Sentința civilă nr. 560/2013. Răspundere organe de conducere. Faliment, procedura insolvenței
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr._ /a1
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 560/2013
Ședința publică din 15 Martie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: U. I., judecător-sindic
GREFIER: P. R. A.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulate de reclamant U. S., lichidator al debitorului S. J. I. S., împotriva pârâtului I. T. I., având ca obiect Angajarea răspunderii conform art.138 din Legea 85/2006 .
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 01 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 08 martie 2013, respectiv 15 martie 2013, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că :
Prin acțiunea în răspundere patrimonială formulată în dosarul de insolvență privind pe debitoarea S. J. I. S. - în faliment, lichidatorul judiciar U. S. a solicitat obligarea pârâtului I. T. I. să suporte din averea personală pasivul debitoarei în sumă de 5.909.253,l5 lei.
In motivarea acțiunii s-a arătat că împotriva debitoarei a fost deschisă inițial procedura generală a insolvenței, la data de l8 decembrie 2009, la cererea creditoarei SC SOCOROM CONSTRUCT S. Brașov, iar ulterior, la data de 03.ll.20l0 s-a dispus intrarea în faliment, fiind înscriși în tabelul definitiv consolidat de creanțe, un număr de 9 creditori, cu o sumă totală de 5.909.253,35 lei (în realitate, în tabelul definitiv actualizat sunt înscriși l0 creditori,f-8).
S-a mai arătat că inițial, conducerea societății a fost asigurată de d-l Pap Iremia iar ulterior de pârâtul I. T. I. .
De asemenea, s-a susținut că după deschiderea procedurii insolvenței, debitoarea nu a predat actele și gestiunea averii sale și cum, potrivit site-ului Ministerului Finanțelor Publice, debitoarea figurează cu active imobilizate în sumă de 6.220.53l lei și active circulante în sumă de 64.l62.267 lei (din care: stocuri de 5.987.5l3 lei, casă și conturi de 975.677 lei, capitaluri de 2.852.865 lei și creanțe de 5l.l99.077 lei), este obligat reclamantul să solicite, atragerea răspunderii personale a administratorului statutar, pârâtul I. T. I., în baza art.l38 alin.l lit.d din L.nr. 85/2006 care nu a predat gestiunea societății debitoare.
La cerere s-au anexat înscrisuri (f.4-l5).
Acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru, conf. art.77 din L.85/2006.
Pârâtul I. T. I. a depus întâmpinare (f.24-27), prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de lichidatorul judiciar, ca neîntemeiată.
In susținerea întâmpinării s-a arătat că debitoarea S. J. I. S. a intrat în procedura insolvenței din alte cauze decât cele referitoare la vreo culpă sau greșeală de gestiune din partea sa și nu există nicio probă în ceea ce privește neîndeplinirea obligațiilor cu privire la ținerea contabilității, pentru fapte de natură a conduce la insolvența debitoarei.
S-a arătat că însuși administratorul judiciar, în raportul întocmit în baza art.59 din L.8572006 a reținut că intrarea în insolvență a fost cauzată, probabil, de pierderea clientelei solvabile și de dificultățile evidente de încasare începând cu anul 2008, pe fondul crizei economice, de dificultățile apărute în activitatea de desfacere și că nu a constatat să fi fost comise fapte de natura celor prevăzute la art.l38 alin.l din lege, astfel că intrarea în insolvență nu este imputabilă administratorului statutar și nu există premise, în virtutea documentelor studiate pe site-ul M.F.P, pentru stabilirea răspunderii personale a acestuia .
Mai mult, s-a arătat că administratorul judiciar a invocat în raport că toate actele contabile au fost ridicate de poliție cu ocazia unei percheziții efectuate la sediul societății, în dosarul de urmărire penală nr.24/D/P/2009, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile atragerii răspunderii personale, conform art.l38 alin.l lit.d din L.8572006, neexistând vreo legătură de cauzalitate între nepredarea documentelor contabile și intrarea în insolvență a societății debitoare, nu s-a făcut o asemenea dovadă iar legea nu instituie o prezumție legală de vinovăție și de răspundere ci s-a prevăzut doar posibilitatea atragerii răspunderii după administrarea de dovezi în acest sens, ceea ce în cauză nu s-a realizat.
Examinând actele și lucrările dosarului
, precum și cele din dosarul de insolvență, s-au reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. l345/l8.l2.2009 a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva debitoarei S. J. I. S., la cererea creditoarei SC SOCOROM CONSTRUCT S. Brașov - menținută prin Decizia civilă nr. l003/l9.04.20l0 a Curții de Apel C., iar ulterior, prin sentința civilă nr. l489/28.l0.20ll s-a dispus, de către judecătorul-sindic, intrarea debitoarei în faliment, prin procedura simplificată, la propunerea administratorului judiciar, în considerarea art.94 alin.5 rap.la art.l07 alin.l lit.D din L.nr.85/2006 ( nu a fost propus un plan de reorganizare, în condițiile legii) .
In raportul privind cauzele și împrejurările care au condus la insolvență, întocmit de administratorul judiciar U. S., conf.art.59 din L.85/2006 (f.l2-l5), s-a reținut că debitoarea a avut ca obiect principal de activitatea comerțul cu amănuntul a altor produse, că a realizat profit pe anii 2005-2007 dar începând cu anul 2008 nu au fost depuse situațiile financiare și nici nu s-au depus la dosarul de insolvență actele contabile ale debitoarei dar nu a fost predată nici gestiunea acesteia de către administratorul statutar.
Cu toate acestea, prin acest raport se reține și faptul că documentele contabile și inclusiv memoriile electronice de tip Hard-disk ale calculatorului au fost ridicate de organele de urmărire penală pentru instrumentarea dosarului 24D/P/2009 și s-a precizat că se va depune o completarea a raportului prev.de art.59 după intrarea în posesia documentelor contabile.
Tot prin acest raport, administratorul judiciar a propus și trecerea debitoarei în faliment și a concluzionat că starea de insolvență, după toate probabilitățile, a fost cauzată de pierderea clientelei solvabile și de dificultăți de încasare începând cu anul 2008 când s-au anunțat primele semne ale crizei economice, debitoarea nu a mai
putut achita la termenele legale datoriile față de buget și ceilalți creditori și pe fondul unei piețe în recesiune profundă, debitoarea nu a mai găsit soluții pentru desfacerea mărfurilor specifice astfel că starea de insolvență a devenit iminentă.
mai consemnat în acest raport că societatea continuă să desfășoare activitatea de desfacere, că din studiul documentelor de pe site-ul M.F.P., nu s-au constatat fapte de natura celor prev.de art.l38 alin.l din lege, astfel că intrarea societății în insolvență nu este imputabilă administratorului statutar și nu există premise pentru stabilirea răspunderii personale a acestuia pentru o parte din pasivul societății.
Cu toate acestea, la data de 26.l0.20l1, lichidatorul judiciar a formulat prezența acțiune în răspundere patrimonială împotriva administratorului statutar I. T. I., întemeiată pe disp.art. l38 alin.l lit.d din L.nr85/2006 privind procedura insolvenței, cu motivarea că nici la această dată nu a intrat în posesia documentelor contabile și fără să facă dovada că documentele respective au fost restituite administratorului statutar, de către organele de urmărire penală.
De fapt, lichidatorul judiciar reia starea de fapt descrisă în raportul întocmit la data de 07.04.20ll în care a și consemnat că insolvența este cauzată de criza- economică și că nu sunt fapte care să atragă răspunderea patrimonială doar că de data această, în acțiune susține că pârâtul se face vinovat de faptele prev.la art.l38 alin.lit.d din L.nr.85/2006.
Potrivit disp.art. l38 alin.l din L.85/2006, "în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu disp.art. 59 alin. (l) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvență a debitorului, la cererea administratorului - judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportat de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice altă persană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei,prin una dintre următoarele fapte: … d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea";.
Potrivit disp.art. ll69 C.civ. din l864 (aplicabile în cauză), cel care face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.
In cauză, antrenarea răspunderii materiale a fostului administrator statutar în condițiile art.l38 alin.l lit.d din L.85/2006, presupune îndeplinirea cerinței esențiale de admisibilitate a cererii, respectiv existența unui raport de cauzalitate între fapta administratorului statutar și starea de insolvență .
Natura juridică a răspunderii administratorilor împrumută cele mai multe din caracteristicile răspunderii delictuale, fiind o răspundere specială însă pentru a fi angajată această răspundere este necesar a se îndeplini condițiile generale ale răspunderii civile delictuale, conform art.998 - 999 C.civ., din l864, respectiv; fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu (pasivul din tabelul de creanțe).
In speță, reclamanta nu a dovedit existența raportului de cauzalitate între apariția insolvenței și nedepunerea actelor și documentelor contabile, iar fapta omisivă nu este suficientă pentru dovedirea raportului de cauzalitate cu starea de insolvență a societății, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit că actele contabile au fost ridicate de organele de urmărire penală, la data de l0.ll.2009, anterior deschiderii procedurii insolvenței, la l8.dec.2009, și nu au mai fost restituite debitoarei.
In practica judiciară s-a decis că simpla susținere a reclamantului, fără dovedirea faptelor, are un caracter pur formal și nu conduce automat la atragerea răspunderii administratorului statutar pentru plata pasivului societății,dacă nu s-a făcut dovada întrunirii cumulative a condițiilor pentru atragerea răspunderi civile delictuale pentru fapta proprie.
Cheltuielile de judecată nu s-au solicitat .
Văzând și disp.art. ll alin.l lit.g din L.nr.8572006, privind procedura insolvenței.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge ca neîntemeiată acțiunea în răspundere patrimonială formulată de reclamantul lichidator judiciar SCPI U. S., cu sediul în B., str.S. nr.9, jud. B. -Năsăud, împotriva pârâtului I. T. I., domiciliat în B., C. S. nr.l6l, jud.B. -Năsăud, în dosarul de insolvență nr. l45l/ll2/2008 privind pe debitoarea SC J. I. S. - în faliment.
Fără cheltuieli de judecată. Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 07 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de l5 martie 20l3.
PREȘEDINTE,
Judecător - sindic GREFIER,
U. R. A. P.
Red/dact UI/CR/5 ex. 25.03.20l3
| ← Sentința civilă nr. 3235/2013. Răspundere organe de... | Sentința civilă nr. 2452/2013. Răspundere organe de... → |
|---|
