Decizia civilă nr. 151/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 151/2011
Ședința publică din 18 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : A.-I. A.
JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : V. D.
S-au luat în examinare recursurile declarate de D. G. A F. P. B. - N. și A. F. P. A M. B., împotriva sentinței civile nr. 161 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B. N., cauza privind și pe intimatul M. F. O. I., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă prima înmatriculare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului, prin care s-a solicitat respingerea ca nefondate a recursurilor și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este legal investită să judece recursul în temeiul art. 10 alin. 2 din legea contenciosului administrativ. În baza actelor și a lucrărilor de la dosar reține cauza în pronunțare. C U R T E A P rin sentința civilă nr. 1. din 21 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...) s-a admis ca întemeiată acțiunea formulată de reclamantul M. F. O. I., , împotriva pârâtelor D. G. A F. P. B.-N. și A. F. P. a M. B., și în consecință s-a dispus anularea Deciziei nr. 26 din ll.ll.2009 emisă de pârâta D. B.-N. . Pârâta A. F. P. a Mun.B. a fost obligată să restituie reclamantului M. F. O. I. suma de 3.,00 lei, reprezentând taxa specială auto de primă înmatriculare, cu dobânda legală aferentă calculată de la data plății până la data restituirii efective a acesteia. Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că potrivit disp.art. 2l4/l - 2l4/3 Cod fiscal (L.57l/2003), în vigoare de la 0., reclamantului i s-a impus plata taxei speciale de primă înmatriculare în România pentru un autoturism second-hand achiziționat dintr-un alt stat membru al UE în cursul anului 2007 ((...)), respectiv din Germania, unde autoturismul fusese anterior pentru prima dată înmatriculat la data de (...). Esențial pentru rezolvarea problemelor de drept este incidența disp.art. l48 alin.2 și 4, rap.la art. ll din Constituția R. și analizarea disp.art. 90 paragraf l din Tratatul Comunității Europene invocat de reclamant. Conform art. l48 alin.2 din Constituția R., „ ca urmare a aderării, prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare"; (prin L. nr. l57/2005, România a ratificat tratatul privind aderarea la U. E.); Potrivit alin.4 al art. l48 din Constituție … autoritatea judecătorească (alături de P., P. R. și G.), garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prev.alin.(2) iar prin disp.art. ll alin.l din Constituție, S. Român s-a obligat să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Așadar, în raport cu dispozițiile menționate din Constituția R., aplicarea dispozițiilor din legile interne ale S.ui Român se va face în conformitate cu dispozițiile obligatorii din dreptul Uniunii Europene, respectiv din dreptul comunitar, începând cu data aderării, respectiv 0.. Din această perspectivă, tribunalul a constatat că disp.art. 2l4/l - 2l4/3 din C. fiscal, începând cu data de 0., contravin disp.art. 90 paragraf l din Tratatul Comunității Europene care se referă la o discriminare determinată de o diferență între impozitele aplicate „ produselor altor State membre „ și „ impozitele interne de orice natură care se aplică , direct sau indirect , produselor naționale similare"; . Discriminarea la care face referire acest text din dreptul comunitar are în vedere o comparație între nivelul de impozitare a produselor altor state membre ale Uniunii Europene în comparație cu nivelul de impozitare a produselor de pe piața internă a Românie. In conformitate cu prev.art. 2l4/l din C. fiscal taxa de primă înmatriculare se aplică numai autovehiculelor care nu sunt deja înmatriculate în România, indiferent de unde provin, chiar dacă au fost înmatriculate într-un alt stat al U.E. In acest fel, perceperea taxei, determinată de traversarea graniței de către autoturismul importat dintr-o țară comunitară, este interzisă de prev.art. 90 paragraf l din tratat și care trebuie respectate și de către S. R. Diferența de aplicare a taxei de primă înmatriculare introduce un regim juridic fiscal discriminator pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea E. în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, nu se percepe o asemenea taxă. Având în vedere principiul supremației dreptului comunitar și abilitatea autorității judecătorești dată de art. l48 alin.2 și 4 din Constituția R., instanța a constatat că disp.art. 2l4/l - 2l4/3 din C. fiscal român, în vigoare de la 0., nu sunt în concordanță cu prev.art. 90 paragraf l din Tratatul constitutiv al Uniunii Europene ce trebuie respectat de toate statele membre, astfel că acțiunea reclamantului a fost admisă Î mpotriva acestei sentințe au declarat recurs A. F. P. A M. B. și D. G. A F . P. B.-N.. A. Municipiul B. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentințeiîn sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant. În motivarea recursului a arătat că soluția pronunțată de către instanța de fond este netemeinică și nelegală, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Consideră că în mod greșit instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantului-intimat este întemeiată, prin prisma existenței supremațieidreptului comunitar în raport cu dreptul intern, în ceea ce privește analiza dispozițiilor art. 2141 - 2143 Cod Fiscal. L. nr. 571/2003 privind C. fiscal a suferit de la data intrării în vigoare mai multe modificări și completări prin acte normative. Astfel prin legea nr. 3. C. fiscal a fost modificat și completat, dispozițiile intrând în vigoarea începând cu data de (...). Prin legea menționată au fost introduse art. 2141 - 2143, unde se reglementează o obligație fiscală de plată, denumită "taxa specială", stabilindu-se nivelul taxei, modul de calcul și exigibilitatea ei. Arată că potrivit reglementarilor mai sus menționate taxa specială se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât în cazul celor noi cât și în situația celor rulate. Taxa specială se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în tară și în străinătate. L. nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa specială fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în R. Taxa specială pentru autovehicule, cu un pronunțat caracter de taxă pe poluare, este un instrument având ca principal scop modificarea comportamentului de deteriorare a mediului. Taxa specială auto se plătește cu ocazia primei înmatriculări a autovehiculelor pe teritoriul R. și a fost considerată o alternativă de tranziție, instituită ca urmare a faptului că după aderarea la U. E., în conformitate cu principiul liberei circulații a mărfurilor între statele membre, România a renunțat la actele normative care restricționau înmatricularea autovehiculelor cu norma de poluare mare (de menționat că de la (...) nu era permisă înrnatricularea autovehiculelor non-euro și Euro 1, iar de la (...) și a celor cu Euro 2). Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din U. E. sau față de autoturismele noi produse în U. E. și importate în România, întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în România este aceeași, indiferent de proveniența autovehiculului. Precizează că în cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, derulată la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, C. E. nu a contestat niciodată instituirea taxei, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul, în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, recomandarea comisiei constând în reducerea taxei pe măsura ce valoarea autoturismului scade. Opinea comisiei are în vedere faptul că înainte de toate taxa specială reglementată de C. fiscal nu este una fiscală, scopul urmărit prin adoptarea ei a fost acela de a proteja mediul față de emisiile poluante. Luând în considerare criticile opiniei publice, recomandările Comisiei Europene, Guvernul României a luat decizia de reconsiderare a filosofiei taxei pe poluarea auto. În acest sens începând cu data de (...) a intrat în vigoare O.U.G. nr. 5., prin care s-a instituit taxa de poluare pentru autovehicule, moment de la care au fost abrogate dispozițiile art. 2141 - 2143 din C. fiscal. Pentru punerea în aplicare a actului normativ prin H. nr. 6. au fost adoptate Norme metodologice de aplicare. Prin noul act normativ s-a stabilit un nou sistem de taxare care urmărește promovarea vehiculelor cu consum redus de carburant și nivel redus de emisii, în spiritul politicii europene în domeniul energiei și a mediului. Prin urmare apreciază că dispozițiile cuprinse în art. 2141- 2143 din C. fiscal au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare. Instanța de fond a dispus restituirea taxei speciale de primă înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule, precum și dobânda legală aferentă calculată de la data plății până la data restituirii efective. Învederează instanței faptul că restituirea sumelor de la bugetul de stat este reglementată prin dispozițiile art. 117 Cod procedură fiscală, iar procedura efectivă de restituire a sumelor de la buget este reglementată expres de către dispozițiile OMFP nr. 1899/2004. Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Conform Cap.1. pct.1. și urm. din Ordinul nr. 1899/2004, restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine obligația administrării creanțelor bugetare, această cerere trebuind a fi în mod obligatoriu însoțită de documentele necesare din care să rezulte că suma solicitată este certă pentru a putea face obiectul unei restituiri. D. B. N. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței însensul respingerii acțiunii formulate de reclamant. Consideră că în mod greșit instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantului-intimat este întemeiată, prin prisma existenței supremației dreptului comunitar în raport cu dreptul intern, în ceea ce privește analiza dispozițiilor art. 2141 - 2143 Cod Fiscal. Apreciază că taxa de prima înmatriculare achitată de către reclamant a fost corect percepută conform prevederilor art. 2141 - 2143 din L. nr. 571/2003, întrucât autovehiculul achiziționat de către reclamant s-a înmatriculat pentru prima oară în România; autovehiculul nu a fost înmatriculat temporar în România; taxa specială a fost achitată de către reclamant, persoană juridică care a și înmatriculat autovehiculul; autovehiculul achiziționat și înmatriculat de către reclamant nu a intrat în categoria autoturismelor și autovehiculelor scutite de la plata taxelor speciale cum ar fi:vehicule istorice sau cele provenite din donații, finanțări directe din împrumuturi nerambursabile, din programe de cooperare științifică și tehnică. Ca urmare, rezultă în mod evident ca autovehiculul înmatriculat de către reclamant era supus aplicării și plății taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule(taxa de prima înmatriculare). In contradictoriu cu reținerile instanței de fond arată că prevederile art.2141 și următoarele din L. nr.571/2003 privind C. fiscal nu contravin prevederilor art.90 din Tratatul instituind Comunitatea E.. Este bine cunoscut faptul ca art.90 din Tratatul C.E, reprezintă unul din temeiurile de baza ale constatării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare,instituind regula in conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsura de natura administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natura a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene. Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (taxa de primă înmatriculare) percepută și de la reclamant nu s-a aplicat exclusiv autoturismelor și autovehiculelor second-hand provenite din alte state membre ale UE, ci ea a fost aplicată tuturor autoturismelor și autovehiculelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, respectiv seaplică și autoturismelor și autovehiculelor noi provenite din alte state membre ale UE, precum și autoturismelor noi și second-hand provenite din alte state care nu sunt membre ale UE, iar cel mai important, taxa se aplică și autoturismelor și autovehiculelor noi din producția națională a R.. Mai solicită să se rețină și corectul caracter al taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule prevăzut de art.2141-2143 din L. nr.571/2003 privind C. fiscal și anume acela de taxa specială de primă înmatriculare în România, iar nu taxa speciala pentru fiecare înmatriculare în România, sau taxa speciala de reînmatriculare în R. Precizează că nici chiar C. E. (care a deschis R. procedura de infrigement) nu a fost împotriva perceperii unei taxe cu ocazia primei înmatriculări, ci doar a modului de determinare a taxei. Arată că OUG nr.5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule a fost agreată de către C. E., acest lucru fiind arătat prin I. nr.5899/(...) transmisă de R. permanentă a R. pe lângă UE B. Până la această dată Curtea de Justiție a C., nu a stabilit printr-o decizie pronunțată în cadrul procedurii de infrigement, în baza art.226 si 227 din Tratatul instituind Comunitatea E., că România prin instituirea în C. fiscal a taxei auto de prima înmatriculare și-ar fi încălcat obligațiile care-i incumbă ca stat membru în virtutea tratatului, care includ și obligația de a înlătura orice barieră de natură fiscală sau vamală, sau de a se abține de a institui noi piedici de acest tip în calea liberei circulației bunurilor în spațiul comunitar și că în consecință s-ar fi încălcat art.90 din tratat. Reclamantul M. F. O. I. prin întâmpinare (f.16-19) a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate. Examinând recursurile declarate de D. G. A F. P. B. - N. și A. F. P. A M. B. prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 C.pr.civ., Curtea le-a apreciat ca fiind neîntemeiate pentru următoarele considerente: Acțiunea în contencios administrativ cu care instanța de fond a fost investită apare ca având obiect restituirea taxei de primă înmatriculare percepută potrivit art.2141-2143 din C. fiscal și încasată de către organele fiscale urmare a constatării nelegalității înscrisului care atestă plata sumei. De asemenea, vizează obligarea pârâtelor la plata dobânzii aferente. În motivarea acțiunii se susține că reclamantul dorește să obțină restituirea sumei achitate cu prilejul reînmatriculării autoturismului său pe teritoriul R. după ce anterior acesta fusese înmatriculat într-un alt stat membru. Reclamantul a achitat în contul AFP B. la data de (...) suma totală de 3721 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanța seria TS23A nr.5656891 din (...). Prin cererea înregistrată ulterior, reclamantul a solicitat restituirea taxei, ca fiind contrară reglementărilor comunitare, iar pârâta A. F. P. a municipiului B. prin decizia nr. 26 din (...) a respins restituirea acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 2141 - 2143 din C. Fiscal și pct.311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculării in România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state. Conform prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul fiindacela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, ori, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară si înmatriculate aici. Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal, iar reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Instanța a constatat în mod corect că, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, ținând cont de faptul că începând cu 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, iar potrivit art. 148 din Constituția R., ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, P., P. R., G. și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din normele legale cuprinse în alineatul 2 din articolul menționat. De asemenea, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare. Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanța a constatat o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte tari membre UE, în competiția cu produsele similare autohtone. Cât privește prevederile OUG 5., instanța a constatat că în conformitate cu dispozițiile art. 1 din acest act normativ, taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 6.. Taxa speciala ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 (respectiv la data de (...)) și fiind contrară normelor comunitare, ipoteză în care, se aplică principiul conform căruia statul membru care a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare și nu poate fi primită apărarea pârâtei conform căreia S. Roman are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în baza unui alt act normativ, adoptat ulteriorraportului juridic de drept material fiscal potrivit căruia s-a încasat nelegal taxa specială. Noua taxă instituită de OUG nr. 5. este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară, are alt mod de calcul și altă destinație, astfel că nu este posibilă respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legală taxa specială încasată sub imperiul normelor din C. fiscal, pe considerentul incidenței și efectelor produse de OUG nr. 5., cu consecința îndrumării reclamantului să urmeze procedura anevoioasa și plină de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ, cu atât mai mult cu cât pârâta neagă în continuare că taxa specială s-a perceput în baza unei norme legale interne și susține că este contrar dreptului comunitar. Pe de altă parte, dispozițiile OUG 5. abrogă art. 2141 - 214 3 din L. nr. 571/2003 privind C. fiscal, însă nu cuprinde nici o dispoziție tranzitorie cu privire la judecarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor privind restituirea taxelor achitate sub imperiul legii vechi, ca atare instanța a considerat că taxa reglementată prin noul act normativ se percepe doar începând cu data intrării sale în vigoare însă nu substituie automat vechea taxă de înmatriculare , care de la (...) nu se mai încasează. Constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, tribunalul a apreciat în mod corect că taxa trebuie restituită în întregime iar faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în R. Pentru repararea în întregime a prejudiciului cauzat reclamantului, s- a impus și acordarea dobânzii legale calculată asupra sumei potrivit OG nr.9/2000, începând cu data plății ( (...) ) și până la restituirea integrală a sumei achitate. Pentru aceste considerente Curtea constată că în cauză prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 2141 - 2143 din C. fiscal prin raportare la compatibilitatea acestora cu dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene așa încât nefiind prezent în cauză niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C., recursurile declarate de AFP B. și D. B.-N. urmează a fi respinse ca neîntemeiate. În baza art. 274 C. recurenții vor fi obligați să plătească intimatului M. F. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursurile declarate de A. B. și D. B.-N. împotriva sentinței civile nr.161 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui B.-N. pe care o menține în întregime. Obligă recurenții să plătească intimatului M. F. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. A. I. I. C. P. D. D. V. GREFIER R ed.CI Dact.SzM/2ex. (...)
| ← Decizia civilă nr. 401/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 102/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
