Sentința civilă nr. 1932/2013. Procedura insolvenței

Decizii și sentințe comerciale (faliment) - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ /a11

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1932

Ședința publică din 25 Martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: V. F.

- judecător sindic

G. ier: N. B.

Pe rol fiind pronunțarea asupra contestației formulată de către creditorii

G. -B. A. R. și G. -B. D., ambii cu domiciliul în C. N., str. Regele Ferdinand, nr. 25, ap. 5, județul C. și cu domiciliul procesual ales la CA Crisan M. - C. N., str. D., nr. 113, bl. 17, sc. I, ap. 1, județul

C., împotriva tabelului preliminar al creanțelor

întocmit de către Solvendi S.

- în calitate de lichidator al debitoarei SC P. R. S., cu sediul în C. N., str. Traian Moșoiu, nr. 46/16, județul C., precum și împotriva raportului privind

cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență publicat în

BPI din data de_ .

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din_, concluziile și susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta, pronunțarea s-a amânat la data de_ ,_, respectiv la data de azi când, în urma deliberării, s-a pronunțat hotărârea de mai jos:

JUDECĂTORUL SINDIC

Asupra cauzei de față constată următoarele,

Prin încheierea nr. 4774 din data de_ dată în dosar nr._ al

T. ui M. s-a dispus deschiderea procedurii simplificate și intrarea în faliment a debitoarei SC P. R. S. .

La data de_ a fost întocmit tabelul preliminar al creanțelor. Împotriva acestuia au fost formulate contestații astfel:

C. orul C. E. B. SA

formulează contestații față de înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor a creditorilor J. L., SC A. -T. G. S., SC H. DS, SC S. C. S., M. M. C. și M. L. L.

, H. I., B. D. I., SC P. M. S., SC N. S., R. M. S., P.

A. N., S. I., C. P. B., S. I., F. A., P. O., SC B. C.

S., V. D., D. M., B. S. I. SA, SC A. C. S., SC M. S., P. H. C., C. M. A., C. G., C. T., D. A. M., D.

M. R. A. .

Prin contestațiile la tabelul preliminar de creanțe, formulate de către creditorul C. E. B. R. SA s-au invocat în principal trei motive, arătându-se următoarele:

Declarația de creanță nu a fost timbrată conform dispozițiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Astfel, potrivit art. 6 litera c) din Legea nr. 146/1997 "În materie comercială, se taxează următoarele cereri: "acțiuni, cereri și contestații introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare și al Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 278/2004 -120 lei.

În spiritul legii, însuși lichidatorul judiciar provizoriu desemnat în cauză, în notificarea de deschidere a procedurii de faliment nr. 3226/_, la pagina 2, în cadrul "Informațiilor Suplimentare", la punctul 5, a precizat "cererea va fi însoțită de dovada plății taxei judiciare de timbru în suma de 120 lei și de un timbru judiciar de 0,3 lei sub sancțiunea anulării cererii. "

Or, așa cum se poate observa din tabelul preliminar declarația de creanță contestată nu a fost timbrată potrivit dispozițiilor legale imperative motiv pentru care solicită să se dispună anularea acesteia ca netimbrată.

Declarația de creanță nu a fost depusă conform dispozițiilor art. 64 alin.

(1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, toți ceilalți creditori [...] vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile vor fi înregistrate într-un registru care se va păstra la grefa tribunalului.";

Prevederile legale în materie stabilesc în mod imperativ obligația creditorilor de a depune, în cadrul termenului stabilit de instanță, declarația de creanță însoțită de înscrisurile care o constată la instanța de judecată. Este evident că legiuitorul a înțeles să instituie această procedură de depunere tocmai pentru a se evita eventualele abuzuri din partea participanților la procedura insolvenței, limitându-le astfel puterile de decizie.

Prin notificarea de deschidere a procedurii de faliment nr. 3226/_, în cadrul "Informațiilor Suplimentare", la punctul 5, lichidatorul judiciar a pus în vedere creditorilor modul de înscriere la masa credală a debitoarei următoarele: în vederea înscrierii la masa credală este necesar sa se completeze și să se transmită la Tribunal "Cererea de înscriere a creanței in tabelul preliminar" cu respectarea dispozițiilor art. 65 alin. 1 din Legea privind procedura insolvenței".

C. orul nu a precizat cuantumul creanței conform art. 65 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 - Legea privind procedura insolvenței "cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții.";

În raportul de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor lichidatorul judiciar a reținut "următorii creditori au

solicitat înscrierea în tabelul de creanțe, fără a preciza cuantumul creanței. În consecință, s-a procedat la verificarea înregistrărilor contabile ale societății debitoare, acești creditori fiind înscriși în tabelul preliminar al creanțelor cu suma achitată conform documentelor contabile ale societății";.

Potrivit art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii vor fi depune cererea de admitere a creanțelor..."

Or, așa cum se poate observa, pe de o parte, creditorul nu s-a conformat dispozițiilor imperative ale art. 65 alin. 1 din legea specială iar, pe de altă parte, lichidatorul judiciar, prin încălcarea dispozițiilor art. 64 alin. 1 din lege a procedat la stabilirea cuantumului creanței deși creditorul nu avea calitatea de salariat.

În concluzie, având în vedere că declarațiile de creanță nu au fost timbrată, nu au fost depuse în termenul legal la Tribunalul Maramureș, nu sunt conforme dispozițiilor art. 65 alin. 1 din Legea 85/2006, solicită admiterea contestațiilor, anularea declarațiilor de creanță și radierea din tabel a acestor creditori.

În drept, contestațiile au fost întemeiate pe dispozițiile art. 6 litera c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și pe dispozițiile art. 64, art. 65 și următoarele din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

În susținerea contestațiilor a depus la dosar tabelul preliminar al creanțelor publicat în BPI nr. 16262/_, notificarea de deschidere a procedurii de faliment nr. 3226/_ și raportul de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor.

La data de_, contestatorul-creditor C. E. B. (R. ) SA a formulat dezvoltări ale motivelor contestațiilor, arătând următoarele:

Cu privire la nulitatea declarației de creanță pentru lipsa timbrajului, potrivit art. 6 lit. c din Legea nr. 146/1997, pentru acțiunile, cererile și contestațiile introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 se datorează o taxă judiciară de timbru in cuantum de 120 lei.

Art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 stabilește că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. În cazul în care taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, instanța va pune in vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată (alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 146/1997).

Sancțiunea ce intervine în cazul în care obligația de plată a taxei judiciare de timbru nu este îndeplinită în termenul stabilit (cel mai târziu până la primul termen de judecată) este anularea acțiunii sau a cererii (art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997).

Potrivit dispozițiilor art. 61 coroborate cu dispozițiile art. 107 din Legea nr. 85/2006, prin încheierea sau Sentința de deschidere a procedurii falimentului judecătorul-sindic dispune notificarea intrării în faliment și stabilește în sarcina lichidatorului judiciar obligația de a notifica creditorii debitoarei falite, conform prevederilor Codului de procedură civilă, precum și

printr-un ziar de largă circulație și prin intermediul Buletinului Procedurilor de Insolvență.

Notificarea va cuprinde, printre altele: (a) mențiunea privind termenul- limită pentru înregistrarea Cererilor de admitere a creanțelor asupra averii debitoarei (art. 62 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 109 alin. 1 din Legea nr. 85/2006) și (b) mențiunea privind obligația timbrării Cererii de admitere a creanței cu o taxă judiciară de timbru în cuantum de 120 lei și cu timbre judiciare în cuantum de 0.3 lei.

Făcând aplicarea prevederilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 146/1997 la dispozițiile speciale ale Legii nr. 85/2006 rezultă că timbrarea cererii de admitere a creanței trebuie efectuată înăuntrul termenului-limită stabilit de art. 62 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 109 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, indicat în încheierea sau Sentința de deschidere a procedurii falimentului.

Procedura de verificare a timbrării cererilor de admitere a creanței este atipică, întrucât este realizată de lichidatorul judiciar, conform dispozițiilor art. 67 alin. 1 coroborate cu dispozițiile art. 109 alin. 3 din Legea nr. 85/2006.

Sancțiunea ce intervine în cazul netimbrării cererii de admitere a creanței cel mai târziu până în momentul imediat anterior întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe este anularea cererii pentru lipsa timbrajului.

Aplicând în mod corespunzător dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, rezultă că în situația în care, până în momentul întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe, creditorul care a formulat în termenul-limită cererea de admitere a creanței nu face dovada timbrării corespunzătoare a cererii, lichidatorul judiciar va constata lipsa timbrajului și va dispune anularea cererii de admitere a creanței.

Timbrarea ulterioară a cererii de admitere a creanței (n.n. după întocmirea Tabelului Preliminar de Creanțe) nu poate să acopere nulitatea ce și-a produs deja efectele în privința actului de procedură astfel îndeplinit.

Potrivit art. 72 din Legea nr. 85/2006, "ca rezultat al verificărilor făcute, lichidatorul va întocmi și va înregistra la Tribunal un Tabel Preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului", ce va fi afișat de grefa la ușa instanței.

Prin urmare, în cazul în care cererile de admitere a creanței nu au fost timbrate corespunzător cel mai târziu până în momentul imediat anterior întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe, creanțele solicitate a fi înscrise vor fi înlăturate și nu vor fi înscrise în Tabelul Preliminar de Creanțe.

În speță, Tabelul Preliminar de Creanțe al debitoarei P. R. a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale mai sus invocate, întrucât au fost înscrise în Tabel, creanțe cu privire la care solicitanții nu au făcut dovada timbrării corespunzătoare a Cererilor de admitere a creanței până în momentul imediat anterior întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe.

Pe cale de consecință, se impune anularea declarațiilor de creanță formulate în acest fel și radierea creanțelor din Tabelul Preliminar de Creanțe al debitoarei P. R. .

În ceea ce privește decăderea creditorului care nu înregistrează declarația de creanța la grefa tribunalului din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și de a participa la procedura insolvenței, susține că scopul procedurii insolvenței, așa cum este definit de art. 2 din Legea nr. 85/2006, este instituirea unei proceduri colective și concursuale pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolvență. Aducerea la îndeplinire a acestui scop se realizează în cadrul unei proceduri judiciare, reglementate de dispozițiile Legii nr. 85/2006.

Procedura judiciară a insolvenței se desfășoară într-un cadru procesual expres determinat, exclusiv în fata judecătorului sindic. Depășirea acestui cadru procesual atrage ineficacitatea actelor de procedură îndeplinite în afara limitelor trasate de dispozițiile Legii nr. 85/2006.

Obligativitatea înregistrării cererilor de admitere a creanței la grefa T. ui care a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului.

Art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede în mod expres ca, pentru a participa la procedura insolvenței împotriva debitorului lor, creditorii ale căror creanțe sunt anterioare deschiderii procedurii trebuie sa depună cereri de admitere a creanței "în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului".

Totodată, art. 66 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 prevede că "toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori".

Având in vedere faptul că procedura insolvenței se desfășoară exclusiv în fața Tribunalelor (judecătorului sindic) și a Curților de Apel în circumscripția cărora își are sediul debitorul insolvent, cererea de admitere a creanței trebuie înregistrată la dosarul constituit la Tribunal, cu privire la debitorul împotriva căruia s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței.

O cerere de admitere a creanței înregistrată la o altă instanță decât cele amintite sau la un alt organ, cu sau fără atribuții jurisdicționale, atrage respingerea cererii ca inadmisibilă, nefiind aplicabile dispozițiile referitoare la declinarea competenței.

Astfel, înregistrarea cererii de admitere a creanței direct la lichidatorul judiciar, fără ca în prealabil aceasta să fi fost înregistrată la dosarul cauzei, nu poate acoperi ineficacitatea actului de procedură astfel îndeplinit.

Lichidatorul judiciar este îndreptățit să verifice creanța solicitată a fi înscrisă în Tabelul Preliminar de Creanțe, doar dacă cererea de admitere a creanței a fost înregistrată la grefa T. ui.

Sancțiunea ce intervine în cazul în care cererea de admitere a creanței nu este înregistrată la grefa T. ui este decăderea creditorului din dreptul de a fi înscris în Tabelul C. orilor și de a participa la procedura insolvenței.

Potrivit art. 76 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea

de admitere a creanțelor până la expirarea termenului prevăzut la art. 62 alin. 1 lit. b, va fi decăzut, cât privește creanțele respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu va dobândi calitatea de creditor îndreptățit să participe la procedura".

În speță, creditorul a fost notificat de lichidatorul judiciar al debitoarei P.

cu privire la obligativitatea înregistrării declarației de creanță la grefa T. ui M. până la data de_, declarația de creanță a fost depusă direct la lichidatorul judiciar al debitoarei P. R., nu a fost înregistrată la grefa T. ui M. în termenul prevăzut de art. 62 alin. 1 lit. b coroborat cu art. 109 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 se impune decăderea creditorului din dreptul de a fi înscris în Tabelul C. orilor și de a participa la procedura insolvenței.

Pe cale de consecință, se impune radierea creanței din Tabelul Preliminar de Creanțe al debitoarei P. R. .

În ceea ce privește lipsa depunerii documentelor justificative în susținerea temeiniciei cererii de admitere a creanței, sancțiunea ce intervine în cazul lipsei documentelor justificative este respingerea cererii de admitere a creanței ca nedovedită.

Toți creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei deschiderii procedurii, cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul/lichidatorul judiciar pe baza evidențelor contabile, trebuie să depună cereri de admitere a creanței în forma prevăzuta de art. 65 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cererea de admitere a creanței trebuie să cuprindă suma datorată și temeiul creanței. Înscrierea pe tabel nu se poate realiza însă pe baza unor simple afirmații, astfel că, art. 65 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 stabilește în sarcina solicitantului obligația de a proba temeinicia cererii sale prin depunerea documentelor, probe, în justificarea creanței sale.

Potrivit art. 67 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006, lichidatorul judiciar va proceda de îndată la examinarea fiecărei cereri și a documentelor justificative depuse și va efectua o cercetare amănunțită asupra acestora pentru a stabili legitimitatea, existenta creanței, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.

În vederea îndeplinirii acestei atribuții, el va putea solicita explicații de la creditori, precum și documente suplimentare în probațiune.

Stabilirea legitimității unei creanțe înseamnă constatarea de către practicianul în insolvență a justificării unei creanțe, prin determinarea temeiului acesteia (actul juridic din care a izvorât creanța), ca urmare a examinării cererii solicitantului și a documentelor depuse de acesta.

Aceasta atribuție a practicianului în insolvență îl plasează într-o poziție similară cu cea a judecătorului sindic, fiind obligat să decidă dacă, pe baza dovezile scrise prezentate de solicitant, rezultă calitatea acestuia de creditor îndreptățit să participe la procedură, temeiul legal al creanței și suma datorată.

În situația în care creditorul formulează cerere de admitere a creanței, însă nu depune documentele justificative menite să probeze temeinicia creanței solicitate, cererea de admitere a creanței trebuie respinsă ca nedovedită.

Această sancțiune este rezultatul faptului că înregistrarea cererii de admitere a creanței este atributul libertății de voință a creditorului, care trebuie să își dovedească pretențiile (creanța solicitată), manifestând astfel un rol activ, la fel ca și un veritabil reclamant al unei cereri de chemare in judecată.

În speță, creditorii împotriva cărora s-au formulat contestațiile au formulat cereri de admitere a creanței ce nu cuprind cuantumul creanței solicitat a fi înscrise și nu este probată prin documente justificative. Conform Raportului de verificare a creanțelor întocmit de către lichidatorul judiciar, o parte din creanțe au fost înscrise doar pe baza înregistrărilor contabile ale debitoarei.

Înregistrarea unei creanțe conform evidentelor contabile este posibilă doar într-un singur caz, expres prevăzut de lege, și anume în cazul creanțelor salariale. Această ipoteză are caracter excepțional și este de strictă interpretare, astfel că nu poate fi extinsă la alte categorii de creanțe.

În același sens s-a pronunțat și Curtea de Apel C. care a reținut în cadrul unei decizii următoarele: "în condițiile în care recurentei i s-au solicitat documente clarificatoare pentru dovedirea creanței anterior publicării tabelului de creanțe în BPI, solicitare la care creditoarea nu a răspuns, este de natura evidenței ca neînscrierea creanței în tabelul de creanțe al debitoarei are drept cauză tocmai necomunicarea respectivelor documente"

Mai mult, însăși lichidatorul judiciar a respins anumite Cereri de admitere a Creanței pe motiv ca nu au fost dovedite prin documente justificative (spre exemplu, o parte din creanța solicitata de B. T. S. - pagina 15 din raportul de verificare al creanțelor).

In ceea ce privește momentul până la care pot fi depuse documentele justificative, acesta coincide cu momentul formulării Cererii de Admitere a Creanței sau ulterior, în urma solicitării acestora de către administratorul/ lichidatorul judiciar, dar cel mai târziu de momentul întocmirii Tabelului Preliminar.

Aceeași concluzie rezultă și din Manualul de Bune Practici în Insolvență, lucrare realizată în contextul proiectului Phare "Suport pentru îmbunătățirea și implementarea legislației privind falimentul" unde se rețin următoarele "în cazul în care sunt necesare clarificări suplimentare referitoare la cuantumul creanței sau dreptul de preferință pretins, administratorul judiciar va solicita creditorului precizarea creanței și depunerea de documente justificative înainte de întocmirea și afișarea Tabelului preliminar".

Astfel, în mod greșit lichidatorul judiciar a considerat ca aceste creanțe pot fi admise la masa credală și că pot fi dovedite ulterior întocmirii Tabelului Preliminar. Lichidatorul judiciar avea obligația de a analiza cererea de admitere a creanței numai pe baza documentelor depuse în probațiune, până la momentul întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe.

Aceste documente justificative nu ar putea fi depuse nici cu ocazia soluționării Contestației la Tabelul Preliminar de Creanțe întrucât, în acest cadru procesual, judecătorul sindic este ținut să analizeze temeinicia cererii numai prin raportare la documentele ce au stat la baza deciziei practicianului în insolvență de înscriere sau nu a unei creanțe pe tabel.

In drept au fost invocate prevederile art. 132 Cod proc. civ., art. 6 lit. c, art. 20 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr. 146/1997; art. 62 alin. 1 lit. b, art. 109 alin.

1, art. 67 alin. 1, art. 109 alin. 3, art. 67 alin. 2, art. 72, art. 2, art. 64 alin. 1 si

alin. 4, art. 66 alin. 3, art. 76 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006.

orul SC B. C. S. a formulat întâmpinare la contestație, prin care a invocat excepția lipsei interesului procesual și a solicitat anularea contestației.

Cu privire la excepția invocată, arată că a fost înscrisă în tabelul creditorilor cu o creanță sub condiție suspensivă, fiind în grupa a V-a a creditorilor, condiția fiind imposibilitatea perfectării contractului autentic de vânzare-cumpărare. În eventualitatea îndeplinirii condiției, s-ar rămâne doar cu o creanță chirografară. Arată că banca este înscrisă în tabelul creditorilor în grupa I, având o creanță garantată. Astfel, chiar în eventualitatea în care creanța ar rămâne înscrisă și în tabelul definitiv al creditorilor, i s-ar putea distribui sume doar ulterior deplinei îndestulări a băncii. În acest sens este și art. 125 al. (1) din legea nr. 85/2006, care prevede că "Titularilor de creanțe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanțe din categoria ierarhic superioară, potrivit ordinii prevăzute la art. 123."

În consecință, contestația formulată de bancă este lipsită de interes, sens în care solicită admiterea excepției formulate și anularea contestației.

Cu privire la netimbrarea declarației de creanță, arată că în ciuda faptului că la data introducerii cererii de admitere a creanței, aceasta nu a fost timbrată corespunzător, acest lucru s-a întâmplat în intervalul scurs de atunci.

Totodată arată că legea nu îi obligă să timbreze declarația de creanță la un moment anume, astfel încât atâta timp cât timbrarea s-a făcut la data soluționării eventualelor contestații, aceasta este valabilă.

Totodată, conform art. 20 alin. 2 din Legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată." Rezultă astfel clar, din dispozițiile menționate faptul că taxele de timbru se stabilesc de către instanță, în consecință timbrarea acțiunii în mod anticipat nu este o condiție esențială care să ducă la anularea cererii.

După cum a precizat, arată că a timbrat cererea de admitere a creanței, astfel că orice fel de nulitate derivând din lipsa timbrajului este acoperită și în consecință este exclusă posibilitatea de constatare a acestei nulități.

Totodată, lipsește interesul unei contestații sub acest aspect. In acest sens, precizează faptul că interesul formulării unei contestații trebuie să fie născut și

actual, adică să existe la momentul în care se apelează la mijlocul procesual din conținutului acțiunii, ori reiese fără drept de tăgadă lipsa acestuia având în vedere achitarea taxei de timbru. În consecință, sub acest aspect, contestația este rămasă fără obiect.

Cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 64 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, susține că legea nu impune în mod expres obligația creditorilor de a depune la instanță declarațiile de creanță, ci doar obligația T. ui de a păstra un registru cu cererile de creanță, prin grefa T. ui. Astfel, cererea a ajuns la Tribunal, fiind transmisă de către lichidator, așa cum rezultă din raportul de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor, depus de lichidator la Tribunalul Maramureș, declarația fiind inclusă în anexa 11, putând fi astfel consemnată în registrul cererilor de creanță, art. 64 alin. (1) nefiind încălcat.

Mai arată că lichidatorul este cel care în procedura insolvenței întocmește tabelul provizoriu al creanțelor, astfel încât era imperios necesar ca aceste cereri să ajungă în primul rând la lichidator, și nu la Tribunal. Arătând că tocmai acest scop l-a avut în vedere atunci când a depus cererea la Solvendi, ea fiind astfel întocmită în mod legal.

Nu în ultimul rând, arată că interpretarea art. 64 în modul în care a făcut-o banca în contestația sa ar fi excesivă raportat la scopul legii 85/2006.

Astfel, scopul legii 85/2006 este, printre altele, de a proteja interesele creditorilor în procedura insolvenței. Raportat la acest scop, anularea unei creanțe pentru neîndeplinirea unei simple condiții de formă, neesențială față de bunul mers al procedurii și care nu afectează interesele nici unei părți, ar fi o măsură excesivă. Consideră că prin această măsură banca nu dorește decât să își creeze un avantaj nejustificat în fața celorlalți participanți la procedură, recurgând la un abuz de drept, chiar dacă, așa cum a arătat deja, în realitate ea nu este deloc afectată de prezența creanței lor pe tabel.

Cu privire la neprecizarea cuantumului creanței conform art. 65 alin. (1), arată că singurul motiv pentru care legea instituie obligația precizării cuantumului creanței este acela de a ușura munca lichidatorului în a întocmi tabelul provizoriu al creditorilor. Or, atâta vreme cât cuantumul creanței a fost determinabil, iar lichidatorul a reușit, pe baza evidențelor contabile, să determine cu exactitate suma datorată, consideră că nu a fost încălcat nici un interes și anularea declarației de creanță pe acest motiv ar fi o măsură excesivă. Mai arată că art. 67 alin. (2) din legea nr. 85/2006 dă posibilitatea lichidatorului de a purta discuții cu fiecare creditor, putându-i solicita informații și documente suplimentare. Astfel, cererea inițială poate fi completată ulterior de către creditor, în măsura în care acest lucru este necesar, la cererea lichidatorului judiciar. Totuși, lichidatorul nu a făcut nici o cerere în acest sens, demonstrând și prin acest lucru că nu era nevoie de informații suplimentare și că această creanță a fost în mod suficient determinabilă și în

absența precizării cuantumului acesteia.

Mai mult decât atât, așa cum arată mai sus, la punctul II.3, atunci când se interpretează dispozițiile legii 85/2006, trebuie să se raporteze și la scopul

acesteia. Or, raportat la acesta, câtă vreme prin presupusa încălcare a condițiilor de formă nu s-a adus atingere nici unui interes al nici unei părți, precum nici bunului mers a procedurii insolvenței, consideră că anularea declarației pe acest considerent ar fi o măsură excesivă.

În concluzie, solicită respingerea contestației formulate de Bancă ca fiind neîntemeiată.

În drept, au fost invocate prevederile art. 61 și urm. legea nr. 85/2006, art. 125 din legea nr. 85/2006.

Prin contestația C. E. B. (R. ) S.A. împotriva înscrierii creanței provizorii în sumă de 480.505 RON (echivalentul a 107.000 EUR) solicitată de dl. M. SA în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei S.C. P. R.

S.R.L. întocmit de lichidatorul judiciar provizoriu SOLVENDI S.P.R.L. și publicat în BPI nr. 16262/_ (poziția nr. 47 din cadrul Grupei V. Creanțe sub condiție suspensiva conform art. 123 pct. 7) se solicită admiterea contestației, anularea parțială a declarației de creanță și radierea din tabel a acestei sume pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1400 din Codul Civil "condiția este suspensivă atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligației."

Or, așa cum se poate observa, în raportul de verificare a creanțelor realizat în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor la filele 5, 6 lichidatorul judiciar a analizat creanța solicitata de dl. M. SA reținând "[...] au fost transmise parțial documente justificative pentru investițiile efectuate, creditorul precizând că își rezervă dreptul de a modifica valoarea solicitată în baza unui raport de evaluare [...]. "

Astfel, față de dispozițiile art. 1400 din Codul Civil se poate observa că lichidatorul judiciar, în mod eronat, a interpretat condiția depunerii unor documente justificative ca o condiție suspensivă întrucât decizia creditorului privind depunerea unor documente nu poate reprezenta o condiție a cărei îndeplinire să genereze nașterea unui raport juridic obligațional.

În concluzie, având în vedere că, deși lichidatorul judiciar a solicitat, în baza art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, documente justificative în susținerea pretențiilor, creditorul nu a înțeles să se conformeze, față de condițiile restrictive de interpretare a condiției suspensive, solicită admiterea contestației și să se dispună radierea din tabel a creanței provizorii de 480.505 RON solicitată de dl. Murean SA .

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 64 si următoarele din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

La data de_, contestatorul-creditor C. E. B. (R. ) SA a formulat dezvoltări ale motivelor contestației, arătând următoarele:

Referitor la lipsa depunerii documentelor justificative în susținerea temeiniciei cererii de admitere a creanței, arată că sancțiunea lipsei documentelor justificative este respingerea cererii de admitere a creanței ca nedovedită.

Toți creditorii ale căror creanțe sunt anterioare datei deschiderii procedurii, cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de

administratorul/lichidatorul judiciar pe baza evidentelor contabile, trebuie să depună cereri de admitere a creanței în forma prevăzuta de art. 65 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 65 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cererea de admitere a creanței trebuie să cuprindă suma datorată și temeiul creanței. Înscrierea pe tabel nu se poate realiza însă pe baza unor simple afirmații, astfel că, art. 65 alin. (2)din Legea nr. 85/2006 stabilește în sarcina solicitantului obligația de a proba temeinicia cererii sale prin depunerea documentelor în justificarea creanței sale.

Potrivit art. 67 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006, administratorul

/lichidatorul judiciar va proceda de îndată la examinarea fiecărei cereri și a documentelor justificative depuse și va efectua o cercetare amănunțită asupra acestora pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.

În vederea îndeplinirii acestei atribuții, el va putea solicita explicații de la creditori, precum și documente suplimentare în probațiune.

Stabilirea legitimității unei creanțe înseamnă constatarea de către practicianul în insolvență a justificării unei creanțe, prin determinarea temeiului acesteia, ca urmare a examinării cererii solicitantului și a documentelor depuse de acesta.

Această atribuție a practicianului in insolvență îl plasează într-o poziție similară cu cea a judecătorului sindic, fiind obligat să decidă dacă, pe baza dovezile scrise prezentate de solicitant, rezultă calitatea acestuia de creditor îndreptățit să participe la procedură, temeiul legal al creanței și suma datorată. În situația în care creditorul formulează cerere de admitere a creanței,

însă nu depune documentele justificative menite să probeze temeinicia creanței solicitate, cererea de admitere a creanței trebuie respinsă ca nedovedită.

Această sancțiune este rezultatul faptului că înregistrarea cererii de admitere a creanței este atributul libertății de voință a creditorului, care trebuie să își dovedească pretențiile, manifestând astfel un rol activ, la fel ca și un veritabil reclamant al unei cereri de chemare în judecată.

În speța, intimatul a formulat o cerere de admitere a creanței ce nu este probată prin documente justificative, în ceea ce privește valoarea investițiilor. Lichidatorul judiciar a admis cererea și a dispus înscrierea provizorie a acestei creanțe pe baza unor simple afirmații, însă soluția corectă ar fi fost de respingere a creanței ca nedovedită.

În același sens s-a pronunțat și Curtea de Apel C. care a reținut în cadrul unei decizii următoarele: "în condițiile în care recurentei i s-au solicitat documente clarificatoare pentru dovedirea creanței anterior publicării tabelului de creanțe în BPI, solicitare la care creditoarea nu a răspuns, este de natura evidentei ca neînscrierea creanței în tabelul de creanțe al debitoarei are drept cauza tocmai necomunicarea respectivelor documente".

Mai mult, însăși lichidatorul judiciar a respins anumite cereri de admitere a creanței pe motiv că nu au fost dovedite prin documente justificative.

În ceea ce privește momentul până la care pot fi depuse documentele justificative, acesta coincide cu momentul formulării cererii de admitere a creanței sau ulterior, în urma solicitării acestora de către administratorul/ lichidatorul judiciar, dar cel mai târziu de momentul întocmirii Tabelului Preliminar.

Astfel, în mod greșit lichidatorul judiciar a considerat că aceste creanțe pot fi admise provizoriu la masa credală și că pot fi dovedite ulterior întocmirii Tabelului Preliminar. Lichidatorul judiciar avea obligația de a analiza cererea de admitere a creanței numai pe baza documentelor depuse în probațiune, până la momentul întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe.

Cu toate ca intimatul nu a depus documente justificative ale creanței solicitate, lichidatorul judiciar a admis provizoriu creanța pe Tabelul Preliminar de Creanțe, pe baza unor simple afirmații.

Definiția noțiunii de "creanța provizorie" rezultă din interpretarea per a contrar/o a disp. art. 64 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 conform cărora: "Creanțele nescadente sau sub condiție suspensivă la data deschiderii procedurii, inclusiv creanțele a căror valorificare este condiționată de executarea în prealabil a debitului principal, vor fi îndreptățiți să voteze și să participe la distribuiri numai după îndeplinirea condiției respective".

În consecință, singurele creanțe ce pot fi admise provizoriu la masa credală sunt creanțele nescadente (care nu sunt exigibile) și creanțele aflate sub condiție suspensivă.

Din enumerarea limitativa regăsită în disp. art. 64 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 rezultă că creanțele nedovedite nu se subscriu categoriei de creanțe ce pot fi admise la masa credală.

Mai mult, lichidatorul judiciar a admis provizoriu creanța solicitată, considerând că dovada creanței se poate realiza și ulterior întocmirii Tabelului Preliminar de Creanțe, fără însă să precizeze și momentul până la care ar putea fi depuse documentele probatorii.

Aceasta ar presupune întocmirea unui nou Tabel Preliminar de fiecare data când creditorii vor înțelege să depună documentele justificative ale creanțelor solicitate. Or, o atare ipoteză nu poate fi reținută în lipsa unor dispoziții legale care să permită întocmirea mai multor tabele de creanțe sau modificarea acestora, ulterior întocmirii lor.

În același sens, Curtea de Apel C. a reținut în cadrul unei decizii faptul că "prin disp. art. 3 pct. 16-19 din Legea nr. 85/2006, legiuitorul enumera limitative tabelele de creanțe care se întocmesc în procedura insolvenței, respective, tabelul preliminar, tabelul definitiv, tabelul suplimentar, tabelul

definitiv consolidat, nu exista nici o altă dispoziție în cuprinsul Legii privind procedura insolvenței care să prevadă ca în derularea acestuia administratorul judiciar sau lichidatorul poate sau trebuie să întocmească un tabel definitiv rectificat.

In drept au fost invocate prevederile art. 132 Cod proc. civ., art. 6 lit. c, art. 20 alin. 1, 2 si 3 din Legea nr. 146/1997; art. 62 alin. 1 lit. b, art. 109 alin.

1, art. 67 alin. 1, art. 109 alin. 3, art. 67 alin. 2, art. 72, art. 2, art. 64 alin. 1 si

alin. 4, art. 66 alin. 3, art. 76 alin. 1 si 2 din Legea nr. 85/2006.

În probațiune au fost depuse următoarele înscrisuri: copie pentru comunicare; Anexa 1 - Decizia nr. 8183/_ pronunțata de Curtea de Apel C. in Dos. nr._ /33 si publicata in Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 18512/_ ; Anexa 2 - Decizia Civila nr. 4771/_ pronunțata de Curtea de Apel C. in Dos. nr._ si publicata in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. 9245/_ .

Intimatul M. SA, deși legal citat nu a depus întâmpinare.

În contestația C. E. B. (R. ) S.A. împotriva înscrierii creanței provizorii în sumă totală de 12.000 RON solicitată de creditorii S. I., B. J. E., C. R., C. A., P. I., M. L., B. A., C. I., T. M.

, P. I., T. R. si O. B.

în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei S.C. P. R. S.R.L. întocmit de lichidatorul judiciar provizoriu SOLVENDI S.P.R.L. și publicat in BPI nr. 16262/_ (poziția nr. 88 din cadrul Grupei V- Creanțe sub condiție suspensiva conform art. 123 pct. 7) se solicită admiterea contestației și radierea din tabel a acestei creanțe pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 1400 din Codul Civil "condiția este suspensiva atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligației."

Or, așa cum se poate observa, în raportul de verificare a creanțelor realizat în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor la filele 9, 10 lichidatorul judiciar a analizat creanțele solicitate de creditorii menționați mai sus reținând următoarele "[..] au formulat o cerere de admitere a creanței prin care au solicitat înscrierea la masa credală cu suma de 1.500 RON fiecare, exceptându-l pe T. R. care a solicitat 3.000 RON reprezentând preț achitat pentru locuri de parcare [...] precum și cu contravaloarea investițiilor făcute [....]. Lichidatorul judiciar a transmis creditorilor o adresă prin care le-a solicitat [...] să transmită documente doveditoare [...]. C. orii au precizat valoarea investițiilor, respectiv 12.000 RON și au transmis doar în parte documentele aferente";.

privind depunerea unor documente nu poate reprezenta o condiție a cărei îndeplinire să genereze nașterea unui raport juridic obligațional.

În concluzie, având în vedere că, deși lichidatorul judiciar a solicitat, în baza art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, documente justificative în susținerea pretențiilor, creditorii nu au înțeles să se conformeze, fatță de condițiile restrictive de interpretare a condiției suspensive, solicită admiterea contestației și să se dispună radierea din tabel a creanței provizorii în sumă de

12.000 RON solicitată de S. I., B. J. E., C. R., C. A., P. I., M. L., B. A., C. I., T. M., P. I., T. R. si O. B. .

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 64 si următoarele din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

În probațiune s-au depus următoarele înscrisuri: tabelul preliminar al obligațiilor publicat in BPI nr. 16262/_, raportul de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor.

Intimații S. I., B. J. E., C. R., C. A., P. I., M. L.

, B. A., C. I., TIB RE M., P. I., T. R. si O. B.,

la data

de_, au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei "P. R. " S. .

Arată că intimații, în calitatea lor de cumpărători care au achitat în totalitate prețul de vânzare-cumpărare pentru locurile subterane de parcare identificate în raportul lichidatorului, au formulat declarație de creanță pentru restituirea prețului achitat și a contravalorii investițiilor făcute, în situația neîncheierii contractelor autentice de vânzare-cumpărare. Înscrierea creanțelor în tabelul de creanțe s-a făcut, deci, sub condiția suspensivă a neîncheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, în niciun caz sub condiția nedepunerii înscrisurilor justificative pentru suma de 12.000 lei. Această mențiune a lichidatorului este inserată în cadrul Raportului de verificare a creanțelor, întrucât în baza acestui memoriu s-a comunicat intimaților adresa nr. 4261/_ cu solicitarea de a comunica o serie de înscrisuri referitoare la suma învestită, înscrisuri care au fost depuse în termen util biroului de insolvență.

C. oarea SC A. -T. G. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Referitor la solicitarea contestatoarei de anulare a cererii formulată de intimată ca fiind netimbrată, arată faptul că S.C. A. -T. G. S.R.L. a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 120 iei și timbru judiciar de 0,3 lei, așa cum rezultă din chitanța anexată întâmpinării.

Arată că este adevărat că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, însă potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, dacă taxa judiciara de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului apar elemente ce determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Având în vedere că S.C. A. -T. G. S.R.L. a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul prevăzut de lege, este neîntemeiată

solicitarea creditoarei de anulare a cererii de înscriere la masa credală, motiv pentru care solicită respingerea contestației.

În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de anulare a cererii S.C. A.

-T. G. S.R.L. de înscriere la masa credală, întrucât un exemplar din această cerere nu ar fi fost depusă și la instanță, arată că niciunde în cuprinsul Legii nr. 85/2006 nu se statuează că nedepunererea cererii de admitere a creanței și la grefa T. ui ar fi sancționată cu nulitatea cererii.

A adopta o soluție contrară, prin anularea cererii de creanță întrucât nu a fost depusă și la grefa instanței, ar însemna practic să se adauge la lege, și să fie aplicată o sancțiune nelegală și disproporționată prin raportare la situația existentă în prezenta speță.

Arată că cererea S.C. A. -T. G. S.R.L. de înscriere la masa credală, a fost depusă la sediul lichidatorului judiciar Solvendi S.P.R.L și înregistrată, în termenul legal. Mai arată că, așa cum rezultă din cuprinsul raportului de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor întocmit la data de_, cererea S.C. A. -T. G. S.R.L. a fost anexată acestui raport (anexa 19) și depusă la dosarul cauzei, astfel încât apreciază nejustificată suspiciunea contestatoarei cu privire la existența unor abuzuri din partea participanților la procedura insolvenței.

Apreciază neîntemeiat și motivul de nulitate a cererii de admitere a creanței invocat de creditoare, întrucât ar fi fost încălcate dispozițiile art. 65 din Legea nr. 85/2006.

Prin notificarea trimisă către S.C. A. -T. G. S.R.L. de SOLVENDI

, înregistrata sub nr. 2894/_, i s-a adus la cunoștință faptul că s-a dispus deschiderea procedurii simplificate față de S.C. P. R. S.R.L. Totodată, i s-a pus în vedere să-și exprime dreptul de opțiune pentru executarea/neexecutarea antecontractelor de vânzare cumpărare încheiate cu debitoarea S.C. P. R. S.R.L., iar în caz afirmativ să depună o cerere la sediul lichidatorului judiciar.

Având în vedere că au fost întrunite condițiile art. 93 ind. 1 din Legea nr. 85/2006, S.C. A. -T. G. S.R.L. a formulat cerere prin care a înțeles să solicite înscrierea la masa credală, cu sumele rezultând din antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 120/2008 pentru apartamentul nr. 16 din imobilul situat în C. -N., str. O. nr. 136-138, jud. C., respectiv din antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 121/2008 pentru apartamentul nr. 20 din imobilul situat în C. -N., str. O. nr. 136-138, județul C., contracte încheiate între aceasta și SC P. R. S. la data de_, doar în cazul în care încheierea acestor contracte nu se face în forma autentică.

Este evident că, în principal, S.C. A. -T. G. S.R.L. și-a exprimat opțiunea în sensul încheierii în formă autentică a celor două antecontracte, având în vedere că pentru fiecare dintre cele două apartamente s-a plătit un avans de 62.570 euro, diferența de preț de 6.952 euro pentru fiecare apartament putând fi achitată oricând de către S.C. A. -T. G. S.R.L., prețul apartamentelor este unul serios, nefiind inferior valorii de piață, apartamentele

se aflau în posesia S.C. A. -T. G. S.R.L. și nu în situația necesitații folosirii apartamentelor pentru reușita unui plan de reorganizare.

Apreciază că doar în contextul imposibilității încheierii în formă autentică a celor două antecontracte, au solicitat înscrierea creanței în tabelul preliminar al creanțelor. Arată că, cuantumul creanței rezultă din actele anexate cererii de admitere a creanței, din cuprinsul celor două antecontracte de vânzare cumpărare, precum și din cuprinsul actelor contabile care atestă plata făcută de S.C. A. -T. G. S.R.L. pentru cele două apartamente în cuantum de 454.546,03 lei.

Susține că atâta vreme cât suma înscrisă de lichidator în tabelul preliminar al creanțelor, este cea reală, dovedită cu înscrisurile ce emană de la

S.C. A. -T. G. S.R.L. și de la societatea debitoare, este neîntemeiată solicitarea contestatoarei de anulare a cererii de creanță.

Reiterează aspectele mai sus menționate și arată că nici prevederile art. 65 din Legea nr. 85/2006 nu prevăd sancțiunea nulității cererii de admitere a creanței în situația în care aceasta nu cuprinde expres creanța solicitată.

Apreciază că nu se impune această sancțiune întrucât lichidatorul a fost lămurit asupra cuantumului creanței, în caz contrar ar fi solicitat informații și înscrisuri suplimentare, astfel cum s-a procedat și cu alți creditori din prezenta cauza.

În drept au fost invocate prevederile art. 115 C.proc. civ., Legea nr.

85/2006.

oarea S.C. N. S.R.L.

solicită respingerea contestației formulată de creditorul C. E. B. R. S.A. și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:

Arată faptul că prin contestația formulată de C. E. B. (R. ) SA, acesta contestă lipsa timbrajului cererii de înscriere pe tabelul creditorilor formulate de S.C. N. S.R.L. și faptul că cererea nu a fost depusă la grefa T. ui.

Arată că este adevărat faptul că din dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 rezultă că pentru acțiunile, cererile și contestațiile introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 se datorează o taxă judiciară de timbru de 120 lei și că art. 20 al. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxa de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, însă cu toate acestea, alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 146/1997 prevede că instanța are obligația de a pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Prin urmare, chiar dacă lichidatorul a arătat în cadrul notificării emise în baza art. 62 din Legea nr. 85/2006 că trebuie achitată taxa de timbru, instanța nu putea anula cererea ca netimbrată decât după ce i-ar fi pus în vedere petentului să achite taxa de timbru în cuantumul legal.

Pe de altă parte, atribuțiile lichidatorului se circumscriu doar verificării creanței și a documentelor anexate fără ca acesta să poată declara nulă sau să anuleze declarația de creanță ca netimbrată.

Apreciază că, în condițiile în care S.C. N. S.R.L. a achitat taxa de timbru în termenul prescris de instanță, nu există niciun temei pentru admiterea contestației.

Referitor la susținerea că declarația de creanță nu a fost depusă la grefa

ui, arată că S.C. N. S.R.L. a formulat și înregistrat în termenul legal declarația de creanță și am depus-o la sediul lichidatorului. Acesta, a depus toate cererile de creanță la dosarul cauzei, astfel că fiecare creditor le-a putut consulta. Prin urmare, nu există nicio vătămare a creditorilor prin faptul că

S.C. N. S.R.L. nu a depus în mod nemijlocit declarația la dosar, la grefa T. ui câtă vreme aceasta a ajuns la dosarul cauzei.

În același sens s-a exprimat și doctrina arătând: "depunerea declarației de creanță și înregistrarea ei direct la sediul profesional al administratorului judiciar nu este sancționată cu nulitatea, încât declarația astfel depusă se consideră legal înregistrată, administratorul judiciar având obligația să o îndrepte la tribunal pentru a fi înregistrată în registrul special.

Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea contestației și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

oarea SC S. C. S.,

a formulat întâmpinare la contestația la creanța formulată de C. E. B. (R. ) SA, solicitând respingerea contestației și obligarea contestatoarea la plata cheltuielilor de judecata ce le- au fost ocazionate.

Referitor la taxa de timbru în suma de 120 lei + timbru judiciar de 0,3 lei, arată că a fost achitată, originalul chitanței aflându-se la lichidatorul judiciar, iar motivul pentru care C. E. B. (R. ) SA solicită anularea declarației de creanța este nejustificat prin prisma art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997, respectiv netimbrarea cererii.

Cu privire la declarația de creanță, arată că aceasta a fost depusă în condițiile art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, în termen, la dosarul lichidatorului judiciar aflându-se toate actele care dovedesc caracterul cert, exigibil si lichid al creanței, acte pe care le anexează și prezentei întâmpinări, în copii certificate. Susține că, creanța are un caracter cert, exigibil și lichid.

Arată că la data de_ între societatea M. S., în calitate de antreprenor general și societatea S. C. S., în calitate de prestator, a intervenit un contract de prestări servicii (Contract nr. 249) prin care prestatorul se obligă a executa pentru antreprenorul general lucrări de șape și tencuieli la imobilul situat în C. -N., str. O., nr. 136-138, respectiv lucrări de gletuire la respectivul imobil (prin Actul adițional la Contract).

Mai arată că între SC P. R. și SC S. C. S. s-au încheiat doua antecontracte de vânzare-cumpărare:

- Antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 175/_, având drept obiect construirea și vânzarea de către promitenta-vânzătoare SC P. R. S., a unui apartament situat în scara nr. 1, parter, corp B din imobilul aflat pe strada

O. nr. 136-138. Apartamentul având o suprafață utilă de 63,16 mp și urma să fie predat către SC S. C. S., în calitate de promitentă-

cumpărătoare, în stadiul de semifinisat la prețul de 37.880 euro (TVA inclus), ceea ce presupune 504 euro/mp util (fara TVA), respectiv 599,76 euro/mp util (TVA inclus);

- Antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 39/_, având drept obiect construirea și vânzarea de către promitenta-vânzătoare SC P. R. S., a unui apartament situat în scara nr. 1, etaj 1, corp A din imobilul aflat pe strada

O. nr. 136-138. Apartamentul având o suprafață utilă de 91,05 mp și urma să fie predat către SC S. C. S., în calitate de promitentă- cumpărătoare, în stadiul de semifinisat la prețul de 54.608 euro (TVA inclus), ceea ce presupune 504 euro/mp util (fără TVA), respectiv 599,76 euro/mp util (TVA inclus).

Susține că prețul pentru cele două apartamente în cauză urma să fie achitat de către cumpărător prin compensare cu lucrările de construcții (șape, tencuieli, gletuiri) pe care SC S. C. S. urma să le efectueze în calitate de subantreprenor la obiectivul vânzătorului situat în C. -N., str. O., nr. 136-138.

Potrivit ambelor antecontracte, executarea construcțiilor la stadiul semifinisat reprezenta realizarea construcțiilor cu pereți tencuiți și gletuiți, șape, tâmplărie PVC și geamuri termopan, ușa intrare principală, centrala termica proprie și radiatoare conform proiectului de instalații, utilitățile trase și pozate (apa, curent, canalizare).

La data de_ s-a încheiat Procesul-verbal de recepție a apartamentului nr. 1, etaj 1, corp A, încheiat între SC P. R. S. - în calitate de vânzător, SC S. C. S. - în calitate de cumpărător, respectiv SC M. S. - în calitate de constructor. La aceeași dată s-a încheiat între părți și un Act adițional la Procesul-verbal de recepție în care se face precizarea că apartamentul s-a predat cu utilități, dar fără centrala termica, calorifere, tencuieli, gleturi și șape, lucrări care urmau să fie efectuate și suportate de către SC S. C. S. .

La data de_ s-a încheiat Procesul-verbal de recepție la semifinisat a apartamentului nr. 1, parter, corp B, proces-verbal tripartit prin care se recunoaște că prețul apartamentului a fost achitat integral prin compensare cu lucrări efectuate de către cumpărător pentru SC P. R. S. . La aceeași dată s-a încheiat și Actul adițional la Procesul-verbal de recepție la semifinisat, în care se arată că apartamentul s-a predat cu utilități, dar fără centrala termică, calorifere, tencuieli, gleturi și șape, lucrări care urmau să fie efectuate și suportate de către SC S. C. S. .

Prețul la apartamentul nr. 1 din corpul A a fost achitat prin compensare cu lucrări executate, precum și prin plăți efectuate prin bancă.

Creanța sub condiție suspensivă, acceptată și înscrisă pe tabelul de creanțe, este în valoare de 397.653,53 lei.

Având în vedere faptul că SC S. C. S. a achitat contravaloarea celor două apartamente, dorește să încheie contractele de vânzare-cumpărare în condițiile art. 93 indice 1 din Legea nr. 85/2006, acesta fiind motivul pentru care a solicitat înscrierea creanței sub condiție suspensivă.

Arată că a depus la dosar actele din care rezultă susținerile, respectiv facturi fiscale, situații de lucrări, ordine de plată, compensări, procese-verbale de recepție plus acte adiționale și cele două antecontracte.

Arată că a solicitat serviciile unui expert contabil autorizat - domnul expert I. Pușcaș - solicitându-i să întocmească o lucrare de expertiză extrajudiciară, pe baza actelor pe care le-a depus și la lichidatorul judiciar, pentru a răspunde la 4 obiective. Analizând actele, expertiza conchide faptul că:

Cheltuielile efectuate de SC S. C. S. ulterior preluării celor două apartamente pentru a fi aduse în stadiul de semifinisat, astfel cum era prevăzut în antecontractul de vânzare-cumpărare sunt în sumă de 8.923,65 euro (cu TVA), 4.014,89 euro pentru apartamentul din corpul B (Contract nr. 175/2008), respectiv 4.908,76 euro pentru apartamentul din corpul A (Contract nr. 39/2009).

Prețul total de vânzare a celor doua apartamente, așa cum rezultă din antecontracte era de 92.488 euro, dar în realitate SC S. C. S. a achitat o sumă mai mare, respectiv 94.579,25 euro și a efectuat lucrări suplimentare în valoare de 8.923,65 euro, rezultând un total de 103.502,90 euro.

Rezultă că în raport cu prețul de 504 euro/mp fără TVA, SC S. C. S. a achitat în realitate mai mult cu 71,42 euro/mp, diferența fiind distribuită pe cele două apartamente după cum urmează: 7.000,01 euro pentru apartamentul din corpul A si 4.014,89 euro pentru apartamentul din corpul B.

Concluzionând, creanța SC S. C. S. este certă, lichidă și exigibilă, ba mai mult, ea este superioară celei înscrise pe tabelul de creanță.

C. orii M. M. C. și M. L. L.

au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației formulată de către credit C. E. B. (R. ) SA pentru următoarele motive:

Arată că între creditori, în calitate de promitenți-cumpărători și debitoarea S.C. P. R. S.R.L. în calitate de promitent-vânzător, a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 13/_, având ca obiect apartamentul nr. 63, etajul 5, scara 1 corp B, în imobilul-construcție ce urma a fi construit de către S.C. P. R. S.R.L. în C. -N., str. O., nr. 136-138, județul C., având o suprafața utilă de 39,22 m.p. și că la data de_ a intrat în posesia apartamentului mai sus menționat, semnând Procesul Verbal de recepție la stadiul de semifinisat al apartamentului.

Arată că a achitat integral apartamentul mai sus menționat anterior intrării S.C. P. R. S.R.L. în procedura insolvenței, astfel cum ar trebui să reiasă și din situațiile contabile ale debitoarei. Mai mult, un exemplar al antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 13/_, având data certă conform încheierii de data certa nr. 96/_, se afla în posesia promitentului-vânzător,

S.C. P. R. S.R.L.

Arată că M. M. C. șsi M. L. L., la data intrării S.C. P.

R. S.R.L. în procedura insolvenței, respectiv la data limită pentru depunerea cererii de înscriere la masa credală nu se aflau în țară și că au împuternicit pe dna M. A. N. conform Procurii speciale pe care o atașează prezentei

întâmpinări, să depună cererea de înscriere în tabelul creditorilor în numele lor.

Așadar, având în vedere cele mai sus menționate, respectiv faptul că, prețul antecontractului nr. 13/_ având data certă conform încheierii de data certă nr. 96/_, a fost integral achitat anterior intrării S.C. P. R.

S.R.L. în procedura insolvenței, faptul că, a intrat în posesia apartamentului ce face obiectul antecontractului mai sus menționat, conform procesului-verbal de recepție semnat la data de_ la C. -N. anterior intrării S.C. P. R.

S.R.L. în procedura insolvenței, faptul că, un exemplar de pe dovada plății, a antecontractului nr. 13/_ având data certă și a procesului-verbal de recepție a apartamentului se afla la sediul debitoarei S.C. P. R. S.R.L., arată că a depus cererea în vederea înscrierii la masa creditorilor înregistrată la sediul lichidatorului judiciar sub nr. 1552/_ precum și cererea pentru perfectarea în formă autentică a antecontractului și întăbularea apartamentului înregistrată la sediul lichidatorului sub nr. 1550/_ .

Solicită a se constata că, nu există nicio prevedere legală în Legea nr. 85/2006 prin care creditorii să fie obligați a depune cererile mai sus menționate la dosarul cauzei, acestea putând fi depuse așa cum reiese și din cuprinsul Notificării lichidatorului privind deschiderea procedurii de faliment nr.3226/_ că cererile se pot depune și la sediul lichidatorului.

Având în vedere faptul că, cererea creditorilor privind înscrierea la masa creditorilor a fost depusă anterior datei limită, respectiv înainte de_, la sediul lichidatorului SOLVENDI S.P.R.L. și că toate documentele, respectiv antecontractul nr. 13/_ având data certă conform încheierii de dată certă nr. 96/_, procesului-verbal de recepție semnat la data de_ la C. -N.

, dovada achitării integrale a prețului apartamentului se aflau și la sediul S.C P.

R. S.R.L., intrând ulterior în posesia lichidatorului SOLVENDI S.P.R.L., care după ce a constatat existenta acestora și le-a verificat, a înscris în tabelul preliminar al creditorilor S.C. P. R. S.R.L, în grupa V a creanțelor sub condiție suspensivă, solicită respingerea contestației formulată de către C. E.

B. (R. ) SA

Referitor la solicitarea C. E. B. (R. ) SA privind anularea cererii, solicită respingerea acesteia motivat de faptul că, a achitat taxa de timbru de 120 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.

În drept, prezenta cerere a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.

85/2006 modificată și completată, pe prevederile art. 115-118 Cod pr.Civila.

C. oarea S.C A. C. S.R.L. a formulat întâmpinare

prin care a solicitat prorogarea pronunțării asupra contestației formulată de către C. E.

B. (R. ) SA împotriva creanței S.C A. C. S.R.L. în cuantum de 1.938.554,99 RON cu care aceasta a fost înscrisă de către lichidatorul judiciar SOLVEND1 S.P.R.L. în tabelul preliminar al creditorilor debitorului, până la data la care lichidatorul judiciar va soluționa favorabil cererea nr. 793/_ înregistrată la sediul lichidatorului judiciar sub nr. 2443/_, respectiv va proceda la semnarea și operarea în contabilitatea debitoarei S.C. P. R. S.R.L.

Ordinul de Compensare seria C nr. 1753992 inițiat de către S.C A. C. S.R.L.

În subsidiar, în situația în care lichidatorul judiciar SOLVENDl S.P.R.L. nu va soluționa pozitiv cererea, respectiv nu va proceda la semnarea și operarea în, contabilitatea debitoarei a Ordinului de Compensare seria C nr. 1753992 inițiat de S.C A. C. S.R.L., solicită respingerea contestației.

Arată că, între S.C A. C. S.R.L., în calitate de constructor și debitoarea S.C. P. R. S.R.L în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de execuție lucrări nr. 115/_ în temeiul căruia S.C A. C. S.R.L. a executat pentru beneficiar - S.C. P. R. S.R.L. lucrări de săpătură, transport, refaceri drumuri și amenajări căi de acces, lucrări executate în integralitate de către S.C A. C. S.R.L. și recepționate de către S.C. P.

R. S.R.L. conform procesului-verbal de recepție a lucrărilor din data de_ și a situațiilor de lucrări recepționate prin semnătură și ștampilă de către beneficiar.

În temeiul contractul de execuție lucrări nr. 115/_ S.C A. C. S.R.L., a procedat la emiterea facturii fiscale nr. 7127/_ reprezentând avans în cuantum de 1.938.554. 99 lei recepționată și însușită de către S.C. P.

R. S.R.L. prin semnătură și stampilă.

Arată că prin Actul adițional nr. 1/2_ la contractul de execuție lucrări nr. 115/_, S.C A. C. S.R.L. a convenit de comun acord împreuna cu S.C. P. R. S.R.L. că prețul contractului se va achita prin compensare cu prețul antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 81 încheiat la data de 2_ . La data de_ S.C A. C. S.R.L. a procedat la emiterea facturii fiscale finale nr. 10330 aceasta fiind recepționată și însușită prin semnătură de către debitoarea S.C. P. R. S.R.L.

De asemenea la data de 2_ între S.C A. C. S.R.L. în calitate de promitent-cumpărător și S.C. P. R. S.R.L., în calitate de promitent-vânzător a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 81/2_ având ca obiect construirea și ulterior vinderea de către S.C. P. R. S.R.L. către S.C A.

C. S.R.L. a unui spațiu comercial în suprafața de 1.114 m.p. în imobilul- construcție pe care promitentul-vânzător urma să-l construiască în C. -N., str. O., nr. 136-139. C., la prețul de 450.000 EURO (TVA inclus), stabilindu-se de comun acord faptul că, prețul contractului sa va achita prin compensare cu prețul contractului de execuții lucrări nr. 115/_ .

Având în vedere faptul că, până la data_, între S.C. A. C.

S.R.L. și S.C. P. R. S.R.L. nu a avut loc compensarea legal a creanțelor reciproce rezultate din contractele mai sus menționate și având în vedere prevederile art. 52 din Legea nr. 85/2006 potrivit cărora; "Deschiderea procedurii de insolvență nu afectează dreptul unui creditor de a invoca compensarea creanței sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condițiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii, arată că S.C A. C. S.R.L. a înaintat lichidatorului judiciar SOLVENDJ S.P.R.L. cererea nr. 793/_ înregistrată la sediul acestuia sub nr. 2443/_ . împreună cu Ordinul de Compensare seria C nr.

1753992, în vederea semnării și operării acestuia în contabilitatea S.C. P. R. S.R.L.

Întrucât, până la data de_, S.C A. C. S.R.L. nu a primit încă niciun răspuns din partea lichidatorului cu privire la Cererea nr. 793/_ înregistrată la sediul acestuia sub nr. 443/_, solicită să se dispună prorogarea pronunțării asupra contestației formulate de către C. E. B. (R.

) SA, până la data la care lichidatorul judiciar SOLVENDI S.P.R.L. va soluționa pozitiv cererea nr. 793/_ înregistrată la sediul lichidatorului judiciar sub nr. 2443/_, respectiv va proceda la semnarea și operarea în contabilitatea debitoarei S.C. P. R. S.R.L. a Ordinul de Compensare seria C nr. 1753992 inițiat de către S.C A. C. S.R.L.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006 modificata si completata, pe prevederile art. 115-118 Cod pr.Civila.

C. orul C. P. B.

, a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de către C. E. B. (R.

) SA.

Arată că solicitarea contestatoarei de anulare ca netimbrată a declarației de creanță formulată de C. P. B. este neîntemeiată, deoarece a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 120 lei și timbrul judiciar în cuantum de 0,30 lei, așa cum rezultă din chitanța anexată prezentei întâmpinări, prevalându-se de dispozițiile art. 20 alin. 2 din legea nr. 146/1997.

Susține că potrivit dispozițiilor legale menționate "dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată ". Raportat la cele menționate și având în vedere dovada achitării taxei de timbru judiciar și a timbrului judiciar se impune respingerea ca neîntemeiată a solicitării contestatoarei de anulare a declarației de creanță.

Apreciază ca neîntemeiate susținerile contestatoarei în sensul că declarația de creanță formulată de către C. P. B. nu a fost depusă conform dispozițiilor art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Arată că C. P. B. a înregistrat cererea de admitere în tabelul creditorilor debitoarei S.C. P. R. S.R.L. la sediul lichidatorului judiciar SOLVENDI S., în termenul prevăzut de dispozițiile legale, respectiv la data de_, indicând în cuprinsul cererii elementele necesare care să permită verificarea creanței de către lichidatorul judiciar. Conform celor menționate de lichidatorul judiciar în Raportul de verificarea a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar al creanțelor, declarația de creanță formulată de către acesta a fost anexată acestui Raport, fiind astfel depusă la dosarul cauzei de către lichidatorul judiciar, astfel încât nu se poate vorbi de nici un fel de abuz din partea participanților la procedura insolvenței așa cum susține contestatoarei.

Contrar celor susținute de contestatoare, art. 64 alin. 1 din legea nr. 85/2006 prevede că se va depune cererea de admitere a creanțelor în termenul

fixat în sentința de deschidere a procedurii, fără să se menționeze în mod expres că aceasta depunere se va face la tribunal. Atâta timp cât este dovedită materializarea intenției C. P. B., în calitate de creditor, de înscriere în tabelul datoriilor debitoarei S.C. P. R. S.R.L.. intenție manifestată în termenul statornicit, și în condițiile în care Legea nr. 85/2006 nu prevede vreo sancțiune pentru neînregistrarea declarației la tribunal, faptul înaintării acesteia direct la lichidator nu este de natură a determina nulitatea ei și a considera ca nici nu exista.

Apreciază că lichidatorul judiciar al debitoarei avea obligația implicită de a înștiința judecătorul sindic cu privire la declarația de creanță și de a o depune la dosarul cauzei, lucru care de altfel s-a și întâmplat, în vederea înregistrării în registrul la care face referire art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006. Sub acest aspect, solicită a se vedea faptul că dreptul creditorului de a participa la procedura insolvenței nu ia naștere în momentul înregistrării creanței în acel registru special, ci în momentul în care creditorul face dovada că actele au fost înaintate în acest scop. C. orul are dreptul de a se îndestula din averea debitoarei, iar in acest context nu se poate vorbi de asigurare a acestui drept în ipoteza în care i se refuza cererea de înscriere la masa credală pentru motivul că aceasta nu a fost înregistrată la instanța.

Apreciază că, calitatea lichidatorului este în fond, așa cum a statuat și practica judiciară în materie, aceea de organe care ""trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor" prevăzute de Legea nr. 85/2006, cu alte cuvinte nu sunt persoane sau instituții străine de procedură și care ar fi îndreptățite să ignore o cerere pentru ca nu sunt competente să o rezolve.

Așa cum a arătat art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 nu prevede în mod expres unde anume înregistrează cererea de admitere a creanței. Prin urmare, în lipsa unei dispoziții exprese, judecătorul sindic sau alt participant la procedura nu poate stabili sau invoca artificial sancțiunea nulității cererii de creanța pentru motivul depunerii ei la un organ care aplică procedura, altul decât instanța judecătorească.

De altfel, nici Legea nr. 85/2006 nu sancționează cu nulitatea nedepunerea cererii de admite creanței și la grefa T. ui, iar a aprecia contrariul ar însemna nu numai să se adauge la lege, ci chiar să se dea o altă interpretare dispozițiilor legale.

Apreciază ca neîntemeiat și motivul de nulitate invocat de către contestatoare cu privire neprecizarea de către C. P. B. a cuantumului creanței conform art. 65 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Prin declarația de creanță înregistrată la sediul profesional al lichidatorului judiciar sub nr. 1614/_ C. P. B. a solicitat, în cazul în care perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică nu este posibilă, admiterea în tabelul creditorilor debitoarei pentru sumele rezultate din antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 142/_ având ca obiect apartamentul nr. 21 din imobilul situat în C. -N., O. nr. 136-138, etaj

3, corp A și respectiv din antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 31/1 din_ având ca obiect parcările cu nr. 59 și 60 situate la subsolul imobilului din C. - N., str. O. nr. 136-138.

Sub acest aspect, apreciază că susținerile contestatoarei referitoare la acest motiv de nulitate nu pot fi primite întrucât s-ar încălca dispozițiile art. 67 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 care prevăd ca administratorul judiciar, în îndeplinirea atribuției de verificare a creanțelor, "va putea solicita explicații de la debitor, va putea sa poarte discuții cu fiecare creditor, solicitându-i, dacă consideră necesar, informații și documente suplimentare", arată că este evident ca în situația de față lichidatorul judiciar a fost pe deplin lămurit asupra cuantumului creanței și actelor care justifică existența acesteia prin raportarea conținutului declarației de creanța formulată de C. P. B. la evidentele contabile ale debitoarei S.C. P. R. S. .

Atâta timp cât suma înscrisă de către lichidatorul judiciar în tabelul preliminar al creanțelor este cea corectă, dovada cuantumului creanței cu care

C. P. B. a fost înscris în tabelul preliminar rezultând atât din înscrisurile depuse de către acesta, cât și din analiza efectuată de către lichidatorul judiciar asupra evidenței contabile a debitoarei S.C. P. R. S.R.L., apreciază că solicitarea contestatoarei de anulare a cererii de admitere a creanței formulată de către C. P. B. pentru acest motiv, ca fiind neîntemeiată.

Pentru toate aceste motive, consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a contestației.

In drept au fost invocate prevederile art. 115 și urm. C.proc.civ., dispozițiile Legii nr. 85/2006.

C. orii SC N. S., S.C. P. M. S.R.L., S.C. M. S.R.L., au formulat poziție procesuală prin care solicită respingerea contestației formulată de creditorul C. E. B. (R. ) SA și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată pentru următoarele motive:

Cu privire la lipsa timbrajului cererii de înscriere în tabelul creditorilor, arată că este adevărat că din dispozițiile art. 6 lit. c) din Legea nr. 146/1997 rezultă că pentru acțiunile, cererile și contestațiile introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 se datorează o taxă judiciară de timbru de 120 lei și că potrivit art. 20 al. 1 din Legea 146/1997 privind taxa de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Cu toate acestea, alin. 2 al art. 20 din Legea nr. 146/1997 prevede că instanța are obligația de a pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Prin urmare, chiar dacă lichidatorul a arătat în cadrul notificării trimise în baza art. 62 din Legea nr. 85/2006 că trebuie achitată taxa de timbru, instanța nu putea anula cererea ca netimbrată decât după ce i-ar fi pus în vedere petentului, să achite taxa de timbru în cuantumul legal.

Pe de altă parte, atribuțiile lichidatorului se circumscriu doar verificării creanței și a documentelor anexate fără ca acesta să poată declara nulă sau să anuleze declararea creanței ca netimbrată.

În condițiile în care creditoarea a achitat taxa de timbru în termenul prescris de instanță, apreciază că nu există niciun temei pentru admiterea contestației.

Mai arată faptul că a formulat și înregistrat în termenul legal declarația de creanță și a depus-o la sediul lichidatorului. Acesta, a depus toate cererile de creanță la dosarul cauzei, astfel că fiecare creditor le-a putut consulta. Prin urmare, nu există nicio vătămare a creditorilor prin faptul că aceasta nu a depus în mod nemijlocit declarația creditoarei la dosarul grefa T. ui câtă vreme aceasta a ajuns la dosarul cauzei.

Arată că în același sens s-a exprimat și doctrina arătând: "depunerea declarației de creanță și înregistrarea ei direct la sediul profesional al administratorului judiciar nu este sancționată cu nulitatea, încât declarația astfel depusă se consideră legal înregistrată, administratorul judiciar având obligația să o îndrepte la tribunal pentru a fi înregistrată în registrul special."

Având în vedere cele de mai sus, solicită respingerea contestației și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.

C. oarea B. S. I. S.A.

a formulat întâmpinare arătând următoarele:

Arată că în fapt, B. S. a solicitat înscrierea la masa credală a creanței rezultate din Contractul de leasing financiar încheiat cu debitoarea SC

R. S., în calitate de Utilizator. În baza acestui contract, B. S. a transmis debitoarei dreptul de folosință, pe durată determinată, asupra autovehiculului Volvo XC90 D5/185 CP identificat cu seria de sașiu YV1CM714461234634 (contractul de leasing financiar nr. SGL 4050/2005), iar ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale contractul de leasing a fost reziliat, conform notificării de reziliere nr. 3539/_ .

Susține că, creanța B. S. a fost stabilită în temeiul prevederilor contractului de leasing financiar:

« Art 11.7 Utilizatorul se obligă să plătească Finanțatorului, cu titlu de daune interese, diferența dintre suma de recuperat, costurile asociate și suma încasată din vânzarea Vehiculului ori reînchirierea acestuia sau executarea garanțiilor suplimentare (dacă există), așa cum sunt definite în continuare.

Prin suma de recuperai se înțelege: orice factură neîncasată la data rezilierii, la care se adaugă penalitățile de întârziere calculate conform art. 4.13 din "Termeni și Condiții Specifice", soldul capitalului, dobânzile acumulate de la data rezilierii Contractului și până la data valorificării Vehiculului, plus o sancțiune de nerespectare a Contractului egală cu 10% din Prețul de Achiziție a Vehiculului, dacă se reziliază în primul an și 5% din Prețul de Achiziție, dacă se reziliază după un an.

Prin costuri asociate se înțelege: costuri de reposesie (deplasare, demontare, transport, reparații eventuale), costuri de revânzare (costuri de remarketing, depozitare, întreținere etc.), alte taxe și comisioane aferente încetării contractului, alte costuri pe care Finanțatorul le datorează terților (onorarii, taxe și cheltuieli notariale, avocațiale, judecătorești ori cele datorate

executorilor judecătorești, firmelor de recuperare), orice alte cheltuieli și costuri suplimentare etc.

Prin suma încasată din vânzarea sau reînchirierea Vehiculului (valorificarea Vehiculului) se înțelege suma încasată de Finanțator din valorificarea ulterioară a Vehiculului prin vânzarea acestuia către o terță persoană ori din noua bază de calcul pentru reînchiriere.

Menționează faptul că autovehiculul a fost valorificat, iar în baza prevederilor mai sus menționate a fost calculată și stabilită valoarea rămasă de recuperat, ca urmare a rezilierii contractului din culpa debitoarei.

Arată că această creanța este certă, lichidă și exigibilă îndeplinind condițiile prevăzute de art. 379 Cod procedura civilă.

Susține că, creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de el. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță _.

Totodată, subliniază următoarele :

potrivit prevederilor contractuale debitoarea s-a obligat să achite B. S.

, în calitate de Finanțator, cu titlu de daune interese, diferența dintre suma încasată din valorificarea bunului și suma de recuperat conform contractului de leasing;

daunele interese sunt percepute ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor contractuale asumate de debitoare;

modul de calcul și stabilire a daunelor interese conform art. 11.7 urmărește să acopere prejudiciul suferit de B. S. ca urmare a rezilierii contractelor de leasing, rezultă că acestea urmăresc să acopere pierderea efectivă suferită de B. S. și există o proporție între drepturile și obligațiile contractuale ale debitoarei și prejudiciul creat B. S. ;

modul de stabilire a daunelor interese are în vedere și obligația asumată de debitoare la încheierea contractului de leasing ca la sfârșitul perioadei de leasing să achiziționeze bunul finanțat.

Având în vedere cele menționate, solicită respingerea contestației și înscrierea B. S. 1FN SA în tabelul creditorilor cu suma de 8067.77 Euro reprezentând creanță certă, lichidă și exigibilă în sarcina debitoarei conform contractului de leasing financiar nr. SGL 4050/2005.

În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2006, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, cu modificările și completările ulterioare.

C. orul P. O.,

a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației, ca neîntemeiată.

Solicită înscrierea creanței în tabelul preliminar al debitoarei SC P. R.

S. întocmit de lichidatorul judiciar SOLVEND1 S., iar pentru a justifica acest lucru a depus la secretariatul societății Solvendi S. o cerere de înscriere în tabelul creditorilor care a fost înregistrată cu nr. 1553 din data de_ în care solicită înscrierea la masa credală a debitoarei și împreună cu care a

semnat un antecontract de vânzare-cumpărare pentru apartamentul nr. 65, sc. 2 corp A și a locului de parcare nr. 72 din subsolul 2 din imobilul situat în C. -N.

, str. O. nr. 136-138, localitatea C. -N., județul C. .

În cererea de înscriere în tabelul creditorilor arată că dorește acest lucru numai în cazul în care perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 65 și a locului de parcare nr. 72 nu este posibilă și acest lucru nu s-a întâmplat până în prezent.

Solicit înscrierea în tabelul creditorilor cu suma de 60.000 euro TVA inclus care este valoarea apartamentului mai sus menționat potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 26/1 din data de_ și cu suma de 500 de lei TVA, inclus care este valoarea locului de parcare nr. 72 din subsolul 2 potrivit antecontractului de vânzare-cumpărare nr. 78 din data de_ .

C. orul Ș. I.

a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea contestației ca nefondată, pentru următoarele motive:

Arată că a achitat taxa de timbru și timbrul judiciar imediat ce i-a fost adus la cunoștință faptul că nu a timbrat cererea, chiar înainte ca instanța de judecată ori lichidatorul judiciar să îi pună in vedere să procedez în acest sens.

Susține că alin. 2 al art. 20 din Legea ar. 146/1997 stabilește faptul că instanța trebuie să pună în vederea petentului să achite taxa judiciară de timbru atunci când constată că aceasta nu fost achitată, ori a fost achitată într-un cuantum insuficient.

Arată că nu i-a pus nimeni în vedere să achite taxa de timbru până la un anumit termen, nici instanța de judecată și nici lichidatorul judiciar, însă a achitat această taxă de timbru și timbrul judiciar în luna decembrie 2012 și le-a depus la dosar timbrând astfel corespunzător cererea.

Apreciază că lichidatorul judiciar nu putea proceda la anularea cererii fără a-i pune în vedere, în prealabil, să timbreze aceasta cerere, iar acest lucru nu s-a întâmplat, ci a fost înscris în tabelul creditorilor debitoarei SC P. R. S.

. Dacă lichidatorul considera că nu poate fi înscris în tabel decât dacă achită anterior taxa, trebuia să îl notifice în acest sens, din timp.

Susține că nu poate fi radiat din tabel în baza unor aspecte care nu țin de culpa sa, iar cererea i-a fost acceptată și a fost înregistrat în calitate de creditor în tabel. Arată că prin achitarea taxei judiciare de timbru, chiar și ulterior întocmirii tabelului, au fost îndeplinite toate condițiile de legalitate necesare, ceea ce face ca înregistrarea sa în calitate de creditor să fie legală și temeinică. Mai mult, în condițiile în care contestatoarea vorbește de anularea actului, este necesar să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului, ceea ce nu este cazul în prezenta

speță.

Arată că, contestatoarea poate avea doar interesul speculativ de a înlătura alți creditori din tabelul creditorilor pentru a avea un procent mai ridicat din totalul creanțelor, iar în condițiile în care în acest moment deține 48,40% din totalul creanțelor este evident interesul de a ajunge la un procent

care să depășească 50%, situație în care ar putea să ia singură toate deciziile în cadrul adunării creditorilor.

Susține că vătămarea nu trebuie confundată cu interesul de a invoca nulitatea, adică cu folosul practic urmărit de contestatoare, care poate avea și un caracter ilicit sau imoral.

Apreciază că, creanța există, iar debitoarea trebuie să-i achite o anumită sumă de bani, iar acest lucru nu se poate șterge doar pentru că un alt creditor are interesul să își crească procentul creanței sale din totalul masei credale.

Un alt motiv pe care se bazează contestația este faptul că nu ar fi înregistrat cererea la Tribunal, ci doar la lichidator, arată că își menține aspectele indicate mai sus, referitoare la inexistența unei vătămări în vederea anulării actului prin faptul că a introdus prima dată cererea la Tribunal.

De asemenea, arată că a înregistrat cererea către lichidatorul judiciar, iar acesta a depus-o și la dosarul instanței. Astfel, cererea există și la dosarul instanței, iar administratorul judiciar nu a încălcat vreo prevedere legală ținând cont de această cerere.

Apreciază că nu trebuie neglijat nici faptul că Ș. Iaon nu este specialist în domeniu, nu a mai fost implicat în astfel de situații sau dosare de insolvență, această procedură fiind o noutate pentru el și fiind mai mult decât posibil ca actele redactate de el să nu folosească limbajul sau forma celor redactate de un specialist în domeniu. Din aceste motive a solicitat informații în vederea întocmirii actelor în mai multe părți, inclusiv administratorului judiciar și am înțeles că, din moment ce a înregistrat cererea la lichidator, așa cum i s-a indicat, și-a îndeplinit obligațiile legale în ceea ce privește această cerere.

Aceeași concluzie o indică și în ceea ce privește suma cu care a dorit să fie înscris la masa credală. Chiar dacă e posibil să nu fi indicat suma în cererea sa, a făcut referire exactă la antecontractul nr. 85/_ și era evident că solicită înscrierea pentru suma achitată în baza acelui antecontract. Cuantumul acestuia este evident și foarte ușor de stabilit, fără să fie necesar vreun calcul, rezultând din antecontract, din factura nr. 0051/_ și din chitanța nr. 1040/_, toate actele pe care le-a depus în probațiune, iar faptul că în cerere nu a indicat expres cuantumul sumei nu produce o vătămare care să atragă nulitatea sau vreo altă sancțiune care să dea ineficacitate acestei cereri, în condițiile în care acest cuantum a fost stabilit imediat iară vreun efort.

Afirmația contestatoarei că nu ar fi depus acte în probațiune nu este reală, deoarece Ș. I. a depus actele pe care le-am indicat mai sus. Mai mult, aceste acte au fost puse la dispoziția administratorului judiciar de către societatea debitoare, care și-a cerut insolvența, depunând în acest sens toate antecontractele și actele contabile, deci inclusiv factura și chitanța emise către creditor. Faptul că administratorul judiciar a avut aceste documente rezultă și din faptul că a admis cererea de creanță în cuantumul exact, care rezultă tocmai din aceste înscrisuri. Dacă lichidatorul avea vreo urmă de îndoială în privința cereri sau nu ar fi avut la dispoziție acte care să probeze solicitările, fie i-ar fi cerut aceste acte, fie ar fi respins cererea de înscriere în tabelul creditorilor.

Or, acesta nu a solicitat nici lămuriri suplimentare și nici alte înscrisuri, admițând cererea de creanță a creditorului Ș. I. .

Susține că rolul judecătorului sindic este de a urmări bunul mers al procedurii prevăzute de Legea 85/2006, de a respecta drepturile și interesele tuturor creditorilor și de a stabili o stare de fapt reală pe baza tuturor elementelor de probațiune existente, fie chiar și cele cerute din oficiu de către acesta și nicidecum nu se poale reține, așa cum sugerează contestatoarea, că judecătorul sindic este ținut să analizeze doar anumite acte avute în vedere la un anumit moment, urmărind astfel interesul unuia dintre creditori.

Având în vedere toate aspectele indicate mai sus consideră că cererea formulată de către C. E. B. SA este nefondată și, pe cale de consecință, solicită respingerea ei, pentru motivele indicate în prezenta întâmpinare.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește excepția lipsei de interes

a contestatoarei, pronunțându-se cu prioritate asupra acesteia, conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța reține următoarele:

Astfel cum se reține în mod constant în doctrină și jurisprudență, interesul reprezintă folosul practic, imediat pe care-l are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.

Dintr-un alt punct de vedere, pentru existența interesului trebuie să se rețină că o inacțiune de natura celei față de care se analizează existența interesului ar atrage un prejudiciu celui ce exercită acțiunea civilă.

În cazul de față, creditoarea C. E. B. SA îndeplinește condițiile existenței interesului în exercitarea contestației atât în raport de dispozițiile speciale ale Legii 85/2006, care la art. 73 alin. 1 prevede expres posibilitatea creditorilor de a formula contestații la tabelul preliminar de creanțe cât și în raport de noțiunea generală a interesului, ținând cont de faptul că anumite demersuri prevăzute de legea insolvenței presupun deținerea de către creditorul ce inițiază aceste demersuri a unui cuantum al creanței prin raportare la întreaga masă credală, cum ar fi cazul numirii lichidatorului judiciar definitiv, cuantumul și ordinea de preferință a creanțelor neavând relevanță doar în ceea ce privește distribuirea de sume.

În acest sens, apreciind că susținerile autorului excepției sunt neîntemeiate, instanța urmează să o respingă, urmând a soluționa contestațiile pe fond.

Referitor la motivele de contestație invocate de către creditorul C. E.

SA, având în vedere identitatea acestor motive în cadrul contestațiilor formulate de acest creditor, precum și numărul mare al contestațiilor formulate, pentru motive ce țin de o bună administrare a considerentelor, instanța urmează să le analizeze în mod generic.

În ceea ce privește motivul de contestație legat de netimbrarea declarației de creanță în fața lichidatorului și anterior întocmirii tabelului preliminar al creanțelor, se rețin următoarele:

Potrivit art. 6 lit. c din Legea 146/1997 se timbrează cu 120 RON acțiuni, cereri și contestații introduse în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

De asemenea, potrivit art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

În ceea ce privește momentul la care se poate constata faptul netimbrării și luarea măsurii anulării cererii, sunt edificatoare prevederile art. 20 din Legea 146/1997.

Astfel, potrivit art. 20 alin. 2 teza I din Legea 146/1997 dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată.

Anularea ca netimbrată a unei cereri poate fi dispusă, potrivit art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, doar în cazul neîndeplinirii obligației de plată până la termenul stabilit de către instanță în acest sens, aspect ce reiese din interpretarea coroborată a acestor dispoziții cu cele menționate anterior.

Or, atâta timp cât obligația de achitare a taxei judiciare de timbru a fost îndeplinită cel mai târziu în fața instanței, neregularitatea rezultată din faptul neplății taxei judiciare de timbru la momentul formulării declarației de creanță a fost acoperită, neimpunându-se anularea acestora.

Mai mult, anularea unor cereri pe motivul netimbrării acestora nu intră în atribuțiile lichidatorului, întrucât pe de o parte art. 20 din Legea 146/1997 vorbește doar de "instanță";, iar pe de altă parte, potrivit art. 67 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.

Mai mult, în eventualitatea în care s-ar fi achitat o altă suma ca și taxă de timbru sau existau divergențe asupra cuantumului taxei judiciare de achitat, doar instanța era în măsură a se pronunța asupra cuantumului taxei, dispozițiile privind reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare putând fi urmate doar în fața instanței.

În acest sens, în cazul contestațiilor la care taxa judiciară de timbru a fost achitată în fața instanței în cursul judecării acestora, motivul de contestație întemeiat pe neplata taxei judiciare de timbru în fața lichidatorului urmează a fi înlăturat.

Pe de altă parte, în ceea ce privește contestațiile formulate de creditoarea

E. B. SA împotriva înscrierii în tabelul preliminar a creditorilor P. H.

, C. M. A., C. G., D. A. M. și C. T.

instanța reține că, deși acestor creditori li s-a pus în vedere, în cadrul judecării

contestațiilor, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 120 RON potrivit art. 6 alin. 1 lit. c din Legea 146/1997, aceștia nu s-au conformat dispozițiilor instanței, motiv pentru care, în considerarea prevederilor art. 20 din Legea 146/1997 instanța urmează să admită contestația față de acești creditori, cu consecința anulării declarațiilor de creanță ca netimbrate și radierea creanțelor din tabelul preliminar.

În ceea ce privește motivul de contestație legat de nedepunerea declarației de creanță la T. învestit cu procedura de insolvență, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cu excepția salariaților ale căror creanțe vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidențelor contabile, toți ceilalți creditori, ale căror creanțe sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanțelor în termenul fixat în sentința de deschidere a procedurii; cererile de creanțe vor fi înregistrate într-un registru, care se va păstra la grefa tribunalului.

Potrivit art. 66 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 toate creanțele prezentate pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile și corecte dacă nu sunt contestate de către debitor, administratorul judiciar sau creditori.

Reiese din aceste dispoziții legale că declarația de creanță trebuie depusă la dosarul de insolvență al T. ui, urmând a fi înregistrată în raportul special de care face vorbire art. 64 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

Însă neregularitatea reieșită din depunerea declarațiilor de creață direct la sediul lichidatorului urmează a fi analizată în contextul general al regimului juridic al nulității actului de procedură, reglementat de prevederile art. 105 Cod procedură civilă.

De menționat că, legat de acest aspect, nu se poate vorbi de existența unei decăderi, această instituție presupunând existența unui termen legal imperativ și neexecutarea unei căi de atac sau neîndeplinirii oricărui alt act de procedură.

Or, în cauza de față actul de procedură a fost îndeplinit, fiind depus însă în alt loc decât cel precizat de lege și cu respectarea termenului legal.

Astfel, întrucât vorbim de o nulitate extrinsecă și virtuală, potrivit art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă, actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestora.

În cauză, ținând cont de faptul că ulterior depunerii declarațiilor de creanță la sediul lichidatorului, acesta le-a înaintat instanței, iar ulterior, prin publicarea lor în tabelul preliminar de creanțe, s-a acordat posibilitatea tuturor celor interesați să conteste aceste creanțe, lucru ce s-a întâmplat și care face obiectul prezentei cauze, reiese că nici condiția existenței unei vătămări și nici cea vizând imposibilitatea înlăturării vătămării decât prin anularea actului, nu sunt îndeplinite.

Pe de altă parte, din economia întregii proceduri reglementate de Legea nr. 85/2006, în partea specificării fazei analizei creanțelor declarate și întocmirii tabelului preliminar, reiese că lichidatorul este singurul care are

atribuții de a verifica și întocmi tabelul preliminar, atribuțiile judecătorului sindic intervenind doar în cazul formulării contestațiilor la tabel, astfel că ar fi nedrept ca o declarație de creanță să fie respinsă doar pentru motivul formalist al nedepunerii acesteia la instanță.

Astfel, având în vedere aceste considerente, contestația formulată cu privire la motivul nedepunerii declarațiilor de creanță la instanță ci direct la sediul lichidatorului, urmează a fi respinsă.

În ceea ce privește motivul de contestație legat de faptul că în declarația de creanță nu s-a indicat cuantumul creanței și nu s-au depus documente justificative, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 65 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 cererea de declarare a creanței va cuprinde numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanței, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții.

În cauza de față, lichidatorul a procedat la verificarea evidențelor contabile ale debitoarei, verificare în urma căreia a stabilit suma cu care a înscris respectivii creditori în tabelul preliminar.

De reținut că nu se contestă suma ca și cuantum ci doar modalitatea concretă în urma căreia s-a stabilit acest cuantum, respectiv prin analiza făcută de lichidator a documentelor contabile ale debitoarei, fără indicarea acesteia de către creditorul titular al declarației de creanță și fără depunerea de către acesta a documentelor justificative.

Întrucât legea nu prevede expres sancțiunea nulității pentru încălcarea condiției de a fi indicată prin declarația de creanță suma cu care se cere înscrierea în tabelul preliminar sau de a însoți declarația de creanță cu documente justificative, în speță, vorbim de o nulitate intrinsecă și virtuală, a cărei regim juridic este reglementat de art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă și pentru constatarea căreia este necesară, pe lângă existența unei neregularități, condiție îndeplinită în cauză prin faptul neindicării cuantumului creanței și a nedepunerii documentelor doveditoare, și a existenței unei vătămări, ce să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

Or, chiar dacă în mod abstract, prin neindicarea cuantumului creanței și nedepunerea documentelor doveditoare se poate accepta existența vătămării constând în imposibilitatea analizării legalității acesteia, în cauza de față, această vătămare a putut și a fost înlăturată, tocmai prin analiza documentelor contabile ale debitoarei, analiză realizată de către lichidator în baza art. 67 din Legea 85/2006, fără a mai fi astfel necesară anularea actului.

În acest sens, neputându-se reține îndeplinirea condițiilor art. 105 alin 2 Cod procedură civilă în sensul constatării intervenirii nulității, contestația la tabelul preliminar pentru aceste considerente urmează a fi respinsă.

În ceea ce privește contestația formulată de contestatoarea C. E.

SA împotriva înscrierii creditoarei D. D. M. în tabelul preliminar al creanțelor, instanța reține următoarele:

Motivul invocat de contestatoare este dat de lipsa documentelor doveditoare pentru suma de 13.482 lei înscrisă în tabelul preliminar cu titlu de

îmbunătățiri aduse imobilului, creanță sub condiția suspensivă a neîncheierii contractului de vânzare cumpărare în formă autentică.

oarea D. D. M., a formulat note de ședință la contestația formulată de către C. E. B. (R. ) SA cu privire la înscrierea sumei de

13.482 lei, prin care solicită respingerea contestației pentru următoarele motive:

Suma de 13.482 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse bunului a fost solicitată în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, fapt juridic prin care patrimoniul unei persoane este mărit în detrimentul patrimoniului altei persoane, fără ca pentru această mărire să existe o bază legală, fără a avea la bază vreun document, act, hotărâre judecătorească, iar suma contestată este înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC P. R. S. sub condiția suspensivă a neperfectării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică (având ca obiect imobilul apartament nr. 78, situat pe b-dul Observator, nr. 136-138, corp A, scara 2, localitatea C. N., județul C., identificat în CF nr. 2. -C1-U90 C. N. ) și nicidecum sub condiția suspensivă a depunerii documentelor justificative ale sumei respective.

Suma contestată reprezintă un accesoriu al creanței principale (reprezentând contravaloarea unor accesorii la bunul principal) și, pe cale de consecință, are același regim juridic ca și aceasta, fiind înscrisă în tabelul preliminar sub exact aceiași condiție suspensivă ca și creanța principală și nu sub condiția suspensivă a justificării ei cu documente.

Referitor la solicitarea adresată de către lichidatorul judiciar cu privire la documentele justificative ale sumei solicitate, arată că nu a primit o astfel de solicitare la adresa de domiciliu.

Precizează, de asemenea, că a fost plecată în SUA în această perioadă, după cum rezultă din viza pașaportului și bording pass-ul anexate în copie prezentei, sosind în țară în cursul zilei de_ .

În drept au fost invocate prevederile art. 1345-1348 C.civ., art. 546 C.civ. Analizând contestația formulată, instanța reține următoarele:

În tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC P. R. S. a fost înscrisă creditoarea D. D. M., cu suma de 133.699,06 RON în baza art. 123 pct. 8 din Legea 85/2006 și cu suma de 13.482 RON, creanță provizorie, în baza art. 123 pct. 7 din Legea 85/2006, obiectul prezentei contestații constituindu-l doar înscrierea cu cea de a doua sumă.

Ca și motivare a înscrierii provizorii, lichidatorul reține nedepunerea dovezilor efectuării îmbunătățirilor la apartamentul ce face obiectul antecontractului de vânzare cumpărare încheiat cu debitoarea.

În cadrul judecării contestației la tabelul preliminar, creditoarea a depus dovezi ale efectuării îmbunătățirilor la apartament însă doar parțial, respectiv doar pentru suma de 6.285,02 RON, arătând că pentru restul sumei nu deține nici un fel de document justificativ și nu înțelege să probeze această sumă.

În acest sens, văzând prevederile art. 65 și art. 66 din Legea 85/2006, instanța urmează să admită în parte contestația, dispunând diminuarea creanței înscrise în tabelul preliminar cu titlu de îmbunătățiri, de la 13.482 RON la

6.285,02 RON, reținând că diferența de sumă nu se justifică în raport de probatoriul administrat.

În ceea ce privește contestația formulată de contestatorii creditori

G. -B. A. R. și G. -B. D.,

instanța reține următoarele:

Prin contestația formulată se solicită admiterea contestației împotriva tabelului preliminar al creanțelor cu privire la neînscrierea în tabel a creanței pretinsă cu titlu de diferență de TVA, respectiv să se dispună înscrierea creanței în tabel sub condiție suspensivă constând în regimul fiscal aplicabil la data semnării contractului de vânzare cumpărare în formă autentică cu privire la apartamentele nr. 67 si nr. 68 în sumă de 59.221.30 lei, echivalentul în lei a sumei de 13.177,86 euro ( 6588,93 euro X 2) la cursul de schimb al BNR de 4,4940 lei din data de_, rezultată din diferența de TVA de la 19 % și cota de 5 % prevăzută de art. 140, alin. 2, indice 1 din Codul fiscal aferentă prețului stabilit pentru fiecare apartament în parte; admiterea contestației împotriva tabelului preliminar al creanțelor cu privire la temeiul legal conform căruia a fost înscrisă creanța contestatorilor-creditori, respectiv lichidatorul judiciar a propus înscrierea creanței în tabelul preliminar conform prevederilor art. 123, pct. 8 din legea insolvenței, însă consideră că, creanța se încadrează în prevederile art. 123, pct. 7 din legea insolvenței; admiterea contestației cu privire la măsura lichidatorului judiciar de a exclude din categoria promitenților cumpărători care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 93 ind. 1 din legea insolvenței, solicitând în mod expres executarea antecontractelor de vânzare-cumpărare, în sensul perfectării contractelor de vânzare-cumpărare în formă autentică cu privire la bunurile achiziționate de la debitoare.

În susținerea contestației arată că a formulat cerere cu privire la executarea antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu debitoarea, în principal, cu obligația de a achita diferența de preț neachitată. Totodată, a formulat cerere de admitere a creanței în sumă totală de 557.156,50 lei.

Arată că prin adresa nr. 4248/_, lichidatorul judiciar le-a comunicat că au fost înscriși la masa credală cu suma de 532.285,43 lei conform prevederilor art. 123, pct. 8 din legea insolvenței, iar suma de 59.221,3 lei a fost respinsă întrucât, în opinia lichidatorului judiciar, această sumă ar fi inclusă în sumă de 497.935,24 lei, care reprezintă parte din TVA.

Consideră că neînscrierea creanței în sumă de 59.221,3 lei, reprezentând diferență între cota de 19 % TVA și 5 % TVA este nelegală întrucât această sumă a fost solicitată sub condiția suspensivă a regimului fiscal aplicabil la data semnării contractului de vânzare-cumpărare cu privire la apartamentele achiziționate de contestatorii-creditori, or suma de 497.935,24 lei a fost solicitată sub condiția suspensivă a neexecutării antecontractelor de vânzare- cumpărare, ipoteze care se exclud.

Corespunde adevărului că suma de 59.221,30 lei este inclusă în suma de 497.935,24 lei, însă contestatorii-creditori au menționat-o în mod distinct în cererea de admitere a creanței întrucât această sumă s-ar cuveni acestora, doar în ipoteza în care cota de TVA aplicabilă la data semnării contractului de

vânzare-cumpărare în formă autentică este de 5 % față de 19 % cât a fost facturat de către debitoare.

În concluzie, apreciază că se impune înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor și a sumei de 59.221,30 lei sub condiția suspensivă menționată anterior.

Consideră că, creanța se încadrează în prevederile art. 123, pct. 7 din legea insolvenței având în vedere că aceasta rezultă din operațiunea de livrare de bunuri, respectiv vânzarea-cumpărarea apartamentelor nr. 67 și nr. 68, precum și a locului de parcare nr. 9, în subsol nr. 2, astfel că măsura lichidatorului judiciar de a încadra creanța în prevederile art. 123, pct. 8 din legea insolvenței "alte creanțe chirografare", este nelegală.

În ceea ce privește măsura lichidatorului cuprinsă în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență cu privire la analizarea antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate între debitoare și promitenții cumpărători, arătă că, contestatorii-creditori nu se regăsesc în categoria promitenților cumpărători care, în opinia lichidatorului judiciar, se încadrează în prevederile art. 93 ind. 1 din legea insolvenței, nefiind menționat în mod expres motivele care au dus la această excludere în privința antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu aceștia.

Astfel, consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 93 ind. 1 din legea insolvenței, sens în care arată că prețul locului de parcare a fost achitat integral, deși conform antecontractului de vânzare-cumpărare ultima tranșă din preț în sumă de 1.000 euro trebuia achitată doar la data semnării contractului de vânzare-cumpărare.

În ceea ce privește prețul achitat pentru cele două apartamente achiziționate de la debitoare, arată că acesta a fost achitat în proporție de 90 % din prețul total, iar în cererea adresată lichidatorului judiciar ne-am exprimat disponibilitatea de a achita și diferența de preț.

În concluzie, consideră că sunt îndeplinite condițiile privind executarea antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu contestatorii-creditori, sens în care solicită să se dispună obligarea lichidatorului judiciar la executarea acestora.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 73, art. 21 și art. 93 ind. 1 Cod procedură civilă.

Lichidatorul judiciar SOLVENDI S.P.R.L. a formulat note scrise referitoare la contestația formulată de G. -B. A. R. și G. -B.

D. la tabelul preliminar al creanțelor și la raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență, prin care solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Arată că prin contestația formulată s-a contestat măsura lichidatorului judiciar de a nu înscrie în tabelul preliminar de creanțe, creanța pretinsă de contestatori cu titlul de diferență de TVA în cuantum de 59.221,30 lei, cerând înscrierea în tabel a acestei creanțe în mod separat, sub condiția suspensivă

constând în regimul fiscal aplicabil la data semnării contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică cu privire la apartamentele nr. 67 și nr. 68.

Susține că, contestatorii au recunoscut faptul că într-adevăr suma de 59.221,30 lei este inclusă în suma de 497.935,24 lei, sumă totală care a fost înscrisă de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanțe, însă contestatorii au solicitat înscrierea sumei de 59.221,30 lei în mod distinct, întrucât această sumă s-ar cuveni acestora doar în cazul în care cota de TVA aplicabilă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică va fi de 5%, față de 19 % cât a fost facturat de către debitoare.

Față de aceste susțineri arată că suma înscrisă în tabelul preliminar de creanțe în cuantum de 497.935,24 lei include și cota de TVA pe care contestatorii o cer a fi înscrisă în mod separat, respectiv suma de 59.221,3 lei. Prin urmare, această sumă de 59.221,3 lei nu poate fi înscrisă separat de suma de 497.935,24 lei pentru simplul motiv că în acest fel ar fi înscrisă la masa credală de două ori.

Arată că în măsura în care la momentul la care se va încheia în formă autentică contractul de vânzare-cumpărare cu contestatorii, regimul fiscal aplicabil pentru aceștia ar fi cel care are în vedere o cotă de TVA de 5%, în patrimoniul contestatorilor s-ar naște de la momentul încheierii acestui contract o creanță constând în diferența de TVA de la 19% la 5%, însă apreciază că această creanță este curentă, momentul nașterii sale fiind acela în care se constată aplicabilitatea cotei de TVA de 5%. Această creanță în sumă de 59.221,3 lei ar urma, așadar, să fie achitată în cursul procedurii, în temeiul art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006.

Contestatorii au arătat că ei consideră ilegală măsura lichidatorului judiciar de a încadra creanța acestora în prevederile art. 123 pct. 8 din Legea nr. 85/2006-"alte creanțe chirografare", aceștia considerând că în cazul creanței lor ar fi aplicabile dispozițiile art. 123 pct. 7 din lege, încadrând vânzarea-cumpărarea apartamentelor și a locului de parcare menționate anterior în operațiunea de "livrare de bunuri".

Referitor la aceste susțineri, apreciază că, creanța contestatorilor nu poate fi încadrată potrivit dispozițiilor art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006.

Din această categorie fac parte "creanțele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile și dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum și din chirii.

Susține că, creanța rezultată din neexecutarea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de contestatori nu poate fi subsumată acestei categorii, pentru simplul motiv că nu se încadrează în enumerarea limitativă prevăzută de art. 123 pct. 7 din lege. Creanța nu poate fi încadrată nici în categoria creanțelor rezultate din "livrarea de produse" întrucât reprezintă o creanță care se naște ca urmare a neexecutării unui antecontract de vânzare- cumpărare, respectiv a neîndeplinirii de către societatea debitoare a obligației de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Arată că în cele din urmă, numiții contestatori au contestat măsura lichidatorului judiciar de a nu-i cuprinde pe aceștia în categoria promitenților

cumpărători care, în opinia lichidatorului judiciar se încadrează în prevederile art. 93 ind. 1 din Legea 85/2006, conform celor menționate în raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență publicat în BPI în data de_ .

S-a susținut că sunt îndeplinite condițiile privind executarea antecontractelor de vânzare-cumpărare și s-a solicitat obligarea lichidatorului judiciar să procedeze în acest sens.

Cu privire la aceste susțineri menționează faptul că cererea contestatorilor formulată în temeiul art. 93 ind. 1 din Legea nr. 85/2006 nu a făcut obiectul raportului privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență întocmit de către lichidatorul judiciar. Acest lucru însă nu înseamnă că s-a omis soluționarea acestei cereri. Menționează faptul că raportul privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență invocat de către contestatori în contestația formulată de aceștia conține doar o analiză parțială a antecontractelor de vânzare-cumpărare încheiate de debitoare, cu privire la care au fost transmise răspunsuri promitenților-cumpărători, întrucât, având în vedere că lichidatorul judiciar a fost învestit cu un număr de aproximativ 260 de cereri întemeiate pe art. 93 ind. 1 din Legea 85/2006, în mod obiectiv, timpul nu a permis analizarea temeinică, până la acest moment, a tuturor cererilor de executare formulate.

Mai arată că Legea nr. 85/2006 nu prevede nicăieri în cuprinsul său un termen limită pentru lichidatorul judiciar de executare a antecontractelor de vânzare-cumpărare al căror obiect îl constituie cererile formulate în baza art. 93 ind. 1 din lege, prin urmare, apreciază că aceste cereri pot fi executate oricând în cursul procedurii. Așadar, cererea numiților contestatari G. -B.

R. și G. -B. D. urmează să fie soluționată în cursul procedurii, ulterior unei verificări temeinice a tuturor documentelor care prezintă însemnătate pentru analizarea cererii respective.

Față de cele menționate, solicită respingerea contestației formulată de G.

-B. A. R. și G. -B. D., ca neîntemeiată.

Analizând contestația formulată, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește declarația de creanță ce cuprinde diferența de cotă TVA între 19 % cât a fost facturat la momentul încheierii antecontractului și 5

% cât se susține că va fi cota TVA definitivă aferentă tranzacției, aceasta este neîntemeiată, atâta timp cât pe de o parte contestatorii au fost înscriși cu suma achitată cu titlu de preț antecontract, iar pe de altă parte, analiza îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea cotei reduse de 5 % se poate face doar cu ocazia încheierii contractului în formă autentică.

În ceea ce privește categoria de creanță în care au fost înscriși contestatorii, instanța reține că lichidatorul a indicat în mod corect categoria prevăzută de art. 123 alin. 1 pct. 8 din Legea 85/2006, ipoteza avută în vedere de contestatori presupunând ca, creanța înscrisă la masa credală să decurgă din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, către debitoare, nu invers.

În ceea ce privește contestația formulată împotriva măsurii lichidatorului în privința aplicării prevederilor art. 93¹din legea 85/2006, astfel cum reiese din susținerile acestuia și din raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au determinat apariția stării de insolvență, situația contestatorilor din prezenta nu a fost încă analizată, sens în care, neexistând o poziție tranșantă a lichidatorului într-un sens sau altul, această analiză nu poate fi realizată pentru prima dată de către instanță. Astfel, susținerile contestatorilor în sensul că lichidatorul s-ar fi pronunțat în sensul excluderii acestora din categoria creditorilor ce îndeplinesc condițiile art. 93¹din Legea 85/2006 apar ca eronate, motiv pentru care și acest petit al contestației urmează a fi respins.

În ceea ce privește contestația formulată de contestatoarea creditoare S. D., instanța reține următoarele:

Prin contestația formulată se solicită înscrierea la masa credală cu suma totală de 225.701,7 lei, valoarea acceptată a creanței fiind de 188.770,46 lei, în categoria creanțelor chirografare sub condiția suspensivă a neexecutării antecontractului de vânzare-cumpărare, arătându-se următoarele:

Prin cererea de admitere a creanței s-a solicitat înscrierea la masa credală a SC P. R. S., în eventualitatea în care nu va fi executat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. 182/_, cu suma totală de 225.701,7 lei, echivalentul sumelor de mai jos exprimate în EUR:

33.024 EUR (achitat cf antecontract 182/_ ) + dobânda legală; penalități întârziere calculate cf antecontractului de vânzare cumpărare nr. 182/_ in valoare de 0,1% /zi;

1.031 EUR diferența achitată în plus cf antecontract nr. 12/_ și contract de cesiune din data de_ ;

6.700 EUR investiții realizate în apartament, cf raport de evaluare anexat din data de_ .

Arată că prin adresa nr. 4194/_, lichidatorul judiciar SC SOLVENDI S.P.R.L. a solicitat o situație privind modul de calcul al penalităților de întârziere de 0.1 % datorate de către debitoare pentru predarea cu întârziere a apartamentului, precum și temeiul legal în care a solicitat dobânda legală.

Prin precizarea de acțiune arată că a răspuns solicitărilor formulate de către lichidatorul judiciar, arătând atât cuantumul penalităților de întârziere și al dobânzii legale solicitate precum și temeiul legal în baza căruia au fost solicitate, iar în urma verificării creanței, lichidatorul judiciar a constatat că temeinica solicitare de plată a următoarelor sume:

Suma de 33.024 EUR, respectiv suma de 148.409,85 lei, în baza prevederilor art. 69 din Legea nr. 85/2006;

Suma de 1.031 EUR, respectiv suma de 4.633.31 lei, în baza prevederilor art. 69, alin. 2 din Legea nr. 85/2006;

Suma de 6.700 EUR, respectiv suma de 30.109,8 lei, în baza prevederilor art. 123, pct. 7 din Legea nr. 85/2006;

Suma de 1.250 EUR, respectiv suma de 5.617,5 lei, în baza prevederilor art. 123, pct. 8 din Legea nr. 85/2006, fiind înscrisă la masa credală a SC P.

R. S. cu suma totală de 188.770,46 lei, față de suma solicitată de 225.701,7 lei, în categoria creanțelor chirografare sub condiția suspensivă a neexecutării antecontractului de vânzare-cumpărare.

Diferența de 36.931.24 lei respectiv suma de 8217.9 EUR, dintre suma totala înscrisă la masa credală și suma pe care a solicitat-o prin cererea de admitere a creanței, reprezintă dobânda legală.

Susține că lichidatorul judiciar a apreciat ca în prezența existentei unei clauze penale în cuprinsul antecontractului de vânzare-cumpărare, privind penalitățile de întârziere, nu poate solicita și dobânda legală aferentă sumelor plătite, pe lângă penalitățile de întârziere stabilite pe bază convențională, cele două categorii de daune neputând fi cumulate pentru aceeași întârziere, motiv pentru care dobânda legală nu a fost admisă la masa credală.

Referitor la penalitățile de întârziere și la dobânda legală solicitată, aspectul cel mai important de reținut este faptul că cele două accesorii au fost solicitate pentru neexecutarea la timp, respectiv neexecutarea a doua obligații contractuale distincte:

Penalitățile de întârziere au fost solicitate pentru neexecutarea la timp a obligației de predare a apartamentului;

Dobânda legală a fost solicitată pentru neexecutarea obligației de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, cu titlu de fructe civile pentru suma achitată

Susține că penalitățile de 0.1 %/zi solicitate au fost stipulate în clauza penală a antecontractului de vânzare-cumpărare conform căreia vânzătorul avea obligația "să predea cumpărătorului apartamentul la data stabilită, în caz contrar se vor aplica penalități de 0,1%/zi întârziere din prețul lucrărilor neexecutate, până la predarea efectivă". Conform antecontractului de vânzare- cumpărare, data limită pentru predarea apartamentului la stadiul semifinisat a fost 31 mai 2009 (+ max. 45 zile), iar apartamentul a fost predat în data_ . Așa cum a arătat în precizarea de acțiune formulată, a estimat că lucrările neexecutate ating valoarea de 10.000 EUR, astfel cuantumul

penalităților fiind de 1250 EUR (10.000 eur. X 0,1 % X 125 zile).

Totodată, arată că potrivit prevederilor art. 1539 C civ. "C. orul nu poate cere atât executarea în natură a obligației principale, cât și plata penalității, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligațiilor la timp. În acest din urmă caz, creditorul poate cere atât executarea obligației principale, cât și a penalității, daca nu renunță la acest drept sau dacă nu acceptă fără rezerve, executarea obligației".

Prin urmare, penalitățile de întârziere solicitate izvorăsc din executarea cu întârziere a obligației vânzătorului de a preda apartamentul la termenul stabilit în antecontractul de vânzare-cumpărare, și pot fi cumulate cu executarea în natură a obligației contractuale, aceea de predare la data stabilită a apartamentului la stadiu de semifinisat.

Susține că prin cererea de admitere a creanței a solicitat și dobânda legală la suma achitată, sub condiție suspensivă a neexecutării antecontractului de vânzare-cumpărare și raportat la natura juridică a dobânzii legale a arătat

ca aceasta are caracter de daună compensatorie izvorâtă din neexecutarea obligației contractuale, obligația fiind de încheierea contractului de vânzare- cumpărare în formă autentică, obligație distinctă de obligația de a preda apartamentul la data stabilită în antecontractul de vânzare-cumpărare.

Cu privire la penalitățile de întârziere solicitate și la dobânda legală, arată că între cele două categorii de accesorii există diferență atât sub aspectul naturii lor juridice cât și asupra modului de calcul.

Susține că natura juridică a penalităților de întârziere este diferită de natura juridică a dobânzii legale, prima reprezentând o sancțiune pentru neexecutarea la timp a unei obligații de a face aceea de a preda apartamentul la stadiul semifinisat, la termenul stabilit în antecontractul de vânzare-cumpărare, iar cea de-a doua are caracter de daună compensatorie, pentru neexecutarea obligației de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, și reprezintă valoarea actualizată a obligației bănești.

Având în vedere natura lor juridică distinctă, cumulul acestor categorii de daune este admisibil, neajungându-se la o dublă reparație, ceea ce ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză.

Pornind de la natura juridică a celor două accesorii, potrivit răspunderii civile contractuale, arată că penalitățile de întârziere pot fi cumulate cu executarea în natură a contractului și anume cea de predare a apartamentului la stadiu semifinisat, precum și cu dobânda legală asupra prețului achitat, însă dobânda legală nu poate fi cumulată cu executarea în natură a contractului, aceasta fiind sub condiție suspensivă a neexecutării antecontractului de vânzare-cumpărare.

Într-adevăr, prin Decizia nr. XI/2005 a Secțiilor Unite ale înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a statuat că, clauza penală prin care se stabilește obligația restituirii la scadență a sumei împrumutate sub sancțiunea penalităților de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângă dobânda legală, contravine prevederilor legii, însă această decizie nu are aplicabilitate în acest caz, întrucât nu suntem în prezența unui contract de împrumut având ca obiect sume de bani.

Referitor la modul de calcul al celor două accesorii arată că dobânda legală este calculată asupra prețului pe care l-a achitat și reprezintă fructele civile ale sumei achitate, iar penalitățile de întârziere sunt calculate asupra prețului lucrărilor neexecutate până la predarea efectivă a apartamentului, penalitățile nefiind incluse în baza de calcul a dobânzii legale solicitate.

Pentru motivele invocate mai sus solicită înscrierea la masa credală cu suma totală de 225.701,7 lei, respectiv completarea sumei acceptate de 188.770,46 lei cu suma de 36.931.24 lei reprezentând dobânda legală.

In drept, contestația a fost întemeiată pe disp. art. 73 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, pe art. 1539 Cod civ. art. 242 si art. 274

- Cod Procedura Civilă.

Lichidatorul judiciar SOLVENDI S.P.R.L., a formulat note scrise la contestația

formulată de S. D. împotriva tabelului preliminar de creanțe al

SC P. R. S., prin care solicită admiterea acesteia pentru următoarele considerente:

Într-adevăr, natura juridică a penalităților de întârziere solicitate de către petentă pentru neexecutarea la timp a obligației de predare a apartamentului este diferită de natura juridică a dobânzii legale solicitate ca urmare a neexecutării obligației de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Prin urmare, consideră că pretențiile petentei sunt întemeiate, putând solicita atât penalitățile de întârziere pentru neexecutarea la timp a obligației de predare a apartamentului cât și dobânda legală datorită neexecutării obligației de a încheia contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică.

Menționează că din cuprinsul cererii de admitere a creanței formulată de contestatară nu rezulta în mod clar faptul că penalitățile de întârziere și dobânda legală sunt solicitate pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a două obligații contractuale distincte, acesta fiind motivul pentru care lichidatorul judiciar a apreciat inițial că cele două categorii de daune nu pot fi cumulate.

Față de cele menționate anterior, solicită admiterea contestației formulate de S. D., si în consecință înscrierea creanței în cuantum de 36.931,24 RON conform art. 123 pct. 8 din Legea nr. 85/2006 în tabelul preliminar de creanțe al SC P. R. S., sub condiția suspensivă a neexecutării antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat de contestatară.

Analizând contestația formulată, instanța reține următoarele:

Din analiza tabelului preliminar al creanțelor instanța reține că, creditoarea S. D. a solicitat înscrierea în tabel cu suma de 225.701,70 RON, fiind înscrisă doar cu suma de 39.109,80 RON conform art. 123 pct. 7 din Legea 85/2006 și suma de 158.660,66 RON conform art. 123 pct. 8 din Legea 85/2006.

Pentru restul sumei solicitate cu titlu de dobândă legală, astfel cum reiese din raportul de verificare a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar, lichidatorul a apreciat că acestea ar reprezenta o dublă reparație a aceleiași încălcări contractuale, în raport de suma înscrisă ca reprezentând penalități de întârziere pentru lucrările neexecutate și implicit pentru nepredarea la termenul contractual al apartamentului.

Astfel cum arată și lichidatorul judiciar prin notele depuse la prezenta contestație, instanța reține că cele două sume, respectiv penalitățile de întârziere contractuale pentru nepredarea la termenul stipulat în antecontract a apartamentului și dobânda legală pentru neîncheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică la termenul stabilit prin antecontract și aferent sumei achitate cu titlu de preț nu sunt menite a reprezenta o dublă reparație, vizând două aspecte diferite și având două naturi juridice diferite astfel încât acestea pot coexista.

În acest sens, atâta timp cât debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de a încheia contractul în forma autentică, suma achitată cu titlu de preț antecontract este producătoare de dobânzi, motiv pentru care instanța urmează

să admită contestația formulată cu consecința înscrierii contestatoarei în tabelul preliminar cu suma suplimentară de 36.931,24 RON creanță sub condiția suspensivă a neîncheierii contractului de vânzare cumpărare în formă autentică.

În ceea ce privește contestația formulată de creditoarea C. E.

B. SA

împotriva înscrierii creanței B. - G. S. G. S.A.

, în tabelul preliminar al obligațiilor debitoarei S.C. P. R. S.R.L. întocmit de lichidatorul judiciar provizoriu SOLVENDI S.P.R.L. și publicat în BPI nr. 16262/_, prin care solicită admiterea contestației și modificarea tabelul preliminar, în sensul menținerii creditorului B. - G. S. G. S.A. cu o creanță garantată în sumă de 49.209,3 RON (echivalentul a 10.950 EUR), iar pentru diferența în sumă de 6.181.075,55 RON să se dispună radierea din tabelul de creanțe, în motivarea acesteia se arată următoarele:

C. oarea B. - G. S. G. S.A. a formulat cerere de înscriere la masa credală a debitoarei S.C. P. R. S.R.L. arătând faptul că între părți s-a încheiat în data de_ contractul de garanție reală mobiliară nr. J183/1/1/1 prin care s-a constituit în favoarea sa un drept de garanție reală mobiliară asupra următoarelor bunuri mobile, proprietatea debitoarei S.C. P. R. S.R.L.: bun mobil reprezentând autoturism Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_, evaluat la suma de 20.000 EUR, precum și bun mobil reprezentând autoturism Mercedes Benz, cu nr. de identificare WDC1641771A315347 și nr. de înmatriculare _

, evaluat la suma de 70.000 EUR.

Contractul de garanție reală mobiliară a fost încheiat în vederea garantării parțiale a creditului în sumă de 1.386.356,220 EUR, acordat de B. -

G. S. G. S.A. împrumutatului S.C. M. S.R.L., în baza contractului pentru facilitate de credit nr. J183/_ și a actelor adiționale ulterioare.

Prin actul adițional nr. 4/_ la contractul pentru facilitate de credit nr. J183/_, B. - G. S. G. S.A., la solicitarea împrumutatului S.C.

M. S.R.L., a eliberat "garanția aferentă plafonului și anume autoturism Mercedes Benz, cu nr. de identificare WDC1641771A315347 și nr. de înmatriculare_ ".

Ulterior, prin anexa nr. 4 - garanții - la actul adițional nr. 18/_ aferent contractului pentru facilitate de credit nr. J183/_ a fost stabilită valoarea de piață a bunurilor constituite drept garanție, reținându-se că, în ceea ce privește autoturismul Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_, valoarea acestuia de piață, la nivelul lunii aprilie 2012, este de 10.950 EUR.

Astfel, având în vedere eliberarea garanției asupra autoturismului Mercedes Benz, cu nr. de identificare WDC1641771A315347 și nr. de înmatriculare_ și față de valoarea de piață a singurului bun - proprietatea

S.C. P. R. S.R.L. - rămas în garanție (autoturism Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare U8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_ ) stabilită la suma de 10.950 EUR, solicită a se observa că, de la data de_, S.C. P.

S.R.L. este garant al S.C. M. S.R.L. doar în limita sumei de 10.950 EUR.

În ceea ce privește alegațiile creditorului B. - G. S. G. S.A. în sensul că S.C. P. R. S.R.L. ar fi garant pentru toate obligațiile asumate de

S.C. M. S.R.L. în baza contractului pentru facilitate de credit nr. J183/_ și a actelor adiționale ulterioare, arată faptul că dintr-o simplă analiză a acestor documente se poate observa cu ușurință că S.C. P. R. S.R.L. nu este codebitor/garant fideiusor solidar, ci numai un simplu garant care a înțeles să susțină obligațiile S.C. M. S.R.L. doar în limita valorii bunului adus garanție, respectiv autoturism Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_ .

Pentru aceste considerente, solicită admiterea contestației, modificarea tabelului preliminar menționat mai sus, în sensul menținerii creditorului B. - G.

G. S.A. cu o creanță garantată în sumă de 49.209,3 RON (echivalentul a 10.950 EUR), iar pentru diferența în sumă de 6.181.075,55 RON să se dispună radierea din tabelul de creanțe.

În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 41, art. 64 și următoarele din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

La data de_, contestatorul-creditor C. E. B. (R. ) SA a formulat dezvoltări ale motivelor contestației, arătând următoarele:

Susține că art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006 definește creanțele garantate ca fiind "creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale".

Astfel, caracterul garantat al creanței este conferit de constituirea în favoarea creditorului a unei garanții reale asupra bunurilor aflate în patrimoniul debitoarei în insolvență.

Existența unei garanții reale mobiliare asupra bunurilor unei terțe persoane care a acceptat garantarea unui Contract de împrumut al debitoarei în insolvență, nu conferă însă caracter garantat pentru întreaga creanță în raport cu debitoarea.

Susține că practica judiciară este unitară în acest sens, reținându-se faptul că bunurile grevate de garanție nu pot conferi caracter garantat întregii creanțe, ci numai în limita valorii bunului adus în garanție. Cu titlu de exemplu, arată că prin Decizia nr. 2629/_ pronunțata de Curtea de Apel C. se constată în mod neechivoc faptul că "un bun în valoare de 60.000 RON nu poate garanta în întregime recuperarea unei creanțe în cuantum de 457.218 RON";.

Înscrierea diferenței negarantate la masa credală ca și creanță garantată ar însemna instituirea unei garanții pur scriptice, și în nici un caz garanții concrete. În consecință, lipsa din patrimoniul debitoarei a bunurilor necesare pentru garantarea întregii creanțe, echivalează cu imposibilitatea creditoarei de a fi îndestulată cu prioritate din valorificarea acestor bunuri, așa încât garanția este lipsită de obiect și de orice finalitate.

Mai mult, conform disp. art. 41 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 "creanțele garantate se înscriu definitiv și/sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, la valoarea garanțiilor, evaluată în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. a, dar nu

mai mult decât valoarea totală a creanței garantate de acea garanție. Astfel, o creanță poate fi trecută ca și creanță garantată numai în limita valorii bunurilor grevate de garanții și existente în patrimoniul debitoarei, întrucât pentru diferența negarantată nu există bunuri în patrimoniul debitoarei care să îi confere un atare privilegiu.

De asemenea, prevederile art. 121 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006 prevăd faptul că creditorul garantat se va îndestula din valoarea acelor bunuri grevate de garanție. În consecință, în cazul în care sumele realizate din vânzarea bunurilor aduse în garanție sunt insuficiente pentru plata creanței garantate, creditorul are pentru diferență o creanță chirografară, care va veni în concurs cu celelalte creanțe din această categorie.

Astfel, în cadrul procedurii insolvenței, garanția reală presupune existenta bunului grevat în patrimoniul debitorului, iar valoarea acestuia de valorificare trebuie să fie de natură să acopere această creanță.

Intimata creditoare B. - G. S. G. a solicitat înscrierea pe Tabelul Preliminar de Creanțe cu întreaga suma împrumutată de către societatea M. S. prin Contractul de Facilitate C. (1.386.356,220 Euro). În cadrul acestui raport contractual, debitoarea P. R. a dobândit calitatea de garant prin încheierea unui Contract de Garanție Reala Mobiliară având ca obiect 2 autoturisme, cu o valoare totala de 90.000 Euro (20.000 Euro - autoturism Jeep, respectiv 70.000 autoturism Mercedez Benz).

Pe parcursul derulării raporturilor contractuale, valoarea garanției constituite de debitoare s-a diminuat. Astfel, prin Actul Adițional nr. 4/_ la Contractul de Facilitate C. a fost eliberată garanția reprezentată de autoturismul Mercedes Benz, fiind menținută doar garanția reprezentată de autoturismul Jeep.

În ceea ce privește valoarea garanției menținute și existente la momentul deschiderii procedurii insolvenței față de P. R., aceasta a fost în final stabilită prin Anexa nr. 4 la Actul Adițional nr. 18/_ al Contractului de Facilitate C. la un cuantum de 10.950 Euro.

În mod greșit lichidatorul judiciar a admis în integralitate declarația de creanță a intimatei și a dispus înscrierea întregii creanțe ca și creanță garantată în condițiile în care din cuprinsul Contractului de Facilitate C. și a actelor adiționale reiese faptul că singura garanție constituită, în sensul Legii nr. 85/2006, în favoarea intimatei B. față de debitoarea P. R. este garanția reală mobiliară asupra autoturismului Jeep în valoare totală de 10.950 Euro.

Având în vedere argumentele expuse la pct. 1 din prezenta, creanța intimatei are un caracter garantat, însă numai în limita obiectului adus în garanție și a sumei garantate prin Contractului de Garanție Reală Mobiliară (49.209,30 lei - echivalentul a 10.950 Euro).

Nu au fost depuse toate documentele necesare realizării unei analize temeinice a creanței solicitate de B. .

Pentru ca intimata B. să fie îndreptățită să solicite rambursarea tuturor sumelor datorate de împrumutatul SC M. S., art. 8.1.3 din Contractul de

Facilitate C. instituie în sarcina intimatei obligația de a declara în mod anticipat exigibilitatea creditului acordat.

Or, intimata B. nu a depus, în susținerea temeiniciei pretențiilor sale, declarația unilaterală a băncii prin care a fost a declarată, în mod anticipat, exigibilitatea creditului acordat. Mai mult, lipsește de la dosarul cauzei notificarea garanților (inclusiv a P. R. ) în ceea ce privește această declarație a băncii.

Potrivit Manualului de Bune Practici, lucrare ce fost redactată în contextul proiectului Phare "Suport pentru îmbunătățirea și implementarea legislației privind falimentul", în cazul în care creanța este garantată cu bunuri mobile și/sau imobile din averea debitorului se va depune extras de Carte Funciară pentru bunurile imobile și extras din Arhiva Electronică de Garanții reale Mobiliare.

Aceasta cerință este impusă de necesitatea verificării valabilității garanției constituite, atât de către practicianul în insolvență, cu ocazia analizării temeiniciei pretențiilor creditorului, cât și de orice alt creditor, cu ocazia verificării legalității Tabelului Preliminar de Creanțe.

Intimata B. nu a depus în susținerea pretențiilor sale un astfel de extras de la Arhiva Electronica de Garanții reale Mobiliare. Mai mult, nu face nicio mențiune cu privire la înscrierea sau nu a Contractului de Garanție Reală Mobiliara la aceasta arhivă.

Chiar dacă respectivul contract este, prin definiție, opozabil debitoarei cu care a fost încheiat, caracterul concursual al procedurii insolvenței impune ca analiza ordinii de prioritate a creanței să fie realizată în contradictoriu cu celelalte creanțe declarate în cadrul procedurii și nu doar în contradictoriu cu debitoarea .

În situația în care creditorul formulează o cerere de admitere a creanței, însă nu depune documentele justificative menite să probeze temeinicia creanței solicitate, cererea de admitere a creanței trebuie respinsă ca nedovedită.

În drept a fost invocate prevederile art. 132 Cod proc. civ., art. 3 pct. 9, art. 41 alin. (2), art. 121 alin. (1) si (2) din Legea nr. 85/2006.

Intimata B. G. S. G. SA, prin întâmpinare

solicită respingerea contestației formulată de către C. E. B. R. SA împotriva creanței sale, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Arată faptul că, B. GSG SA este înscrisă în tabelul de creanțe al debitoarei cu suma de 6.230.284,853 RON rezultată din Contractul pentru facilitate de credit nr. JJ83/_ și actele adiționale la acest contract, semnate și asumate de SC P. R. S. .

Referitor la susținerile contestatoarei consideră că sunt neîntemeiate, deoarece C. E. B. (R. ) SA își întemeiază contestația pe prevederile art. 41 din Legea nr. 85/2006. Acest text de lege prevede la alin. 2 că "prin excepție de la prevederile alin. (1), creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator";.

Așadar, în prezenta cauză trebuie efectuată o evaluare a bunurilor debitoarei pentru a se stabili care este valoarea actuală a bunurilor aduse în garanția B. GSG SA. Creanța, conform textului de lege invocat, va beneficia de caracterul garantat în limita valorii bunurilor asupra cărora s-a constituit dreptul de garanție.

Apreciază că până la evaluarea bunurilor mobile în cadrul procedurii de insolvență nu se poate formula o contestației împotriva valorii creanței B. GSG SA, întemeiată pe textul de lege mai sus invocat.

Mai arată faptul că din cuprinsul textului de lege pe care se întemeiază contestatoarea nu rezultă ca în prezenta cauză creanța B. GSG SA ar putea fi radiată din tabelul preliminar al creanțelor.

Articolul 41 din Legea nr. 85/2006 prevede în continuare că "în cazul în care valorificarea activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula";.

Deci, în situația ipotetica în care s-ar admite prezenta contestație și creanța B. GSG SA ar fi radiată, iar valorificarea bunurilor se va face la un preț mai mare decât suma de 49.209,3 RON, s-ar încălca grav dispozițiile art.

41 mai sus invocat precum și dreptul acesteia de a-și recupera creanța garantată, întrucât aceasta, în calitate de creditor garantat, este îndreptățită să își îndestuleze creanța rezultată din contractul de credit nr. J183/2008 din prețul integral al bunului care urmează a fi valorificat. În caz contrar, dacă s-ar radia creanța B. GSG SA din tabelul preliminar, diferența de sumă obținută în urma valorificării bunurilor gajate în favoarea acesteia la un preț mai mare decât valoarea de evaluare a bunurilor aflate în garanția sa va reveni celorlalți creditori. Este evident ca nu aceasta este soluția legală prin raportare la textul de lege mai sus arătat.

Așadar, soluția legală care poate fi dispusă în prezenta cauză este înscrierea creanței la categoria garantată cu valoarea bunului adus în garanția acesteia, valoarea ce urmează a se stabili prin evaluare. La categoria chirografarilor B. GSG SA va fi înscrisă cu restul creanței pentru a se respecta prevederile art. 41 din Legea 85/2006.

Prin urmare, și din acest punct de vedere prezenta contestație este neîntemeiata și se impune a fi respinsă.

La data de_ intimata B. G. S. G. SA, a depus la dosar completare la întâmpinare raportat la dezvoltările motivelor contestației prin care arată

că susținerile contestatoarei C. E. B. (R. ) SA sunt neîntemeiate pentru următoarele motive:

În ceea ce privește susținerea contestatoarei în sensul că, creanța B. GSG SA este garantată în limita valorii bunului adus în garanție, apreciază că asta nu înseamnă că, creanța ar trebui "redusă" la valoarea evaluată a bunului adus în garanție la data încheierii contractului de garanție. Apreciază că art. 41 din legea insolvenței dispune în mod clar, că "În cazul în care valorificarea

activelor asupra cărora poartă garanția se va face la un preț mai mare decât suma înscrisă în tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferența favorabilă va reveni tot creditorului garantat, chiar dacă o parte din creanța sa fusese înscrisă drept creanță chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor ce se vor calcula."; Din aceasta prevedere reiese cu evidență că, creanța B. GSG SA trebuie înscrisă în întregime în tabelul preliminar, întrucât în ipoteza în care bunul s-ar valorifica la o valoare mai mare decât 49.209,3 lei,

B. GSG SA ar pierde posibilitatea de a îndestula creanța din vânzarea bunului.

Astfel, în situația ipotetică în care s-ar admite prezenta contestație și creanța ar fi radiată, iar valorificarea bunurilor se va face la un preț mai mare decât suma de 49.209,3 RON, s-ar încălca grav dispozițiile art. 41 mai sus invocat precum și dreptul B. GSG SA de a-și recupera creanța garantată, întrucât aceasta - în calitate de creditor garantat - este îndreptățită să își îndestuleze creanța rezultată din contractul de credit nr. J183/2008 din prețul integral al bunului care urmează a fi valorificat.

Referitor la susținerea contestatoarei în sensul că B. GSG SA ar fi trebuit să solicite împrumutatului M. restituirea integrală a creditului și să fi declarat scadent anticipat acest credit, apreciază că această susținere este lipsită de orice temei juridic.

Arată că debitoarea a garantat restituirea creditului datorat de SC M.

S. . Faptul că, creditul nu a fost declarat scadent anticipat nu semnifică, că B. GSG SA nu ar putea declara creanța față de garantul P. R. . În caz contrar, s- ar ajunge în situația pierderii garanției sale.

Mai mult, din prevederile art. 64 din legea insolvenței rezultă că și creanțele nescadente se înscriu la masa credală, iar titularii acestor creanțe participă la procedură în calitate de creditori.

Cu privire la susținerea că garanția constituită în favoarea B. GSG SA nu ar fi opozabilă a depus la dosar două extrase din arhiva electronică a garanțiilor reale mobiliare, din care rezultă că garanția constituită în favoarea sa este opozabilă tuturor persoanelor.

Analizând contestația formulată instanța reține următoarele:

Între creditoarea B. GSG SA în calitate de bancă, SC M. S. în calitate de împrumutat, Marchiș Ș. a și Marchiș D. F. n în calitate de garanță a intervenit contractul pentru facilitare de credit nr. J183 din_ (filele 53-62) având ca obiect acordarea împrumutatului a unei facilități de credit sub forma unui plafon multioption, multicurrency, în valoare maximă de 1.500.000 EUR, pe o perioadă de 10 luni de la semnarea contractului, dar nu mai târziu de data de_ .

Ulterior, la data de_ între aceleași părți intervine actul adițional nr. 1 la contractul de facilitate de credit inițial (filele 66-68), iar în anexa nr. 4 la acesta (filele 78-79) se instituie ca și garanție nouă, printre altele, gaj asupra autoturismului Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_ evaluat la acea dată la suma de 20.000 EUR și Mercedes Benz tip 164/B277K1/_ cu nr. de

identificare WDC1641771A315347 și nr. de înmatriculare_, evaluat la acea dată la suma de 70.000 EUR, ambele aflate în proprietatea SC P. R. S. .

Ulterior acestui moment, în actele adiționale ce au intervenit între părți și care au avut ca obiect reeșalonarea creditului sau modificări privind garanțiile reale instituite, debitoarea SC P. R. S. apare în calitate de garant, însă, din nici un act adițional sau anexe la acestea nu reiese faptul că debitoarea SC P.

S. și-ar fi asumat garantarea întregului credit, peste garanția instituită expres, respectiv garanție reală mobiliară asupra celor două autoturisme indicate mai sus.

Prin actul adițional nr. 4 din_ (filele 220-221) banca eliberează garanția constituită asupra autoturismului Mercedes Benz tip 164/B277K1/_ cu nr. de identificare WDC1641771A315347 și nr. de înmatriculare_, proprietatea SC P. R. S., astfel că aceasta rămâne să garanteze facilitatea de credit doar cu autoturismul marca Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_ .

Ulterior, prin ultimul act adițional care se referă la garanția reală mobiliară constituită asupra autoturismului în cauză, respectiv anexa nr. 4 la actul adițional nr. 18 din_ (fila 249), părțile, de comun acord, deci inclusiv creditoarea B. GSG SA, stabilesc valoarea garanției la suma de 10.950 EUR, prin aceasta practic B. GSG SA admițând că valoarea garanției reale asupra autoturismului se modifică de la valoarea de 20.000 EUR inițial stabilită la cea de 10.950 EUR.

De la acest moment și ținând cont, ca argument principal, că din actele adiționale și anexele aferente la contractul pentru facilitare de credit nr. J183 din_, nu reiese asumarea expresă de către debitoarea SC P. R. S. a garantării creditului altfel decât prin instituirea garanției reale mobiliare asupra autoturismul marca Jeep tip KJ/_ ROKEE, cu nr. de identificare 1J8G5E8596W199395 și nr. de înmatriculare_, evaluat de comun acord de către părți prin anexa nr. 4 la actul adițional nr. 18 din_ la suma de 10.950 EUR, instanța apreciază că înscrierea creditoarea B. GSG SA în tabelul preliminar al creanțelor debitoarei SC P. R. S. cu suma ce depășește 10.950 EUR este neîntemeiată, pentru acest excedent neexistând un temei contractual sau de altă natură din care s-ar putea reține calitatea de debitor al SC P. R.

în insolvență.

Pe de altă parte, potrivit art. 41 alin. 2 din Legea 85/2006, creanțele garantate se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea garanției stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidator.

În acest sens, apreciind că pentru stabilirea exactă a caracterului creanței cu care urmează a fi înscrisă creditoarea B. GSG SA în tabel, este necesară administrarea unor probe suplimentare, instanța, văzând dispozițiile art. 73 alin. 3 teza finală din Legea 85/2006 potrivit cărora dacă pentru soluționarea unor contestații ar fi nevoie de administrare de probe, judecătorul- sindic poate să admită, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului, se va dispune înscrierea creanței garantate de 49.209 lei aferentă

creditoarei B. GSG SA în mod provizoriu, stabilind termen pentru soluționarea acesteia la _ în vederea administrării de probe suplimentare.

Totodată, în ceea ce privește contestațiile formulate cu privire la înscrierea în tabelul preliminar a creanțelor declarate de creditorii S. I., B. J. E., C. R., C. A., P. I., M. L., B. A., C. I., T.

M., P. I., T. R., O. B. ; M. SA și B. T. S.

apreciind că se impune administrarea de probe suplimentare, în temeiul art. 73 alin. 3 din Legea 85/2006, instanța urmează să dispună înscrierea acestora în mod provizoriu, stabilind termen pentru soluționarea acestor contestații la _ pentru când se vor cita contestatorii și intimații cu mențiunea de a depune probe în susținerea creanțelor.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, urmează să oblige creditoarea

C. E. B. SA, la plata cheltuielilor de judecată față de creditorii SC A. -

T. G. S., SC H. DS, SC S. C. S., SC P. M. S.

, SC N.

S.,

întrucât în raport de aceștia au fost respinse contestațiile formulate, solicitându-se și dovedindu-se plata onorariului avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei de interes a creditoarei C. E. B. (R. ) SA invocată de creditorii J. L. , cu domiciliul în C. N., str. E. I., FN, județul C., H. I. , cu domiciliul în C. N., str. J., nr. 4, bl. OS10, sc. 2, ap. 17, județul C., B. D. I. , cu domiciliul în C. N., str. O.

, nr. 107, bl. 02, ap. 44, județul C., R. M. S. , cu domiciliul în C. N., str. G. D., nr. 37, ap. 13, județul C., P. A. N. , cu domiciliul în loc.

U., nr. 163A, județul C., S. I. , cu domiciliul în C. N., str. C., nr. 1/7, județul C., F. A., cu domiciliul în C. N., str. O., nr. 136- 138, ap. 19, județul C., SC B. C. S. , cu domiciliul în C. N., str. U.

E., nr. 15/17, județul C., M. R. A. , cu domiciliul în C. N., str. Z.

, nr. 43/10, județul C. .

Respinge contestațiile formulate de creditorul C. E. B. (R. ) SA, cu sediul în B., B-dul Timișoara, nr. 26Z, Clădirea Anchor Plaza, sector 6, împotriva tabelului preliminar și în contradictoriu cu creditorii J. L. , cu domiciliul în C. N., str. E. I., FN, județul C., SC A. -T. G. S. , cu sediul în C. N., str. O., nr. 10, ap. 4, județul C., SC H. D.

, cu sediul în C. N., str. U., nr. 3, ap. 5, județul C., SC S. C. S.

, cu sediul în C. N., str. C. B., nr. 4, județul C., M. M. C. și M.

L. L.

, ambii cu domiciliul în C. N., P. M., FN, bl. M3, et. 6, ap. 21, județul C., H. I.

, cu domiciliul în C. N., str. J., nr. 4, bl. OS10, sc. 2, ap. 17, județul C., B. D. I.

, cu domiciliul în C. N., str. O., nr. 107, bl. 02, ap. 44, județul C., SC P. M. S.

, cu sediul în C. N., str.

P., nr. 57-62, mezanin, județul C., SC N. S. , cu sediul în C. N., str.

F., nr. 31E, județul C., R. M. S. , cu domiciliul în C. N., str. G.

D., nr. 37, ap. 13, județul C., P. A. N. , cu domiciliul în loc. U., nr. 163A, județul C., S. I. , cu domiciliul în C. N., str. D., bl. XIII, ap. 17, județul C., C. P. B., cu domiciliul în C. N., str. T. R., nr. 33, județul

C., S. I. , cu domiciliul în C. N., str. C., nr. 1/7, județul C., F.

, cu domiciliul în C. N., str. O., nr. 136-138, ap. 19, județul C. ,

P. O.

, cu domiciliul în loc. T., str. L., nr. 2, bl. B1, ap. 20, județul C., SC B. C. S.

, cu domiciliul în C. N., str. U. E., nr. 15/17, județul C., V. D.

, cu domiciliul în Cîmpulung M., str. I. H., nr. 5, ap. 13, județul Suceava, M. R. A.

, cu domiciliul în C. N., str. Z., nr. 43/10, județul C., B. S. I. SA

, cu sediul în B., Bd. Ion M., nr. 1-7, et. 12, B. T. B., sector 1, SC A. C. S.

, cu sediul în C. N., str. P.

, nr. 6-8, județul C., SC M. S. , cu sediul în C. N., str. P., nr. 57-62, județul C. .

Admite contestația formulată de creditorul C. E. B. (R. ) SA, cu sediul în B., B-dul Timișoara, nr. 26Z, Clădirea Anchor Plaza, sector 6, împotriva tabelului preliminar și în contradictoriu cu creditorii P. H. C. , cu domiciliul în C. N., str. L. P., nr. 71, bl. 77, ap. 15, județul C., C. M.

, cu sediul în S., str. I. A., nr. 4, sc. C, et. 3, ap. 70, județul S. ,

C. G.

, cu domiciliul în loc. S., str. L. B., str. 97, et. 1, ap. 4, județul A. a, C. T.,

cu domiciliul în C. N., str. O., nr. 136, sc. 4, et. 8, corp A, județul C., D. A. M.

, cu domiciliul în C. N., str. C.

G. Iignat, nr. 3, județul C. și dispune anularea declarațiilor de creanță ca netimbrate și radierea creanțelor din tabelul preliminar.

Admite în parte contestația formulată de creditorul C. E. B. (R. ) SA, cu sediul în B., B-dul Timișoara, nr. 26Z, Clădirea Anchor Plaza, sector 6, împotriva tabelului preliminar și în contradictoriu cu creditoarea D.

D. M.

, cu domiciliul în S. M., P-ța 25 O., bl. T6, ap. 19, județul S. M. și dispune diminuarea creanței înscrise cu titlu de îmbunătățiri, de la 13.482 lei la 6.285,02 lei.

Respinge contestația formulată de creditorii G. -B. A. R. și

G. -B. D.

, ambii cu domiciliul în C. N., str. Regele Ferdinand, nr. 25, ap. 5, județul C., împotriva tabelului preliminar al creanțelor întocmit de către Solvendi S. .

Admite contestația formulată de creditoarea S. D. , cu domiciliul în

B., str. Siriului, nr. 15, bl. 16 E, sc. B, ap. 37, împotriva tabelului preliminar și dispune înscrierea acesteia în tabelul definitiv cu suma suplimentară de 36.931,24 RON.

Dispune înscrierea provizorie în tabelul definitiv a creditorilor S. I., B. J. E., C. R., C. A., P. I., M. L., B. A., C. I., T.

M., P. I., T. R., O. B.

toți cu domiciliul ales în C. N., str. C. dorobanților, nr. 112, bl. G1, ap. 4, jud. C. cu suma totală de 12.000 lei, creanță sub condiție suspensivă, a creditorului M. SA

cu domiciliul în

C. N., str. C., nr. 52, jud. C. cu suma de 480.505 lei creanță sub condiție suspensivă, a creditorului B. T. S. cu domiciliul în S. M., str. Petru

M., nr. 13, jud. S. M. cu suma de 70.000 EUR creanță sub condiție

suspensivă și a creditoarei B. - Goupe S. G. SA cu sediul în B., bd. Ion M., nr. 1-7, sector 1 cu suma de 49.209 lei creanță garantată.

Stabilește termen pentru soluționarea acestor contestații la _ pentru când se vor cita contestatorii și intimații cu mențiunea de a depune probe în susținerea creanțelor.

Obligă contestatoarea C. E. B. (R. ) SA, cu sediul în B., B- dul Timișoara, nr. 26Z, Clădirea Anchor Plaza, sector 6, la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 1.620,30 lei către creditoarea SC A. -T. G. S., în valoare de 1.213,30 lei către creditoarea SC H. DS, în valoare de 2.120,30 lei către creditoarea SC S. C. S., în valoare de 120,30 lei către creditoarea SC P. M. S. , cu sediul în C. N., str. P., nr. 57-62, mezanin, județul C., în valoare de 1.487,59 lei către creditoarea SC N. S. , cu sediul în C. N., str. F., nr. 31E, județul C. .

Cu recurs în 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică, azi_ .

PREȘEDINTE,

GREFIER,

V. F.

Red. V.F./Tred. N.B.

_ - 51 ex..

← Încheierea civilă nr. 430/2013. Procedura insolvenței		Sentința civilă nr. 366/2013. Procedura insolvenței →

Sentința civilă nr. 1932/2013. Procedura insolvenței

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1932/2013. Procedura insolvenței