Decizia civilă nr. 1274/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1274/2011
Ședința publică din 29 martie 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE : C. I.
JUDECĂTOR : D. P. JUDECĂTOR : A.-I. A. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A O. C. S., împotriva sentinței civile nr.
3507 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S., cauza privind și pe intimații SC R. P. SRL și A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care în data de (...), intimata reclamantă a trimis la dosarul cauzei prin fax, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să judece recursul în temeiul art. 3 C.pr.civ. raportat la art. 10 din L. nr. 554/2004. În baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 3507 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. S. s-a admis în parte acțiunea reclamantei S. R. P. S., împotriva DIRECȚIEI GENERALE A F. P. A J. S. -A. F. P. C. S. și s-a dispus anularea adresei nr.1318/(...) emisă de pârâtă, pe care a obligat-o la restituirea către reclamant a sumei de 4651 lei, reprezentând taxă poluare. S-a respins cererea privind plata majorărilor de întârziere. S-a respins cererea de chemare în garanție a M.ui M.-A. F. pentru M.. În motivare se arată că prin cererea sa reclamanta S. R. P. S. chemat în judecată pârâtele A. F. P. C. S. și D. G. a F. P. a J. S., solicitând anularea adresei nr. 1318/2010, obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 4. reprezentând taxă poluare. S-a mai solicitat obligarea pârâtelor la majorări de întârziere de 0,1 % pentru fiecare zi, conform art. 120 (1 și 7) raportat la art. 124 Cod procedură fiscală. Reclamanta a arătat în motivarea cererii sale că s-a adresat pârâtei cu o plângere prin care a solicitat restituirea taxei de poluare, plângere care însă a fost respinsă. Referindu-se la nelegalitatea perceperii acestei taxe, reclamantul a invocat și dezvoltat pe larg aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminatoriu al taxei speciale de poluare. Prin întâmpinare pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, cu argumente care în esență, se circumscriu următoarelor: Dispozițiile art. 7 din L. nr. 554/2004 prevăd expres parcurgerea procedurii prealabile de către partea care se consideră vătămată într-un drept al său prevăzut de lege, printr-un act administrativ. De asemenea, la alin. (2) al textului mai sus invocat se arată că dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta. Așa cum rezultă și din contestația formulată, reclamantul a formulat o cerere de restituire a taxei de primă înmatriculare, înregistrată la organul fiscal competent respectiv administrația F. P. C. S.. Urmare cererii s-a emis o Decizie de restituire, decizie ce nu reprezintă un act administrativ fiscal conform art. 88 din O. nr. 9. republicată și modificată, și care trebuia contestată conform dispozițiilor art. 205. Pe fond, pârâta s-a apărat cu aceea că O. nr. 5. a fost emisă ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. și pentru evitarea oricărei consecințe negative ale situației create. Această taxă este aplicabilă în statele membre ale Uniunii E., s-a aliniat la regulile liberei concurențe „Noua formă a taxei, care se referă la gradul de poluare, este asemănătoare cu ce există și în alte state și cu ce se va înmatricula în altele";. Măsurile stabilite prin O. nr. 5. sunt compatibile cu prevederile art. 90 din T.ul de instituire a C. E., taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal, așa cum rezultă din Hotărârea C. E. de J. Pârâta a formulat și o cerere de chemare în garanție împotriva A. F. Pentru M., solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, chemata în garanție să fie obligată la restituirea sumei reprezentând taxă de poluare. Deliberând asupra excepției inadmisibilității, tribunalul a reținut următoarele: Art. 1 alin. (1) din L. nr. 554/2004 consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal. Potrivit art. 205 alin. (1) Cod procedură civilă, împotriva titlului de creanță precum și împotriva altor acte administrativ fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Prin urmare, raportat la faptul că reclamantul a inițiat procedura prevăzută de art. 7 din L. nr. 554/2004, iar pârâta a comunicat refuzul său după cum menționează prin întâmpinare, cererea reclamantului se încadrează în termenul general în care instanța de contencios poate fi sesizată, prevăzut de art. 11 din L. nr. 554/2004. Asupra cauzei pe fond instanța a reținut următoarele: Prin chitanța TS3A nr. 7435304/(...) reclamanta a achitat în contul pârâtei suma de 4651 lei, cu titlu de taxă de poluare. Reclamantul s-a adresat pârâtei cu o cerere de restituire a acestei taxe, cu adresa nr. 1318/2010 aceasta din urmă comunicând refuzul său. Potrivit O. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România [art. 4 lit. a)], fără ca textul să facă distincția nici între autoturismele produse în România și cele în afara acesteia, nici între autoturismele noi și cele second-hand. Deoarece O. a intrat în vigoare la data de 1 iulie 2008 [art. 14 alin. (1)], rezultă că taxa de poluare este datorată numai pentru autoturismele pentru care se face prima înmatriculare în România, nu și pentru cele aflate deja în circulație înmatriculate în țară. Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă [art. 5 alin. (1)]. Rezultă așadar că diferența de aplicare a taxei pentru autovehicule aflate în situații comparabile (deja înmatriculate) instituie un tratament discriminatoriu, în defavoarea autoturismelor aduse din U. E. în scopul reînmatriculării lor în România. Drept urmare, trebuie observat că taxa instituită prin O. nr. 5. contravine în mod vădit politicii legislației europene în materie de fiscalitate. A., conform art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al C. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. De asemenea, conform hotărârii C.J.C.E. în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar, rostul acestei reglementări comunitare este tocmai acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. În acest context organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern, în timp ce reclamantul susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. A. fiind, instanța a constatat că într-adevăr în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar care au prioritate față de dreptul național, după cum rezultă fără echivoc din art. 148 din Constituția R., republicată și L. nr. 157/2005 de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E.. Sub acest aspect, s-a pronunțat și C.J.C.E. în sensul că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior (cauza Costa/Enel-1964) iar judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare în mod direct dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei proceduri constituționale (cauza Simmenthal-1976). Pentru cele ce preced tribunalul a constatat întemeiată acțiunea de față, pe care a admis-o în sensul în care a fost formulată, pentru primul capăt de cerere. Cererea de obligare a pârâtei la penalități urmează fost respinsă, pentru următoarele: Potrivit art. 10 din O. nr. 9/2000, dobânzile percepute sau plătite către M. F. precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice. În speță, ,,reglementările specifice"; sunt date de O. nr. 9. privind Codul de procedură fiscală care statuează prin art. 70, că termenul de soluționare a cererilor contribuabililor este de 45 de zile de la înregistrare. Textul legal invocat de reclamant în petitul cererii sale, și anume art. 120 alin. (1), se referă la majorări de întârziere calculate începând cu ziua următoare termenului de scadență. Majorările de întârziere nu pot fi calculate din ziua în care reclamantul a achitat taxa de poluare, ci din ziua următoare termenului de scadență - 45 de zile de la solicitarea adresată organelor fiscale, pentru restituirea taxei. Desigur, această solicitare va putea fi formulată numai după rămânerea irevocabilă a hotărârii de față iar termenul de scadență se va calcula din ziua formulării solicitării de punere în executare a hotărârii, nicidecum din ziua achitării taxei de poluare. Concluzionând, termenul de 45 de zile prevăzut în deja evocatul art. 70 din O. nr. 9. nu a fost depășit, astfel că pârâta nu poate fi obligată la plata unor majorări de întârziere. În privința cererii de chemare în garanție instanța a reținut următoarele: Reclamantul a achitat suma de 4651 lei cu titlu de taxă specială pentru autovehicule, încasată și administrată de către M. F. Adevărat, taxa de poluare, percepută în baza O. nr. 5., constituie buget la F. de M. și se gestionează de către A. F. pentru M.. În cazul de față însă, taxa de poluare a fost reținută dintr-o sumă achitată inițial bugetului de stat, fără a se proba vărsarea ei ulterioară către F. pentru M.. Așa fiind, nu se poate susține că, în speță, chemata în garanție este beneficiara efectivă a taxei în litigiu, pentru a fi obligată la restituirea ei, sens în care cererea a fost respinsă. Împotriva sentinței a formular recurs D. G. a F. P. S., solicitând admiterea recursului, desființarea Sentinței Civile nr. 3507 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință: admiterea cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M. - M. M.; respingerea acțiuniiformulată de reclamantă, in principal ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca nefondată. Îm motivarea recursului arată că consideră criticabilă sentința pronunțată prin prisma art. 304 punct. 9 Cod Procedură Civilă și în considerarea dispozitiilor art. 30411 deoarece interpretînd greșit dispozițiile O. Nr.5. instanța de fond a admis actiunea reclamantei și a dispus anularea adresei nr. 1318/(...) emisă de AFP C. S., obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 4651 lei, sumă ce reprezintă taxa de poluare, și de asemenea În mod eronat a respins cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M. - M. M.. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției inadmisibilității invocată recurentă. Consideră legală hotărârea instanței cu privire la respingerea cererii privind plata majorărilor de întârziere de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Prin cererea Înregistrată pe rolul T. S., reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 1318/(...) emisă de AFP C. S. și obligarea acesteia la restituireasumei de 4651 lei reprezentind taxa pe poluare achitată cu acest titlu. Reclamanta nu atacă un act administrativ în înțelesul Legii nr.554/2004, privind contenciosul administrativ ,art. 2, Semnificația unor termeni: c) act administrativ actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, în regim de putere public, în vederea organizarii executarii legii sau a executarii în concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice; d) act administrativ- jurisdictional - actul emis de o autoritate administrativa Investita, prin lege organica, cu atributii de junsdictie administrativa speciala; În concluzie adresa a cărei anulare o solicită reclamanta nu poate fi atacată pe calea contenciosului administrativ, potrivit art 8 alin, 1 din Lege nr.554/2004 : (1) Persoana vatamata într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumit de raspunsul primit la plângerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns în termenul prevazut la ari. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatămată într-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. În condițiile de exercitare a acțiunii directe în contencios administrativ se numără și acelea ca actul atacat să fie un act administrativ, tipic sau asimilat. Simplele adrese cum este cea emisă de AFP, sau notificări, puncte de vedere, etc., sunt exceptate controlului judecătoresc în procedura de contencios administrativ iar acțiunile îndreptate împotriva unei adrese sunt fără echivoc inadmisibile, instanța de judecată trebuind să le respingă ca atare. A. în vedere faptul că, adresa nu constituie act administrativ, solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pe calea contenciosului administrativ. Critică sentinta instantei de fond și sub aspectul respingerii cererii de chemare în garantie a Administratie F. pentru M. având în vedere următoarele considerente: taxa pe poluare se face venit la bugetul F. pentru mediu si se gestioneaza de A. F. pentru M., în vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului. Totodata, alineatul 2 al aceluiasi articol prevede programele si proiectele pentru protectia mediului finantate-: din plata taxei pe poluare. Mai departe, art. 5 alin. (4) prevede ca taxa se plateste de catre contribuabil într-un cont distinct deschis la unitatile T. S. pe numele A. F. pentru M.. Conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 5. (1) Taxa se calculeaza de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de A. F., ..... Avind in vedere continutul textelor legale invocate rezulta ca organul fiscal din subordinea ANAF in speta D. S. - AFP are doar atributii de calculare a taxei , iar banii incasati constituie venit la bugetul fondului pentru mediu si se gestioneaza de A. F. pentru M.. ART.5 (4) Taxa se plateste de catre contribuabil într-un cont distinct deschis la unitatile T. S. pe numele A. F. pentru M.. Potrivit HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 5.. ART. 3 Textul OUG nr. 5. cuprinde suficiente prevederi care sa asigure si sa garanteze afectarea speciala a sumelor de bani rezultate din plata taxei pe poluare. A., art. 1 alin. (1) prevede ca taxa pe poluare constituie (6) În ultima zi lucratoare a lunii, unitatile T. S. transfera În contul 50.17 "Disponibil al fondului pentru mediu", deschis pe numele A. F. pentru M. la T. S. 6, sumele colectate În contul prevazut la alin. (4). (7) Transferul sumelor se efectueaza din contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule", codificat cu codul de identificare fiscal atribuit T. S. (8609468), la nivelul soldului creditor al contului. (8) Concomitent cu efectuarea operatiunilor de transfer prevazute la alin. (6), unitatile T. S. transmit În sistem electronic A. F. pentru M. un fisier continând toate operatiunile efectuate prin contul 51.16.10.09 "Disponibil din taxe pe poluare pentru autovehicule". Aceeasi este situatia si in cazul restiturii sumelor reprezentând diferentele de taxa pe poluare rezultate în urma contestarii taxei. A. la art. 8 se prevede: (1) În cazul contestarii taxei platite, contribuabilul poate solicita restituirea diferentei de taxa fata de cea platita cu ocazia înmatricularii autovehiculului în România. (5) Cererea de restituire se solutioneaza de organul fiscal competent în termenul prevazut de lege, iar restituirea sumelor reprezentând diferenta de taxa se face din bugetul F. pentru mediu. Consideră că instanta de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., această sumă constituind venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionata de A. F. pentru M. în vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protecția mediului, iar hotărârea astfel pronunțată nu este opozabilă și A. F. pentru M.. In concluzie, nu organul fiscal obligat prin sentinta la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al platii si prin urmare nu are obligatia legala de a asigura restituirea sumei solicitate de reclamantul- intimat. Solicităm instantei de recurs respingerea actiunii ca nefondată, pentru motivele expuse pe larg in intimpinarea depusa la dosarul cauzei. Consideră legală sentința recurată referitoare la respingerea de catre instanta a capatului de cerere privind acordarea majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi întârziere, calculate de la data achitării taxei până la data restituirii efective, și solicită în continuare respingerea cererii având în vedere faptul ca taxa a fost incasata in temeiul OUG nr. 5., act normativ care este in vigoare si pe care Curtea C., in numeroasele D. emise cu ocazia solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG nr. 5., l-a declarat ca fiind pe deplin constitutional. Asa fiind, fata de toate considerentele de fapt si de drept expuse rezulta ca incasarea taxei pe poluare este legala si temeinica si nu este in contradictie cu normele europene neputind fi retinuta discriminarea invocata de catre reclamant. In concluzie, solicităm admiterea recursului, desființarea Sentinței Civile nr. 3507 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință admiterea cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M. - M. M. și respingerea acțiunii formulată de SC R. P. SRL, in principal ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca nefondată. Analizând recursul declarat de către pârâta D. G. A F. P. A J. S. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041C.pr.civ., Curtea reține următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine orice disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T. în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. T. ca instanță de fond nu a făcut altceva decât să aplice dispozițiile constituționale interne și normele T. de așa manieră încât să i se recunoască particularului dreptul său de a nu fi impus cu o taxă specială discriminatorie la înmatricularea pentru prima dată în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În această manieră instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasată de T. și de L. de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciară pertinentă (cauza Simmenthal II din anul 1978). Este cunoscut faptul că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiind evidențiat, ca atare și în nota de fundamentare a OUG nr.5.. Aceasta realitate juridică europeană are drept implicație la nivel național împrejurarea că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, articolul 90 din T.ul de instituire a C. E. prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. A. în vedere că nu există legislație europeană primară sau secundară care să instituie un anumit model de așezare a taxării autovehiculelor, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anume model european de reglementare sau altul ci prin raportare la art. 90 din T. precum și la jurisprudența C. de J. a C. E. Altfel spus, taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unorprincipii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitateafiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Curtea E. de J. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea D.le C. de J. a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, Curtea de Justiție a C. E. a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțelede mediu (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Mos Nădasdi si Ilona Nemeth, par. 52.) S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. de J. a C. E. Jurispudența C. a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într- un autovehicul național similar (A se vedea Decizia C. de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 TCE nu este menit sa împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sausa schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia C. de J. a C. E. în C. conexate C-290/05 si 333-05 Ăkos Nădasdi si Hona Nemeth, par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminaresub aspectul dreptului european. Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar se impune a stabili dacă adoptarea OUG nr.5. este conformă cu T.ul precum și cu jurisprudența C. de J. a C. E. Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. În speță se susține că dispozițiile OUG 5. cu privire la taxa de poluare sunt în contradicție cu dispozițiile art. 25, 28, 90 paragraf 1 din T.ul privind instituirea C. E. Art. 25 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal. Art. 28 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T.ul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre,impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a pronunțat la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. și B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T.ul CE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurispudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Atâta timp cât OUG 5. nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din T. reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă. Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.5. a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat. În ceea ce privește art. 90 din T., trebuie reținut că C. a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C-Z90J2005 Nadasdi și C-33312005 Nemeth că o comparație cu autoturismele second- hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă. S-a concluzionat că art. 90 par.l din T.ul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate. Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării înmatriculării autoturismului), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din T.ul CE. A., după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de C. cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 Nadasdi și C-333/2005 Nemeth sunt respectate. Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 5. (varianta în vigoare la momentul solicitării de înmatriculare formulată de reclamant) nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din T.ul CE și se poate așadar concluziona că O. nr. 5. respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din T.ul C. E. Mai mult, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către pârâta D. S. ca fiind fondat iar în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. raportat la art.20 din L. nr. 554/2004 modificată și completată, îl va admite, va modifica hotărârea recurată iar în baza dispozițiilor legale enunțate o va admite în sensul că va respinge acțiunea reclamantei ca fiind nefondată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. împotriva sentinței civile nr.3507/(...) pronunțată în dosarul nr.(...) al T. S., pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta SC R. P. S. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, C. I. D. P. A.-I. A. V. D. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: C. N. C.
| ← Sentința civilă nr. 408/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1339/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
