Sentința civilă nr. 211/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL SPECIALIZAT C. DOSAR NR. UNIC_ /a3
Cod operator date cu caracter personal 11553
SENTINȚA CIVILĂ nr. 211/2013
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2013 Instanța este constituită din :
JUDECĂTOR SINDIC - N. K. GREFIER - S. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii de antrenare a răspunderii materiale formulate de către C. DE I. T. S., în calitate de lichidator judiciar al S.C. F. C. S.R.L., împotriva pârâtului T. L., în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta lichidatorului judiciar desemnat să administreze procedura insolvenței debitoarei S.C. F. C. S.R.L., C. DE I. T.
S., d-na practician în insolvență L. Nemeș, cu delegație depusă la acest termen, lipsind pârâtul T. L. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că s-a depus la dosar, în data de 18 ianuarie 2013, din partea lichidatorului judiciar, note de ședință prin care solicită admiterea cererii de antrenare așa cum a fost formulată și obligarea fostului administrator statutar al societății la suportarea părții neacoperite din pasivul debitoarei, în conformitate cu prev. ar. 138 alin.1 lit d din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic, învederează faptul că, cauza a fost repusă pe rol pentru a lămuri aspectele legate de înregistrările din contabilitate întrucât situațiile financiare întocmite pentru anii 2008-2009, listate din oficiu de pe site-ul M. ului Finanțelor Publice, relevă atât în anul 2008 cât și în anul 2009 existența unor active în patrimoniul debitoarei, există inclusiv sume de bani în casă și conturi la bănci în sumă de 16760 lei și cheltuieli în avans de 1. lei.
Judecătorul sindic solicită să se precizeze de către reprezentanta lichidatorului judiciar al debitoarei dacă aceste cheltuieli în avans au fost într-un fel justificate.
Reprezentanta lichidatorului judiciar arată că așa cum a precizat și în cuprinsul cererii de chemare în judecată, lichidatorului judiciar nu i-au fost predate documentele contabile.
Față de înscrisurile depuse din oficiu, respectiv situațiile financiare întocmite pentru anii 2008-2009, listate de pe site-ul M. ului Finanțelor Publice, judecătorul sindic pune în discuție și o eventuală incidență și a prev. art.138 alin.1 lit a din Legea nr. 85/2006
Reprezentanta lichidatorului judiciar al debitoarei apreciază că față de înscrisurile depuse din oficiu de către judecătorul sindic în speță sunt incidente și prev. art.138 alin.1 lit a din Legea nr.85/2006. Solicită admiterea cererii de antrenare a răspunderii, conform prevederilor art.138 alin1 lit.a și d din Legea 85/2006 și obligarea pârâtului la suportarea pasivului neacoperit al debitoarei în cuantum de 3.144.085,84 lei.
Judecătorul sindic reține cauza în pronunțare asupra cererii de antrenare a răspunderii.
JUDECĂTORUL SINDIC,
Prin cererea înregistrată la data de 10 octombrie 2012 reclamanta C. | DE | I. | |
T. | S., numită în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC F. C. | S. | a |
solicitat instanței ca, în contradictoriu cu pârâtul T. L., prin hotărârea pe care o va pronunța, să se dispună, în temeiul art.138 alin.1 lit. d din Legea insolvenței
nr.85/2006, antrenarea răspunderii patrimoniale și obligarea pârâtului, în calitate de administrator statutar al debitoarei cu consecința obligării la plata întregului pasiv al debitoarei înscris în tabelul definitiv de creanțe, în cuantum de 3.144.085,84 lei.
În motivarea cererii lichidatorul judiciar a arătat că prin sentința comercială nr.4450/_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Specializat C. s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței împotriva debitoarei SC F. C.
S., iar prin sentința civilă nr.5008/_ s-a dispus trecerea debitoarei în faliment procedura simplificată.
În exercitarea atribuțiilor prevăzute de legea insolvenței lichidatorul judiciar a încercat contactarea societății debitoare, însă nu a reușit intrarea în legătură cu reprezentanții acesteia, numerele de telefon cu care debitoarea figurează pe site-ul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Cluj fiind inexistente sau ale altor persoane. La data de_, lichidatorul judiciar s-a deplasat la sediul societății debitoare situat în C. - N., Strada Mihai Romanul, nr. 18, jud. C. . La adresa indicată ca fiind sediul societății debitoare, constând într-o casă cu etaj - fără firme, sigle, mărci fixate în exteriorul imobilului - nu a răspuns nicio persoană, nici în cursul dimineții și nici în după-masa zilei respective.
De asemenea, pârâtul T. L., în calitate de administrator statutar a fost notificat cu privire la deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC F. C.
S., la adresa de domiciliu a acestuia. Acestuia i s-a comunicat lista documentelor necesare a fi predate în conformitate cu art. 28 și 35 din Legea nr. 85/2006. [bilanțurile contabile ale ultimilor 3 ani anteriori deschiderii procedurii și balanțele contabile aferente; raportările semestriale pentru ultimii 3 ani anteriori deschiderii procedurii și balanțele contabile aferente (ultima raportare semestrială în mod special), ultimele 3 balanțe contabile încheiate de către biroul financiar contabil, fișele de cont aferente ultimei balanțe de verificare încheiate, ultimele declarații depuse de societate, ultimele acte de control încheiate de organele de specialitate; Statele de plată de la începutul anului financiar etc.). Ulterior administratorul judiciar a notificat SC F. C. S., a cărei administrator statutar era pârâtul T. L. cu privire la propunerea de intrare în procedură simplificată.
În vederea notificării administratorului cu privire la intrarea SC F. C. S. în procedura insolvenței în formă generală și, ulterior în faliment în formă simplificată, administratorul a procedat la realizarea mai multor demersuri de publicare a acestora în Buletinul Procedurilor de I. și în ziarul Ziua de C. .
În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 85/2006 administratorul statutar al societății S.C. F. C. S.R.L. avea obligația ca până în data de_ să depună la dosarul cauzei documentele expres prevăzute de art. 28 lit. a-f al aceluiași act normativ.
Conform art. 138 din această lege judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitoarei persoană juridică ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele limitativ enumerate. Unul dintre cazurile în care se poate antrena răspunderea patrimonială a persoanelor prevăzute de art. 138 din Legea 85/2006 este arunci când aceștia "d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea".
Astfel una dintre modalitățile de săvârșire a faptei este neținerea contabilității în conformitate cu legea contabilității și cu alte legi speciale.
După cum s-a arătat, în cauză fostul administrator statutar nu a predat documentele contabile, ceea ce creează prezumția relativă că evidența contabilă nu s-a ținut. Revine astfel fostului administrator statutar obligația de a răsturna această prezumție și de a face dovada prin prezentarea documentelor contabile că a ținut contabilitatea societății debitoare și că aceasta s-a făcut în conformitate cu legea. În ceea ce privește legătura de cauzalitate dintre neținerea contabilității și starea de
încetare de plăți se naște o nouă prezumție. Astfel, se prezumă că atâta timp cât un comerciant nu-și cunoaște situația economică și nu știe ce venituri și ce datorii are, această situație a cauzat insolvența sa.
Practica judiciară s-a arătat neunitară până în prezent cu privire la această problemă, însă în favoarea antrenării răspunderii patrimoniale a fostului administrator al unei societăți în caz de nepredare a documentelor s-a arătat C. ea de Apel Craiova care prin decizia nr. 156/4 februarie 2009 a statuat că neținerea contabilității este o faptă negativă constând în neîndeplinirea unei obligații legale și evident are caracter ilicit, fiind sancționată atât de Legea nr. 31/1990, cât și de Legea contabilității. Ea poate fi probată doar prin faptul pozitiv contrar. În condițiile în care administratorul social nu a predat documentele în termenul fixat, se naște prezumția simplă că nu s-a ținut contabilitatea, or, această prezumție putea fi răsturnată de administrator prin predarea documentelor către lichidator. Prejudiciul creditorilor reprezintă partea din masa pasivă, ce rezultă din tabelul definitiv de creanțe, care nu poate fi acoperită din averea debitoarei. Legătura de cauzalitate între neținerea contabilității conform legii și prejudiciul creditorilor există. Este evident că lipsa evidențelor societății a cauzat starea de insolvența deoarece este logic că atât timp cât administratorul nu cunoaște care este activul, nu poate cunoaște care este gradul de îndatorare pe care societatea îl poate suporta. Numai ținerea unei contabilități corecte poate asigura funcționarea normală a unei afaceri. Vinovăția administratorului există deoarece lui îi incumbă obligația legală a ținerii contabilității și este răspunzător față de societate pentru existența registrelor cerute de lege și corecta lor ținere, potrivit art. 73 din Legea 31/1990.
Totodată, pentru aceeași soluție a optat și Tribunalul Comercial Cluj care prin Sentința nr. 2121 din 24 septembrie 2008 a statuat că absența oricărei cooperări a administratorului statutar la solicitarea de a preda actele contabile, coroborată cu actele de control încheiate de organele fiscale, prezumă faptul că administratorul social nu și-a îndeplinit obligația de a ține contabilitatea în conformitate cu legea.
Condițiile impuse de art. 138 din Legea 85/2006 privind admisibilitatea unei cereri de antrenare a răspunderii sunt constatarea faptei descrise de lege, prejudiciul cauzat creditorilor, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția persoanei a cărei răspundere se antrenează.
Articolul 138 din Legea 85/2006 enumera faptele a căror săvârșire atrage antrenarea răspunderii persoanelor care au cauzat insolvența. Enumerarea este limitativă, astfel că răspunderea nu poate fi antrenată în cazul săvârșirii altor fapte în afara celor prevăzute de lege. Litera d) al alin. 1 art. 138 din legea insolvenței prevede ca modalități de comitere a faptei ținerea unei contabilități fictive, fapta de a face dispărute unele documente contabile și ținerea unei contabilități neconforme cu legea. Prin urmare, așa cum s-a arătat nepredarea documentelor contabile duce la prezumția relativă că nu s-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, prezumție ce poate fi răsturnată de fostul administrator doar prin predare documentelor și dovada unui fapt pozitiv că aceasta s-a ținut conform legii.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvența, definită de art. 3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvența constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvența, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Vinovăția poate îmbrăca forma intenției sau a culpei și trebuie să fi existat la data săvârșirii faptei. Lichidatorul consideră că nepredarea actelor contabile naște
prezumția simplă de neținere culpabilă a contabilității, pentru că potrivit legii administratorul are obligația de a ține contabilitatea.
În consecință, pentru motivele arătate se consideră că în speță sunt aplicabile prevederile art. 138 lit.d din Legea nr.85/2006.
Pârâtul, deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare la dosar.
Analizând cererea de angajare a răspunderii întemeiat pe dispozițiile art.138 lit. a și d din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic constată următoarele:
Conform dispozițiilor art.138 din Legea nr.85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de către membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului.
Cazurile de responsabilitate sunt limitate la comiterea faptelor prevăzute în aliniatul 1 al art.138 lit.a-g. Natura juridică a răspunderii membrilor organelor de conducere și control decurge din natura raporturilor dintre aceste persoane și societate, fiind vorba de o răspundere civilă, iar sursa obligației încălcate determină natura răspunderii, în timp ce încălcarea unei obligații decurgând din contractul de mandat - cuprins în actul constitutiv - atrage răspunderea contractuală a administratorului, iar încălcarea unei obligații legale atrage răspunderea delictuală a administratorului.
În cazul în care administratorii încalcă dispozițiile prevăzute de Legea nr.31/1990 sau alte legi incidente ori săvârșesc în exercitarea mandatului fapte de natură a crea prejudicii, suntem în prezența unei răspunderi civile delictuale. În situația în care administratorii nu-și îndeplinesc sau își îndeplinesc în mod necorespunzător mandatul încredințat de acționari prin actul constitutiv sau prin hotărârile adunărilor generale se va putea angaja răspunderea acestora pe tărâm contractual.
Antrenarea răspunderii membrilor organelor de supraveghere și conducere, presupune constatarea îndeplinirii unor condiții, respectiv prejudicierea creditorilor, existența raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și respectiv culpa personală a celui față de care se antrenează răspunderea.
Prejudiciul creditorilor constă în imposibilitatea încasării creanțelor scadente din cauza ajungerii debitoarei în insolvență, definită de art.3 ca fiind acea stare a patrimoniului debitoarei care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Constatarea stării de insolvență constituie o condiție pentru angajarea răspunderii, dat fiind faptul că are drept rezultat direct neplata datoriilor scadente față de către creditori și implicit prejudicierea acestora.
Referitor la raportul de cauzalitate, dispozițiile art.138 din Legea nr.85/2006, impun condiția ca fapta membrilor organelor de supraveghere și conducere ori fapta oricărei alte persoane să fi contribuit la ajungerea societății în stare de insolvență, prejudiciind astfel societatea și indirect creditorii săi.
Fapta trebuie să fi produs starea de insolvență, respectiv încetarea plăților.
Judecătorul sindic apreciază că faptele pârâtului se încadrează în prev. art.138 lit.a și d din Legea nr.85/2006, respectiv a folosit bunurile persoanei juridice în folosul propriu și nu a condus contabilitatea în conformitate cu dispozițiile legale.
La baza formării acestei convingeri, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că în averea debitoarei sunt înregistrate active imobilizate în cuantum de 2.237.308 lei și active circulante în cuantum de 1.118.709 lei și cheltuieli în avans în cuantum de 100.728 lei (f.51) care nu au fost predate lichidatorului judiciar și nici nu s-a făcut dovada ieșirii justificate a acestor bunuri din patrimoniul său, ceea ce conduce la concluzia că documentele contabile ale debitoarei nu evidențiază realitatea faptică în ceea ce privește bunurile aflate în patrimoniul său, în condițiile în care, lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei nu a fost justificată de către pârât, ceea ce corespunde faptei
reglementate de disp. art. 138 alin.1 lit. d din Legea nr. 85/2006 respectiv a neținerii contabilității în conformitate cu legea.
În plus, lipsa bunurilor din patrimoniul debitoarei precum și faptul că acestea au ieșit din patrimoniul acesteia, fără ca la baza acestei operațiuni să existe vreun document contabil, potrivit celor mai sus relevate, conduce la concluzia că acestea au fost folosite în alte interese decât cele ale persoanei juridice și implicit conduce la incidența în cauză a disp. art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006.
De asemenea, judecătorul sindic a avut în vedere faptul că pârâtului îi revenea obligația de a-și îndeplini atribuțiile derivate din calitatea sa de administrator, fiind direct răspunzător de modul în care este ținută evidența contabilă, obligațiile sale reieșind din disp. art.73 alin.1 lit.c și alin.2 din Legea nr.31/1990 republicată.
Totodată, conform prev. art. 10 alin.1 din Legea nr.82/1991 republicată, răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității revine administratorului, care are obligația gestionării societății respective.
De altfel, cele două fapte reținute în sarcina pârâtului sunt în strânsă legătură întrucât neevidențierea operațiunilor efectuate în contabilitatea debitoarei ulterior anului 2009, a facilitat folosirea bunurilor debitoarei în alte scopuri decât în acela al debitoarei, activitatea societății fiind practic detunată de la scopul pentru care aceasta a fost înființată.
Pentru toate considerentele expuse, judecătorul sindic va obliga pârâtul la suportarea pasivului debitoarei S.C. F. C. S.R.L. în cuantum de 3.144.085,84 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Societatea C. DE I. T. S., având ca obiect antrenarea răspunderii pârâtului T. L., dom. în O., str.G. I. nr.1, bloc S60, ap.11, jud.Bihor.
Obligă pârâtul la suportarea pasivului debitoarei SC F. C. S. în cuantum 3.144.085,84 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR SINDIC, GREFIER,
N. K. S. M.
Red.NK/MM 4 ex./_
| ← Sentința civilă nr. 3678/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 839/2013. Răspundere organe de conducere.... → |
|---|
