Decizia civilă nr. 3389/2013. Procedura insolvenței. SRL (Societate cu Răspundere Limitată)
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a2
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3389/2013
Ședința publică din data de 20 Martie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. M. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. H.
G. D. C.
Pe rol soluționarea recursului declarat de contestatoarea V. I. AB împotriva sentinței civile nr. 2992 din_, pronunțată în dosarul nr. _
/a2 al T. ui Maramureș, în contradictoriu cu intimata SC D. T. SRL PRIN LICHIDATOR J. P. G. I., având ca obiect - procedura insolvenței - societăți cu răspundere limitată repunere in termen creanță.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat, cu taxă judiciară de timbru în valoare de 60 lei, conform chitanței aflată la fila 10 din dosar și timbru judiciar de 2,5 lei.
Prin Serviciul Registratură, la data de_ intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în două exemplare.
Se constată că părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art.
242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art.8 din Legea nr.85/2006 și art. 3 pct. 3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare pe baza actelor existente la dosar.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 2.992 din 14 mai 2012, pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui Maramureș s-a respins cererea de repunere în termen formulată de creditoarea V. I. AB, în contradictoriu cu intimatul P. G.
I. B. M., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC D. T. SRL BORȘA.
S-a respins ca tardivă cererea de admitere a creanței asupra averii debitoarei formulată de creditoare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 739/_ pronunțată de judecătorul sindic din cadrul T. ui Maramureș - Secția a II -a civilă, în dosarul nr._ s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei SC D. T. SRL, iar prin sentința nr. 6547/_ pronunțată în dosarul nr._ /a1 s-a dispus intrarea în faliment a debitoarei.
Prin sentința nr. 739/_ s-a stabilit termenul limită pentru înregistrarea creanțelor la data de_ . Notificarea privind deschiderea procedurii insolvenței s-a realizat prin Buletinul procedurilor de insolvență nr. 3941/_ (f.94-95).
Cererea creditoarei de repunere în termen și de înscriere a creanței a fost depusă la dosar la data de_ (data poștei, f. 86).
Conform art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea 85/2006, citarea părților precum și comunicarea oricărui alt act de procedură se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol "Prin excepție de la prevederile alin. 1 se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin.1 lit. c, procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Din textele legale mai sus citate, rezultă fără echivoc că atât citarea, cât și comunicarea actelor de procedură în procedura insolvenței, se realizează prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar în ceea ce privește procedura notificării deschiderii procedurii, aceasta se realizează și potrivit Codului de procedură civilă, astfel cum prevede art. 61 din Legea nr. 85/2006, cu o singură excepție, aceea în care creditorii nu au putut fi identificați în actele contabile, predate de către administratorii statutari ai debitoarei, ipoteză în care, potrivit alin. 3 art. 7 din Legea nr. 85/2006, procedura notificării va fi considerată îndeplinită dacă a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvență. În acest sens, administratorul judiciar desemnat în procedura insolvenței debitoarei, a publicat notificarea în Buletinul procedurilor de insolvență astfel încât, se constatată că dispozițiile legale mai sus citate au fost respectate.
Nu are relevanță juridică că cel care a formulat contestația nu a fost notificat potrivit dispozițiile 61 din Legea nr. 85/2006; astfel, de vreme ce nu s-a putut identifica creditoarea în documentele societății este evident că nu putea fi citată sau notificată. Aceasta, de vreme ce a contractat cu o societate comercială avea obligația de a-și urmări creanța cu atât mai mult cu cât ratele din contractele de leasing trebuiau achitate periodic de către debitoare (f.15-74).
Cu alte cuvinte, această prezumție împotriva creditorilor care nu au putut fi identificați nu este arbitrară ci se bazează și pe culpa creditorilor nediligenți care au rămas în pasivitate.
În condițiile în care, în cazul concret dedus judecății, reprezentantul legal al debitoarei nu a predat actele contabile și nici lista creditorilor, administratorul judiciar a procedat la notificarea creditorilor prin Buletinul procedurilor de insolvență în vederea depunerii declarațiilor de creanță, în conformitate cu textul legal anterior enunțat.
În această situație, repunerea în termenul de declarare a creanțelor pentru înlăturarea sancțiunii decăderii poate fi dispusă doar în condițiile art. 103 Cod procedură civilă, prin dovedirea incidenței unei situații care mai presus de voința creditorului l-a împiedicat să respecte termenul comunicat prin notificare în BPI.
În speță, creditoarea nu a făcut dovada existenței unei împrejurări mai presus de voința părții, care să o fi pus în imposibilitatea obiectivă de a-și declara creanța.
Or, creditoarea putea cu ușurință să descopere că debitoarea este în
insolvență dacă se interesa periodic de creanța sa, care trebuia achitată periodic, cu atât mai mult cu cât la data de_ s-a notificat prin intermediul executorului judecătoresc rezilierea contractului de leasing ROM 345/SS/_ (f.75-80).
Faptul că termenul de depunere a cererii de admitere a creanței este un termen de decădere, rezultă cu evidență din dispozițiile art. 73 alin.2 respectiv,
76 din Legea nr. 85/2006. Rezultă astfel că sancțiunea aplicabilă în ipoteza expusă este decăderea, împrejurare față de care dispozițiile art. 103 Cod procedură civilă sunt pe deplin aplicabile.
Într-o astfel de interpretare, respectiv cu excluderea incidenței celor trei texte de lege (art. 73, art. 76 din Legea nr. 85/2006 și art. 103 Cod procedură civilă), orice creditor ar fi îndreptățit la depunerea unei cereri de admitere a creanței, pe tot parcursul procedurii și aceasta împotriva tuturor regulilor și termenelor reglementate de legea privind procedura insolvenței tocmai pentru asigurarea unui cadru riguros în vederea accelerării desfășurării procedurii.
Citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor ";.
În raport de aceste considerente, judecătorul sindic a respins cererea de repunere în termenul de contestația și a respins în consecință contestația la tabelul preliminar.
Împotriva acestei sentințe, creditoarea V. INT. ROMÂNIA IFN S.A. B. a declarat recurs
, solicitând admiterea acestuia și, pe fond, admiterea cererii de repunere în termenul de depunere a declarației de înregistrare a creanței la masa credală a debitoarei SC D. T. SRL cu o creanță de 732.576,44 lei în tabelul tuturor creditorilor împotriva averii debitoarei.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., creditoarea a susținut că nu a fost notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei în vederea depunerii cererii de admitere a creanței, neputându-i-se imputa vreo culpă în nedepunerea cererii de înscriere la masa credală a debitoarei. Astfel, a subliniat recurenta, motivul pe care și-a întemeiat cererea de repunere în termen a constat în necunoașterea termenului prevăzut pentru depunerea cererii de admitere a creanței ca urmare a lipsei notificării prealabile privind deschiderea procedurii specifice insolvenței a debitoarei.
În același context, recurenta a precizat că sancțiunea decăderii din drepturile prev. de art.76 alin. 1 din Legea nr.85/2006 nu operează în situația în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea disp. art.7 din lege, care impune în același timp notificarea creditorilor atât prin BPI, cât și potrivit Codului de procedură civilă. Este evident că în condițiile neemiterii unei notificări potrivit Codului de procedură civilă notificarea creditorului se realizează cu încălcarea disp. art.7 din legea insolvenței.
Recurenta a considerat că ar fi de un formalism excesiv cu reale imixtitudini abuzive asupra principiului de garantare a accesului real și rezonabil la justiție, edictat potrivit disp. art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, luarea în considerare a disp. art.7 alin.3 teza a II-a din Legea nr.85/2006 potrivit cărora pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista
prevăzută la art.28 alin.1 lit.c procedura nortificării prevăzută la art.61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin BPI, în măsura în care prin
sintagma "nu au putut fi identificați în lista prevăzută"; se instituie obligația administratorului judiciar de a notifica doar acei creditori care sunt declarați de debitori în cuprinsul listei, aceasta fiind singurul element obiectiv de identificare a creditorilor.
Dimpotrivă, întrucât alcătuirea listei creditorilor este la latitudinea unilaterală și exclusivă a debitorului, cu consecința nenotificării și a celorlalți creditori de către practicianul în insolvență, care pot fi identificați din alte evidențe, corespondențe și acte care emană de la debitor, aceasta nu poate duce la excluderea de plano a acestora.
Recurenta a mai arătat că lista creditorilor nu poate fi acceptată ca fiind un înscris obiectiv, iar preluarea și notificarea tale quale doar a creditorilor înscriși în listă, fără a mai verifica și existența altor creditori în evidențele debitorului, constituie un abuz de drept, întrucât o astfel de ipoteză nu poate sta la baza negării dreptului acestora de a-și realiza creanțele și, mai mult, împiedicarea accesului real al acestora de a-și satisface respectivele creanțe. O astfel de interpretare ar echivala cu lăsarea la discreția debitoarei stabilirea creditorilor care vor fi îndreptățiți să participe la procedură, prin simpla omisiune a acestora din listă, cu rea-credință.
Apoi, a susținut recurenta, nu se poate reține nici faptul că, în condițiile în care intenția legiuitorului a fost aceea de a simplifica modalitatea de realizare a procedurilor de citare și comunicare prin înființarea BPI, ar opera prezumția de cunoaștere a deschiderii procedurii prin buletin, întrucât caracterul public al acestui buletin nu este de natură a aduce atingere dreptului creditorilor la recuperarea creanței, a cărei realizare trebuie asigurată în mod egal tuturor creditorilor și prin prisma dispozițiilor art.6 din CEDO. În acest sens, trebuie reținut că însuși legiuitorul a prevăzut obligativitatea îndeplinirii procedurii de citare și comunicare a actelor de procedură, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă până la deschiderea procedurii, inclusiv a notificării de deschidere a procedurii, numai pentru actele ulterioare prevăzându-se procedura de citare și comunicare prin BPI, prezumându-se faptul că toți creditorii care au cunoștință de deschiderea procedurii urmăresc publicațiile din buletin.
În susținerea argumentației sale, recurenta a invocat dispozițiile Deciziei nr. 1137/2007 pronunțată de Curtea Constituțională.
Recurenta a precizat că a luat cunoștință despre deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei prin intermediul portalului instanțelor de judecată.
Pentru toate aceste considerente, recurenta solicită admiterea cererii de repunere în termen astfel cum a fost formulată.
Intimata P. G. I.P.U.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C.
D. T. S.R.L. a depus întâmpinare
în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținere în totalitate a hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală (f.15).
Analizând recursul formulat din perspectiva motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente
:
Notificarea tuturor creditorilor a fost realizată în procedura cu respectarea tuturor exigențelor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, omisiunea notificării neputând fi inclusă în categoria celor exceptate.
Omisiunea verificării publicării în BPI a notificării deschiderii procedurii și a termenelor subsecvente acestui moment nu poate fi reținută ca motiv de repunere în termenul de depunere a declarației de creanță în aplicarea art. 103 coroborat cu art. 101 Cod procedură civilă
Scopul procedurii fiind derularea acesteia în vederea acoperirii pasivului pentru toți creditorii îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, legiuitorul a instituit o situație de excepție, în care persoana care se consideră a fi
îndreptățită să participe la procedură, însă, nu a avut cunoștință de existența procedurii, să nu fie decăzută din drepturile enumerate de art. 76 alin. 1 pct. 1-3 din Legea nr. 85/2006.
Determinarea situațiilor de excepție s-a realizat de legiuitor prin trimiterea la dispozițiile art. 7 din Legea privind procedura insolvenței, dispoziții care au instituit regula în ceea ce privește citarea părților și comunicarea actelor de procedură a convocării și a notificării prin buletinul procedurilor de insolvență în privința tuturor acelora ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului sindic în condiții de contradictorialitate .
Excepția de la regula notificării prin BPI este instituită de art. 61 care statuează că în urma deschiderii procedurii administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menționați în lista depusă de debitori în conformitate cu prev. art. 28 alin. 1 lit. c, debitorului, Oficiului Registrului Comerțului iar notificarea se va realiza potrivit prevederilor Codului de procedură civilă și se va publica totodată pe cheltuia averii debitorului într-un ziar de largă circulație și în BPI însă în speță din lista întocmită în condițiile art. 28 din Legea nr. 85/2006 nu face parte și recurenta astfel că aceste dispoziții legale nu îi sunt aplicabile.
Legiuitorul a instituit așadar reguli de procedură pentru ca părțile implicate să se bucure de o informare corectă pentru a-și putea exercita drepturile instituite în favoarea lor în cadrul procedurii ceea ce ar fi presupus din partea recurentei minima diligență de a verifica în BPI publicarea unei astfel de notificări.
Justificarea instituirii regulilor prevăzute de art. 7 alin. 1 în raport de numărul mare al părților participante la procedură și la numărul mare de acte de procedură pentru asigurarea celerității procedurii nu poate fi realizată în detrimentul asigurării exercitării dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil pentru acele persoane interesate să participe la procedură dar pentru care nu devin incidente normele derogatorii.
Legiuitorul a instituit o excepție în ceea ce privește comunicarea actelor de procedură și a notificării deschiderii procedurii având în vedere efectele acestora, stabilind că, pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. 1 lit. c, procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin BPI.
Excepțiile sunt de strictă aplicare și interpretare ori textul analizat relevă că numai în ipoteza în care creditorii nu au putut fi identificați în lista predată în condițiile art. 28 alin. 1 lit. c devin incidente dispozițiile de excepție în ceea ce privește notificarea prin BPI regula urmând a rămâne notificarea realizată conform prevederilor Codului de procedură civilă și acea a publicării concomitente într-un ziar de largă circulație și în buletinul procedurilor de
insolență.
Textele legale enunțate relevă că s-a stabilit în sarcina administratorului judiciar obligația notificării în modalități care nu se aplică alternativ ci cumulativ, ceea ce în cauză s-a realizat.
Considerentele evidențiate au relevat că recursul apare ca nefondat, judecătorul sindic apreciind în mod corect că lichidatorul judiciar în mod corect a procedat la aplicarea art. 76 în ceea ce privește creditoarea recurentă având în vedere că în raport de documentele prezentate nu deveneau incidente prevederile de excepție în ceea ce privește notificarea acesteia și în consecință constatând că s-a realizat o corectă aplicare și interpretare a prevederilor legale și nu este
prezent motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în baza art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge recursul declarat de contestatoarea V. I. AB împotriva sentinței civile nr. 2.992 din 14 mai 2012, pronunțată în dosarul nr._ /a2 al T. ui Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2013.
PREȘEDINTE,
D. M.
JUDECĂTOR,
F. T.
JUDECĂTOR,
M. H.
G. ,
D. C.
Red.D.M./_ .
Dact.H.C./2 ex. Jud.fond:A. S. .
| ← Sentința civilă nr. 2758/2013. Procedura insolvenței. SRL... | Sentința civilă nr. 3418/2013. Procedura insolvenței. SRL... → |
|---|
