Decizia civilă nr. 8565/2013. Contestație. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
S. a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FIS. L DOSAR NR._ /a1
DECIZIA CIVILĂ NR. 8565/2013
Ședința publică din data de 16 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M. ION JUDECĂTOR: A. M. C. JUDECĂTOR: M. S. GREFIER: V. D.
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, recursurile declarate de J.
S. în calitate de lichidator judiciar al SC E. I. S. și C. D. D., împotriva sentinței civile nr. 1104 din_ pronunțată în dosarul nr. _
/a1 al Tribunalului Specializat C., în contradictoriu cu intimații SC I. T. C. SA și SC E. I. S., având ca obiect contestație la raport depusă de SC I. T.
C. SA.
În data de_, s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise, trimise prin fax, din partea intimatei SC I. T. C. SA.
Se constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi .
C U R T E A
Deliberând reține că,
Prin sentința civilă nr.1104 din_ pronunțată în dosarul nr._
/a1 al Tribunalului Specializat C. s-a respins excepția inadmisibilității contestației invocată de lichidatorul judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I.
S.R.L. și de creditorul C. D. D. .
S-a admis contestația formulată de contestatoarea S.C. I. T. C. S.A. împotriva completării la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei întocmit de lichidatorul judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. și depus la_ în dosarul nr._ .
S-a dispus în sarcina lichidatorului judiciar J. S. al debitoarei S.C. E.
I. S.R.L. să completeze completarea la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei cu analiza aspectelor invocate prin contestația formulată de contestatoarea S.C. I. T. C. S.A. raportat la apariția stării de insolvență a debitoarei.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, printre principalele atribuții ale administratorului judiciar este și cea de examinare a activității debitorului și întocmire a unui "raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art. 138, și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la
desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar";.
În același sens sunt și prevederile art. 59 alin. 1 din Legea privind procedura insolvenței, conform cărora "administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă";.
Administratorul judiciar al debitoarei a adus la îndeplinire atribuția ce îi revenea în baza prevederilor art. 20 alin. 1 lit. b și art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, și stabilită în sarcina sa prin hotărârea prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței în formă generală împotriva debitoarei (filele 9-11).
Ulterior, la_, noul lichidator judiciar al debitoarei, J. S. a depus la dosarul nr._ având ca obiect procedura insolvenței împotriva debitoarei S.C. E. I. S.R.L., completare la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei S.C. E. I.
S.R.L. (filele 9-17, dosar nr._ ).
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 85/2006,
"administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzând descrierea modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publică în Buletinul procedurilor de insolvență. La fiecare 120 de zile judecătorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, în care administratorul judiciar va expune în sinteză măsurile efectuate în acest interval cuprinse în rapoartele de activitate";, iar "debitorul persoană fizică, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestație împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar";.
Judecătorul sindic a reținut că întocmind raportul privind cauzele stării de insolvență a debitoarei, sau după cum este cazul în speță, completare la raportul privind cauzele stării de insolvență a debitoarei, lichidatorul judiciar ia o măsură în procedura insolvenței debitoarei, în sensul prevederilor art. 21 alin. 1 raportat la art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, astfel că este admisibilă formularea
contestației împotriva unui astfel de raport. Și este normal să fie așa, deoarece altfel nu s-ar putea împiedica îndeplinirea doar cu caracter formal a acestei atribuții de către lichidatorul judiciar și nu s-ar putea asigura respectarea întocmai a dispozițiilor art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006, care stabilesc condițiile pe care trebuie să le îndeplinească raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, respectiv să fie prezinte cauzele și
împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei, să fie amănunțit, să cuprindă mențiune cu privire la persoanele cărora le-ar fi imputabilă starea de insolvență a debitoarei, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art. 138. Prin urmare, s-a respins excepția inadmisibilității contestației, invocată de lichidatorul judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. și de creditorul C. D. D. .
În ce privește aspectele invocate de către contestatoare privind modul de conducere a evidenței contabile de către debitoare, privind înstrăinările de imobile survenite în anii 2008 și 2009, judecătorul sindic a constatat că prin întâmpinarea depusă la dosar față de contestația formulată (filele 26-34), lichidatorul judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. a formulat opinii în sensul solicitat de către contestatoare, ceea ce nu este în măsură însă să
complinească lipsa acestor lămuriri din raportul privind cauzele stării de insolvență a debitoarei, astfel cum a fost completat de către lichidatorul judiciar, impunându-se ca aceste lămuriri să se regăsească în cuprinsul acelui raport întrucât privesc cauzele stării de insolvență a debitoarei. Opinia lichidatorului judiciar cu privire la aceste împrejurări nu poate fi supusă cenzurii judecătorului sindic, relevant fiind însă ca concluziile lichidatorului judiciar să se regăsească în completarea la raportul privind cauzele stării de insolvență, pentru a se putea asigura respectarea cerințelor art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
În ce privește împrejurarea că lichidatorul judiciar a analizat înstrăinările de imobile survenite în anii 2008 și 2009 în cuprinsul unui alt raport de activitate, publicat în BPI nr. 16773/2012, judecătorul sindic a reținut că înstrăinarea unor bunuri din patrimoniul debitoarei poate avea influență asupra survenirii ulterioare a stării de insolvență a acesteia, astfel că se impune ca aceste operațiuni să fie analizate sub acest aspect prin chiar raportul privind cauzele stării de insolvență a debitoarei.
Față de susținerea creditorului C. D. D. în sensul că aspectele privitoare la debitorii societății în insolvență nu se regăsesc în raportul contestat, judecătorul sindic a reținut că această împrejurare nu poate conduce la respingerea contestației, întrucât concluziile lichidatorului judiciar în această privință se impune a se regăsi în completarea la raportul privind cauzele stării de insolvență a debitoarei, întrucât pot avea relevanță cu privire la stabilirea împrejurărilor care au condus la insolvența debitoarei.
În ce privește incidența prevederilor art. 138 lit. c din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a constatat că concluziile lichidatorului judiciar sunt
menționate tot în cuprinsul întâmpinării la contestație depuse la dosar, impunându-se a se regăsi în completarea la raportul privind cauzele stării de insolvență ale debitoarei, față de prevederile art. 25 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
În această privință lichidatorul judiciar are un drept de apreciere ce nu poate fi cenzurat de către judecătorul sindic în cadrul unei contestații la raport, întrucât în caz contrar s-ar antepronunța cu privire la acțiunea de antrenare a răspunderii. Astfel, potrivit art. 138 alin. 3 din Leghea nr. 85/2006, "dacă administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului și/sau a hotărât că nu este cazul să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), aceasta poate fi introdusă de președintele comitetului creditorilor în urma hotărârii adunării creditorilor ori, dacă nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un creditor desemnat de adunarea creditorilor";, și "de asemenea, poate introduce această acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală";. Față de aceste prevederi, nici judecătorul sindic, nici creditorii debitoarei nu se pot substitui administratorului judiciar al debitoarei în exercitarea dreptului de apreciere cu privire la formularea acțiunii prevăzute de art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Judecătorul sindic a reținut doar că acest drept de apreciere se impune a fi exercitat în cauză de către lichidatorul judiciar prin concluziile raportului privind cauzele stării de insolvență a debitoarei, cu privire la care a întocmit completare, iar nu prin întâmpinarea depusă la dosar.
Pentru aceste considerente și în aceste condiții, în baza art. 21 alin. 4 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a admis contestația formulată de contestatoarea S.C. I. T. C. S.A. împotriva completării la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei întocmit de lichidatorul judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. și depus la_ în dosarul nr._, și va dispune în sarcina lichidatorului
judiciar J. S. al debitoarei S.C. E. I. S.R.L. să completeze completarea
la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență a debitoarei cu analiza aspectelor invocate prin contestația formulată de contestatoarea S.C. I. T. C. S.A. raportat la apariția stării de insolvență a debitoarei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SP J. S. în calitate de lichidator judiciar al SC E. I. S., solicitând admiterea recursului și pe cale de consecință, modificarea sentinței atacata în sensul respingerii contestației formulate ca fiind în principal inadmisibilă, iar pe fond neîntemeiată.
In motivele de recurs, lichidatorul judiciar arată că sentința a fost pronunțată cu aplicarea greșita a legii, având în vedere următoarele aspecte:
In prezenta procedura, recurenta a fost desemnata în calitate de lichidator judiciar la data de 11 mai 2012, ca urmare a admiterii cererii de înlocuire formulate împotriva fostului lichidator judiciar CIPI Ursutiu Razvan;
In exercitarea atribuțiilor care revin lichidatorului judiciar, în conformitate cu dispozițiile cuprinse in art. 25 alin. 1 lit. a al legii potrivit cărora "una dintre principalele atribuții ale lichidatorului judiciar: este întocmirea raportului amănunțit asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la insolventa, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajării răspunderii acestora în cond. art. 138, si supunerea acelui raport judecătorului sindic"
Pe de alta parte potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 59 al legii, lichidatorul judiciar va întocmi și va supune judecătorului sindic, în termenul stabilit de judecătorul sindic, dar care nu va depăși 40 zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția
insolventei debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
Mai mult in conformitate cu dispozițiile cuprinse in art. 20 alin. 2 al legii, "judecătorul sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții in afara celor stabilite la alin. 1 cu excepția celor prevăzute de lege în competenta exclusivă a acestuia" .
Raportat la aceste prevederi legale, pe de o parte, iar pe de alta parte având în vedere că judecătorul sindic a dispus în sarcina recurentei prin încheierea pronunțata, obligația de a completa raportul cu privire la cauzele si împrejurările care au determinat ajungerea societății în încetare de plăți, consideră că judecătorul sindic în mod greșit, a considerat completarea raportului prev. de at. 59 al legii, ca și o măsura care ar putea fi cenzurata in condițiile art. 21 al legii, cum greșit retine judecătorul sindic prin încheierea pronunțata.
De altfel, lichidatorul judiciar nu a făcut altceva decât a îndeplinit o atribuție care, în acest caz, era dispusa atât de legiuitor prin disp. cuprinse în art. 25, respectiv 59 al legii, cât și de judecătorul sindic.
In aceste condiții, consideră că prin raportul prev. de art. 59 al legii, lichidatorul judiciar nu face altceva decât își exprima, în baza documentelor contabile pe care le-a analizat, un punct de vedere cu privire la cauzele si împrejurările care au determinat ajungerea societății în încetare de plați, opinie care prin ea însăși este inapta să conducă la o vătămare drepturilor si intereselor părților implicate în procedura.
Acesta este si motivul pentru care, considera ca legiuitorul nici nu a prevăzut posibilitatea contestării acestuia (spre deosebire de raportul prev. de art. 21 al legii), iar faptul ca exista părți implicate in procedura care nu sunt de acord cu concluziile și punctul de vedere exprimat de lichidatorul judiciar nu le dă dreptul să uzeze de căi pe care legea nu le prevede.
Susține că de altfel, lichidatorul judiciar a răspuns punctual, fiecărei critici care a fost adusă raportului întocmit prin întâmpinarea care a fost înregistrată la
dosarul cauzei, fapt care a fost recunoscut de toate părțile prezente cu ocazia dezbaterii fondului contestației.
Pentru toate aceste motive expuse pe larg, solicita admiterea recursului formulat si pe cale de consecința modificarea sentinței atacate in sensul respingerii contestației formulate.
Intimatul C. D. D. prin recursul declarat împotriva aceleiași sentințe, solicită admiterea acestuia și respingerea contestației formulate de creditorul I. T.
C. S.A. împotriva raportului lichidatorului judiciar întocmit la data de_ în temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006.
Invederează faptul că instanța de fond a respins în mod nelegal excepția inadmisibilității contestației raportat la dispozițiile art. 21 al. 2 si art. 59 din Legea nr. 85/2006 invocată de recurent si lichidatorul judiciar.
Consideră că nemulțumirile contestatorului fată de raportul cu privire la cauzele care au determinat insolventa, nu pot face obiectul analizei judecătorului sindic, acesta fiind limitat la controlul legalității măsurilor adoptate de lichidatorul judiciar. In cadrul raportului prevăzut de art.59 din lege, lichidatorul judiciar prezintă opinia sa cu privire la cauzele care au determinat starea de insolventa si persoanele cărora le-ar fi imputabila, astfel încât nu se poate vorbi despre vreo măsura luată de lichidator, ci de un punct de vedere strict asupra aspectelor menționate in art. 59 din Legea nr.85/2006. Din interpretarea sistematica a prevederilor art.21 din Legea nr.85/2006 rezulta faptul ca se poate formula contestație cu privire la masurile luate de administratorul judiciar si ca respectiva contestație se refera la raportul lunar depus de practicianul în insolventa, în timp ce art. 59 din lege reglementează raportul asupra cauzelor si împrejurărilor care au dus la apariția insolventei debitorului si nu prevede posibilitatea formulării unei contestații. In aceste condiții, instanța trebuia sa faca aplicarea principiului specialia generalibus derogant.
In aceste condiții, argumentul juridic al instanței de fond că raportul întocmit de lichidatorul judiciar în temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006 reprezintă în fapt o măsură a acestuia, care, potrivit dispozițiilor art. 21 al. 2 din Legea nr. 85/2006 poate fi contestat de creditorul interesat, este nelegal.
Menționează că pe fondul cauzei, instanța de fond nu a constatat nelegalitatea măsurii lichidatorului, ci doar a apreciat ca se impune ca acesta sa se pronunțe cu privire la aspectele invocate de contestator în cuprinsul contestației. Instanța de fond a reținut ca opinia lichidatorului judiciar asupra raportului si completării lui nu va putea fi supusa cenzurii judecătorului sindic, ceea ce este în deplina armonie cu dispozițiile art. 59 din Legea nr. 85/2006, insa contestația se impune a fi admisa pentru respectarea cerințelor prevăzute de art.
25 al. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2006 (dispoziții care impun practicianului in insolventa să întocmească raportul prevăzut de art. 59 din Legea nr. 85/2006), astfel încât argumentația instanței de fond este contradictorie, iar soluția pronunțata face ca în final demersul juridic al contestatorului sa fie lipsit de vreo finalitate concreta.
Cu privire la aspectele invocate de contestator în cuprinsul contestației, recurentul apreciază ca nu exista elemente de nelegalitate in cuprinsul raportului prevăzut de art.59 din Legea nr.85/2006 depus de lichidatorul judiciar, astfel încât contestația este neîntemeiata, recurentul menținându-si precizările făcute în cuprinsul întâmpinării asupra criticilor de fapt ale contestatorului.
SC I. TEHIMOMAG C. SA a depus întâmpinare prin care solicită respingerea, ca nefondate a recursurilor declarate de J. S. și C. D. D. împotriva Sentinței civile nr. 1104/2013 a Tribunalului Specializat C.
.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041CPC, C. ea le-a apreciat ca fiind fondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art.54 alin.1 din LPI, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
Din cuprinsul legii nu rezultă care trebuie să fie forma acestui raport, însă, cu privire la conținutul său, legiuitorul a stabilit că trebuie să evidențieze cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
Ca atare, întocmirea acestui raport se circumscrie sferei activității obișnuite a administratorului judiciar respectiv a atribuțiilor care îi revin potrivit art.25 alin.1 lit.a din LPI.
C. ea constată că legiuitorul nu a menționat care este calea de atac împotriva raportului întocmit în condițiile art.54 alin.1 din LPI astfel că problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă acest raport poate fi contestat în condițiile art.21 alin.3 din LPI.
Conform art.21 alin.3 din LPI, împotriva raportului întocmit în condițiile art.21 alin.1 din același act normativ, debitorul persoana fizică, administratorul special al debitorului persoana juridică, oricare dintre creditori precum și orice alta persoană interesată pot face contestație în termen de 3 zile de la depunerea raportului.
Raportul, însă, care se întocmește lunar potrivit alin.1 al art.21 din LPI cuprinde descrierea modului în care administratorul judiciar și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului.
Întrucât raportul întocmit în conformitate cu prevederile art.54 din LPI nu trebuie să arate modul de îndeplinire a atribuțiilor și nu cuprinde nici o
justificare a cheltuielilor efectuate în procedură ci evidențiază cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței debitorului, și, eventual, persoanele cărora le-ar fi imputabilă, se poate conchide că acest raport nu se subsumează celui menționat la art.21 alin.1 din LPI astfel că nu poate fi contestat în condițiile art.21 alin.3 din același act normativ, contestația astfel formulată fiind inadmisibilă.
Nu se poate susține cu temei că prin această soluție C. ea înlătură liberul acces al contestatoarei la justiție, făcând astfel imposibilă cenzurarea pe fond a unui act juridic care pretinde că îi vatămă drepturile.
C. ea reține că dreptul consacrat de art.21 din Constituția României și cel prevăzut de art.6 paragr.1 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului nu este absolut însă trebuie să fie efectiv deoarece Convenția apără drepturi concrete și efective nu drepturi teoretice și iluzorii (Cauza Artico împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33).
C. ea apreciază că în speță contestatoarea avea posibilitatea reală și efectivă de a se adresa judecătorului sindic pentru a verifica modalitatea de îndeplinire a acestei atribuții de către administratorul judiciar - respectiv întocmirea raportului prevăzut de art.54 - la momentul la care în raportul întocmit în condițiile art.21 alin.1 din LPI exista mențiuni referitoare la raportul privind cauzele și împrejurările insolvenței, judecătorul sindic fiind astfel investit cu analizarea cererii.
Pentru toate aceste considerente, C. ea va aprecia recursurile declarate ca fiind fondate iar în temeiul art.8 din LPI raportat la art.312 alin.1 CPC le va admite, va modifica hotărârea recurată în sensul că va respinge ca inadmisibilă contestația formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC E. I. S. prin lichidator judiciar SP J.
S. împotriva sentinței civile nr.1104 din_, pronunțată în dosarul nr._
/a1 al Tribunalului Specializat C., pe care o modifică în sensul că respinge ca inadmisibilă contestația.
Decizia este irevocabilă.
P. nunțată în ședința publică din 16 septembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. M. ION A. M. C. M. S.
GREFIER
V. D.
red.M.S./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.Oros V.
| ← Sentința civilă nr. 2313/2013. Contestație. Faliment,... | Sentința civilă nr. 1204/2013. Contestație. Faliment,... → |
|---|
