. I. A. C. G. împotriva debitoarei SC SS .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că în conformitate cu dispozițiile art. 3, pct. 1, lit. a și b din Legea nr. 85/2006, prin insolvență se înțelege acea stare a patrimoniului debitorului ce se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile, insolvența fiind prezumată ca vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori sau iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței. Conform art. 3, pct. 6, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 30 de zile, pct. 12 al aceluiași articol stabilind și o valoare prag pentru a putea fi introdusă cererea creditorului.
În speță, s-a observat că nu deține creditoarea nici un titlu executoriu împotriva debitoarei, singurele acte depuse în susținerea acțiunii fiind niște contracte de asistență juridică. Aceste contracte, chiar semnate fiind de către debitoare nu înseamnă în mod automat o recunoaștere a pretențiilor emise, semnarea făcându-se doar pentru inițierea raporturilor juridice. Creanța pretinsă prin prezenta acțiune nu este certă, ea nefiind constatată prin niciun titlu executoriu. În fine, nici starea de insolvență a debitoarei nu a fost dovedită, pentru neplata datoriei putând exista mai multe explicații, nu neapărat lipsa fondurilor bănești necesare. De altfel, creditoarea a ridicat din fondurile debitoarei, deținând o împuternicire în acest sens (filele 82-131), diferite sume de bani, cu privire la acestea putându-se susține că o parte, dacă nu toată datoria a fost plătită. Pentru a lămuri toate aceste aspecte, ar fi necesară o analizare profundă a fondului pretențiilor emise, pentru a se vedea cu ce titlu au fost ridicați acei bani de către creditoare, din fondurile debitoarei și ce plăți s-au făcut cu ei. Astfel, cererea creditoarei va fi respinsă ca neîntemeiată.
Singurul act ce ar putea constata o creanță certă, lichidă și exigibilă este un proces-verbal încheiat în data de 11 mai 2012, după data înregistrării cererii de deschidere a procedurii, acolo afirmându-se că dacă nu se va face plata din creanța totală de 46.402,83 lei, a sumei de 11.600 lei, până în data de 14 mai 2012, se va putea cere admiterea cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei. Deci, prin însuși acest act părțile au convenit, după introducerea cererii de deschidere a procedurii, eșalonarea datoriei și acordarea unui termen de grație pentru plata parțială a ei, ceea ce face ca la data formulării cererii, aceasta să nu fi fost nici măcar exigibilă. Doar dacă nu s-ar fi făcut plata parțială,
conform convenției menționate, creditoarea ar fi putut cere, doar după data de 14 mai 2012, deschiderea procedurii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Cabinet Ind. Av. C. G. solicitând admiterea recursului si pe cale de consecinta, casarea sentintei atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare instantei competente in vederea admiterii cererii creditoarei de deschidere a procedurii de insolventa a debitoarei SC S.
S.
.
În motivele de recurs se arată că din punct de vedere al legalității si temeiniciei, hotărârea este criticabila, fapt pentru care se impune casarea si trimiterea spre rejudecare având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art.3 pct. 6 din Legea 85/2006 prin creditor îndreptățit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 90 de zile.
In conformitate cu dispozițiile art. 379 alin3 si 4 Cod pr.civ., creanța este certa atunci când existenta acesteia rezulta din însuși actul de creanță sau alte acte, recunoscute de debitor, este lichida când câtimea ei este determinanta prin actul de creanta sau din acte recunoscute de debitor si exigibila atunci cand creanta a ajuns la termen.
Din interpretarea acestor norme legale, rezulta faptul ca pentru a formula o cerere de deschidere a procedurii de insolventa, creanta trebuie sa îndeplineasca cumulativ cele trei conditii, sa fie certa, lichida si exigibila.
In cauza, recurenta a dovedit prin probe concludente, creanta datorata de debitoare in suma de 46.282,8 lei prin contractele de asistenta juridica investite cu formula executorie, contracte care in conformitate cu dispozițiile art. 31 alin 3 din Legii 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei sunt considerate titlu executorii. In același text de lege se prevede, contractele de asistenta juridica se investesc cu formula executorie. Aceste prevederi se completează cu dispozițiile din Statutul profesiei de avocat, respective art. 124 alin.l " contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie constituie titlu executoriu cu privire la restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului".
Susține că evident, contractele depuse de cabinet constituie titlu executoriu sunt investite cu formula executorie iar onorariile neachitate de debitoare sunt evident creante certe, lichide si exigibile.
Caracterul cert al creantei rezulta din contractele de asistenta juridica investite cu formula executorie, creanta este lichida fiind vorba de sume de bani determinate - reprezentand onorarii si cheltuieli aferente serviciilor juridice, iar exigibilitatea creantei este evidenta, întrucât creanța este ajunsa la scadenta.
Referitor la aspectul retinut de instanta fondului privind nedovedirii starii de insolventa a debitoarei, se sustine ca dispozițiile art. 3 pct. 1 lit.a, se prezuma starea de insolventa a patrimoniului debitorului in situatia in care dupa 90 de zile de la scadenta, debitorul nu a platit datoria fata de unul sau mai multi creditori. Insolventa se caracterizeaza printr-o lipsa a fondurilor banesti necesare acopririi datoriilor exigibile, semnifica insuficienta reala a lichiditatilor disponibile ale debitorului. Potrivit textului de lege creditorul nu este obligat sa dovedeasca starea de insolventa, aceasta fiind prezumata. Insa, fiind o prezumtie simpla, ea poate fi rasturnata de debitor prin administrarea probei contrare in cadrul contestatiei.
Debitoarea a formulat contestatie insa in afara termenului legal si nici nu s-a straduit sa o timbreze, fapt pentru care i-a fost anulata ca netimbrata. Cu toate acestea, judecatorul sindic a intrat in analiza fondului contestatiei apreciind ca debitoarea si-a acoperit datoria fata de creditoare prin sumele ridicate din contul debitoarei (nu dintr-un cont al unei persoane private pentru o alta
societate). De asemenea, judecatorul considera ca aceste aspecte trebuie lamurite printr-o analiza profunda a fondului pretentiilor emise pentru a se vedea cu ce titlu au fost ridicate sume de bani din fondurile debitoarei si ce plati s-au facut cu ei.
Superficialitatea,ignoranta si interpretarea data probelor administrate conduc indubitabil la o singura concluzie lipsa de profesionalism si imparțialitate.
Despre procesul verbal la care face referire judecătorul sindic, precizează că acesta s-a încheiat înainte cu 3 zile de prima zi de înfățișare, debitoarea obligându-se la o plata parțiala a debitului.
Intr-adevăr, debitoarea a efectuat o plata parțiala în ziua judecății ( 14 mai 2012) .
Acțiunea a fost înregistrata 14 februarie 2012 ori la data înregistrării pragul limita prevăzut de lege era îndeplinit, mai mult si la termenul de judecata din 14 mai 2012 chiar daca debitoarea efectuat o plata parțiala din debit, creanța era exigibila conform contractelor de asistenta juridica, iar nu procesului verbal.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, SC SS, respingerea recursului promovat în cauză și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală; cu cheltuieli de judecată.
Analizând recursul declarat de către recurentul CABINET IND. AV. C. G. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ. prin raportate la art.8 din Legea nr.85/2006, C. ea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Demersul judiciar al recurentului vizează deschiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SS pentru recuperarea unei creanțe în cuantum de 46.282,8 lei.
Pentru soluționarea fondului litigiului se impune a lămuri dacă există o creanță a creditorului care a solicitat deschiderea procedurii insolvenței astfel încât acesta să fie un creditor îndreptățit în înțelesul Legii nr.85/2006.
Potrivit art.3 pct.6 din Legea nr.85/2006, prin creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței se înțelege creditorul a cărui creanță împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile.
În speță, C. ea constată că cererea creditorului cu privire la deschiderea procedurii insolvenței debitoarei este fundamentată pe contractele de asistență juridică nr. 8551/_ prin care se asigura asistenta juridică pentru lunile februarie-iulie 2011 - onorar 4500 lei+tva lunar - contractul 8507/_ încheiat pentru un litigiu pe rolul parchetului de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc - onorar 3870 lei+tva 24% plus costuri de deplasare 760 lei ; contractul nr. 8508/_ încheiat pentru un litigiu la parchetul de pe lângă Judecătoria Turda - onorariu 3.150 lei+tva 24% plus coturi de deplasare 90 lei, contractul nr. 8656/_ încheiat pentru litigiu la parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin - onorariu 450 lei+tva 24% plus costuri de deplasare 210 lei.
Probele existente la dosar evidențiază împrejurarea că în temeiul raporturilor contractuale stabilite între părți, creditoarea a ridicat din fondurile debitoarei diferite sume de bani, deținând o împuternicire în acest sens (filele 82- 131), astfel că se poate susține cu temei că cel puțin parte din sumele datorate au fost achitate, dovadă fiind și înscrisurile depuse în acest sens de către debitoare (facturile nr. 734/_, nr. 751/_, nr. 755/_, nr. 766/_ cu dovezile de plată - chitanțe sau virament bancar -, si suma de 23.465 lei achitată prin virament bancar).
C. ea va achiesa statuărilor judecătorului sindic potrivit cărora pentru a lămuri care sunt sumele neachitate și care au fost deja plătite, cum s-a făcut imputația plății și la ce moment este necesară o analiză a fondului pretențiilor
deduse judecății, analiză care nu se poate realiza, în lipsa unei creanțe certe, lichide și exigibile în procedura insolvenței.
C. ea reamintește că pentru a se putea solicita deschiderea procedurii insolvenței debitoarei nu este necesar ca creditoarea să dețină un titlu executoriu, însă, trebuie ca aceasta să dețină o creanță împotriva patrimoniului debitorului certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 90 de zile, ipoteză neîntrunită în speță.
Susține creditoarea, criticând judecătorul sindic iar nu hotărârea recurată (fără a reține, însă, invectivele adresate judecătorului sindic), că instanța de fond a ignorat caracterul de titlu executoriu al contractelor de asistență juridică de care aceasta se prevalează. C. ea constată, însă, că judecătorul sindic a pornit în analiza temeiniciei cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei tocmai de la aceste contracte, statuând cu privire la raporturile stabilite între părți din perspectiva plăților efectuate și a înscrisurilor care au fost depuse, referirile la inexistența titlurilor executorii fiind în legătură directă cu creanța despre care s-a susținut că nu are un caracter cert, lichid și exigibil.
În fine, C. ea reține că probele administrate în cauză au evidențiat împrejurarea că între părți a intervenit o convenție prin care au înțeles să stabilească alte termene de plată pentru eventuale sume datorate recurentei, astfel că în mod corect judecătorul sindic a reținut că la data formulării cererii, creanța nu este exigibilă și doar neplata parțială, conform convenției menționate, ar fi putut justifica, doar după data de 14 mai 2012, deschiderea procedurii.
Se poate conchide, așadar, că în mod corect judecătorul sindic a statuat că creditorul nu deține o creanță certă, lichidă și exigibilă care să justifice calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței astfel cum este definit prin art.3 pct.6 din LPI, susținerile contrare fiind nefondate.
Pentru toate aceste considerente, C. ea va aprecia recursul declarat ca fiind nefondat iar în temeiul art.8 din Legea nr.85/2006 raportat la art.312 alin.1 C.pr.civ. îl va respinge și va menține în întregime hotărârea recurată.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art.274 C.pr.civ., C. ea va obliga recurenta să plătească intimatei suma de 2728 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Cabinet Ind.Av.C. G. împotriva sentinței civile nr.4392 din_, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C., pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul să plătească intimatei SC SS suma de 2728 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 aprilie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. C. M. S. C. P.
GREFIER
V. D.
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Păcurar I.
| ← Sentința civilă nr. 494/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Decizia civilă nr. 10749/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
