Sentința civilă nr. 5328/2013. Procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECTIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a1 Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5328
Ședința publică din 18 noiembrie 2013
Completul compus din: Judecător-sindic: L. M.
Grefier: C. A.
S-a luat în examinare cererea formulată de reclamanta DS în prezent
D. C. -N. - A. S., cu sediul în Z., P-ța I. M., nr. 15, jud. S., împotriva pârâtului B. G., cu domiciliul procesual ales în Z., bd. M. V.
, nr. 28, bl. Lira Cristal, sc. A, et. II, ap. 5, jud. S., având ca obiect angajarea răspunderii administratorului de la debitoarea SC E. SRL Z. .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul debitoarei SC E. SRL Z., lichidator judiciar R. LS prin practician în insolvență Pușcaș Dan Tiberiu, lipsă fiind reclamanta DS și pârâtul B.
G. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri în probațiune sau excepții de invocat, instanța închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul debitoarei SC E. SRL Z., lichidator judiciar R. L.
S. prin practician în insolvență Pușcaș Dan Tiberiu pentru motivele inserate în întâmpinare și pe care le susține și oral, solicită respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.
JUDECĂTORUL-SINDIC,
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ creditoarea DGFP S. a solicitat obligarea administratorului SC E. SRL Z., pârâtul B.
G. la plata pasivului în sumă de 255.475 lei din averea proprie.
În motivarea cererii arată că întrucât lichidatorul judiciar nu înțelege să promoveze acțiunea de atragere a răspunderii administratorului societății care a contribuit la apariția stării de insolvență, în calitate de creditor majoritar înțelege să promoveze prezenta acțiune.
Apreciază că sunt întrunite prevederile art. 138 alin. 1 lit. a și d) din Legea nr. 85/2006 întrucât din creanța DGFP S., suma de 25.602 lei reprezintă obligații cu reținere la sursa, respectiv impozite și contribuții reținute prin stopai la sursă.
Neținerea contabilității în mod corect nu face posibilă sesizarea dificultăților cu care se confruntă societatea și face insesizabilă starea de insolvență care poate să apară la un moment dat, aspecte care ar fi înlăturate în
condițiile unei contabilități ținute corect care ar permite administratorilor să ia măsurile necesare pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații.
În condițiile neținerii contabilității în conformitate cu legea se prezumă existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs care constă în pasivul înregistrat în tabelul creditorilor. Raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă atâta timp cât există încetarea de plăti și una din faptele enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Faptul că pârâta nu a depus la dosar actele contabile solicitate de lichidatorul judiciar creează prezumția că acesta nu si-a îndeplinit obligațiile ținerii contabilității conform legii.
În drept cererea s-a întemeiat pe dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. a și d) din Legea nr. 85/2006.
În probațiune creditoarea a depus fișa sintetică totală, bilanțul la_ (f.4-
19).
Prin întâmpinare lichidatorul desemnat al debitoarei a solicitat respingerea
acțiunii formulate arătând că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Creditoarea DGFP S. nu precizează care sunt bunurile sau creditele debitoarei SC E. SRL Z. care au fost folosite de către administratorul statutar al debitoarei în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane.
Toate bunurile existente in averea debitoarei au fost inventariate și predate de către administratorul statutar al acesteia administratorului/lichidatorului judiciar.
Acestea au fost, toate, vândute la licitație publică de către lichidatorul judiciar, deci afirmația creditoarei DGFP S. în sensul că ar fi fost sustrase asemenea bunuri din averea debitoarei este nereală și neîntemeiată.
Referitor la afirmația din cererea DGFP S. în sensul ca administratorul statutar ar fi folosit creditele persoanei juridice, respectiv ale debitoarei SC E. SRL Z., în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane, și aceasta afirmație este neîntemeiata și nereală, pentru simplul motiv că debitoarea falită nu a contractat nici un credit de la nici o bancă, deci, logic, nu avea cum să folosească creditele persoanei juridice in interes propriu.
În cererea sa, creditoarea DGFP S. a afirmat că administratorul statutar al debitoarei a ținut o contabilitate fictivă, a făcut să dispară unele documente contabile și nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, fapta prevăzută la art. 138 alin. l lit. d din Legea insolvenței.
Și aceasta afirmație este netemeinică și nereală deoarece debitoarea, respectiv administratorul statutar al acesteia, a asigurat conducerea contabilității debitoarei in conformitate cu legea.
Din examinarea cererii formulate, a înscrisurilor depuse în scop probator instanța reține următoarele:
Prin încheierea civilă nr. 555/C/_, s-a admis cererea debitoarei SC E. SRL Z., și s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva acesteia, fiind numit administrator judiciar R. LS .
Prin încheierea nr. 637/_ s-a confirmat planul de reorganizare depus de debitoare. Prin Sentința civilă nr.4897/_ s-a dispus intrarea debitoarei în faliment.
Creanța rămasă neachitată către creditoarea DGFP S. a fost în sumă de 143.919 lei, conform tabelului definitiv consolidat creanțelor debitoarei (f32).
Cererea formulată de creditoare urmează să fie respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Condițiile de fond și formă instituite de legea insolvenței pentru angajarea răspunderii administratorului în caz de insuficiență a activului conferă acesteia un caracter special, trăsătură care este definită de :dimensiunea și caracterul prejudiciului; legătura de cauzalitate inedită dintre fapta ilicită imputată și starea de insolvență;caracterul limitativ al faptelor ilicite care pot da naștere acestei răspunderi;subiectele prin care se manifestă calitatea procesuală activă
Prejudiciul este un prejudiciu colectiv constând în imposibilitatea acoperirii întregului pasiv datorită insuficienței activelor debitorului . El este așadar conceput sub forma insuficienței activului ca risc colectiv de neîncasare a creanțelor .
Aceste particularități ale răspunderii administratorului pentru acoperirea pasivului dovedesc faptul că ea este o răspundere civilă delictuală specială, care doar împrumută unele caracteristici ale răspunderii civile delictuale de drept comun.
Acțiunea în răspunderea administratorului pentru acoperirea pasivului are caracter colectiv fiind o acțiune ce profită masei credale. Ea are la origine procedura insolvenței. Deși proba legăturii de cauzalitate dintre greșeala de gestiune și valoarea datoriilor sociale nu este necesară ,legătura de cauzalitate dintre ilicitul imputat și ajungerea entității în stare de insolvență reprezintă o condiție de fond a acțiuni în acoperirea pasivului .
Frauda ce poate fi imputată administratorului unei societăți aflate în insolvență este conturată doar de acțiuni cum sunt: ținerea unei contabilități fictive sau neconforme cu legea, distrugerea unor documente contabile; deturnarea, ascunderea unei parți din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia; folosirea de mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți; plata preferențială a unui creditor, în dauna celorlalți creditori, în luna precedentă încetării plăților; folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice în folosul propriu, sau al altei persoane; continuarea, în interes personal, a unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăti; realizarea unor acte de comerț în interes personal sub acoperirea debitoarei.
Așadar, răspunderea administratorilor de drept sau de fapt va putea fi reținută numai atunci când între fapta ilicită, care se circumscrie strict domeniului evocat de art. 138 și prejudiciul social există un raport de cauzalitate. Or, nici una dintre aceste cerințe nu este îndeplinită în speță.
Instanța apreciază că prin necalcularea, neînregistrarea și nevirarea la bugetul de stat a impozitelor aferente salariilor plătite angajaților societății, precum și a contribuțiilor sociale, nu s-au diminuat fondurile bănești ale societății, cu consecința apariției stării de insolvență.
Creditoarea și-a întemeiat acțiunea avizând atragerea răspunderii patrimoniale a pârâților și pe prevederile art. 138 lit. d din Legea insolvenței, care
sancționează ținerea unei contabilități fictive, cauzarea dispariției unor documente contabile sau neținerea contabilității în conformitate cu legea.
Ori din probatoriul administrat nu se decelează o "neținere"; a contabilității în conformitate cu legea - faptă continuă care să fi fost săvârșită cu intenția alterării evidențelor contabile.
Pentru aceste considerente se va respinge ca nefondată acțiunea formulată. Pentru aceste motive,
În numele L E G I I
H O T Ă R Ă Ș T E:
Respinge ca nefondată acțiunea formulată DS - în prezent DGRFP
C. - AJFP S., cu sediul în Z., P-ța I. M., nr. 15, jud. S., pentru obligarea pârâtului B. G., cu domiciliul procesual ales în Z., bd. M. V., nr. 28, bl. Lira Cristal, sc. A, et. II, ap. 5, jud. S., la plata pasivului debitoarei, în valoare de
255.475 lei.
Definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 7 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013 la sediul instanței.
Judecător-sindic,
Grefier,
L. M.
C.
A.
Red. L.M./_
Dact.C.A./_ /6 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001
| ← Decizia civilă nr. 11021/2013. Procedura insolvenței | Decizia civilă nr. 6147/2013. Procedura insolvenței → |
|---|
