Decizia civilă nr. 152/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. C. NR. 152/2010
Ședința publică din 18 ianuarie 2018
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : A.-I. A. JUDECĂTOR : C. I. JUDECĂTOR : D. P. GREFIER : V. D.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. E. D., împotriva sentinței civile nr. 229 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al
Tribunalului B. N., cauza privind și pe intimata I. P. J. B. N. - S. P. C. R. P. DE C. ȘI Î. A V., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se reține că, recurentul prin memoriul de recurs a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2. constată că, este competentă să soluționeze recursul potrivit art. 10 alin. 2 din legea contenciosului administrativ. În baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 229 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului B. N. s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul S. E. în contradictoriu cu pârâta I. P. J. B.-N. - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. În motivare se arată că prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la acest tribunal cu nr. de mai sus, reclamantul S. E. D. a chemat în judecată pârâta I. P. J. B-N - S. P. C. R. P. de C. și Î. a V. solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să oblige pârâta să procedeze la înmatricularea autovehiculului proprietatea reclamantului, marca AUDI, tipul A4, nr. de identificare W., fabricat în anul 1988, serie carte de identitate H. fără plata taxei de poluare prev. de O. nr. 5. cu modificările ulterioare, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție. Autovehiculul descris mai sus a fost achiziționat la data de (...) din Germania de către numitul F. D. I. și ulterior, respectiv la data de (...) a fost înstrăinat către reclamant. Î. autoturismul nu fusese înmatriculat în R. înainte de a fi cumpărat de reclamant acesta a început demersurile în vederea înmatriculării. Astfel, la data de (...) a obținut certificatul de autenticitate al autovehiculului iar la data de (...) a depus la sediul pârâtei cererea de înmatriculare a vehiculului, pârâta a refuzat înmatricularea motivat de faptul că raportat la dispozițiile art. 4 lit. a al O. 5. cu ocazia primei înmatriculări în R. se datorează taxa de poluare,iar dovada plății acestei taxe trebuie făcută cu ocazia formulării cererii de înmatriculare a autovehiculului. Refuzul a fost comunicat prin adresa înregistrată sub nr. III/D/1749/(...), adresă în care se mai arată că imediat după depunerea chitanței de plată a taxei de poluare,cererea de înmatriculare va fi soluționată favorabil. T. de poluare reglementată prin O. nr. 5. este discriminatorie și nelegală raportat la dispozițiile art. 90 alin.1 din T.ul de I. a C. E. Ca urmare a aderării R. la T. și în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin.2 din Constituția R. prevederile tratatelor constitutive ale U., între care se află și T.ul indicat mai sus, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. În acest context, dispozițiile O. 20/2008 în forma actuală sunt contrare dispozițiilor comunitare și în consecință efectul lor este nelegal și trebuie înlăturat. În conformitate cu dispozițiile art. 25 din T.ul C.E. între statele membre sunt interzise taxele vamale la import sau taxele cu efect echivalent, iar această interdicție se aplică și taxelor vamale cu caracter fiscal. Noțiunea de taxe cu efect echivalent a fost definită de C. în baza art. 226 din T.ul C.E. și de jurisprudența C. de Justiție în baza art. 234 din T.ul C.E. Prin taxe cu efect echivalent se înțelege orice taxe pecuniare, indiferent de mărimea, denumirea sau modul de aplicare, impuse unilateral de către un stat membru, autoritate publică asupra mărfurilor naționale sau străine, pentru că ele trec o frontieră și care nu sunt taxe vamale în sens strict. T. de poluare îndeplinește toate aceste condiții, astfel că dispozițiile O. nr.5. încalcă prevederile comunitare pe care R. s-a obligat să dle respecte În privința dispozițiilor art. 90 din T.ul CE, acestea vin în completarea disp. art. 25 din T.ul CE în sensul că impun statelor membre obligația de a nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne, de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare și totodată impune obligația ca niciun stat membru să nu aplice produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție. S. acestor dispoziții ale T.ului CE este de a elimina regimul fiscal discriminatoriu prin aplicarea unor taxe asupra produselor provenind din țările membre și totodată de a elimina orice bariere impuse liberei circulații a mărfurilor provenind din țările comunitare. A. scop a fost afirmat prin hotărârea CJE în cauza Weigel în sensul că obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale deconcurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Dispozițiile O. nr. 5. în forma actuală nu respectă scopul dispozițiilor T.ului CE întrucât taxa de poluare nu este aplicată în cazul dobândirii unui autoturism deja înmatriculat în R.. T. de poluare este percepută numai pentru autoturismele și autovehiculele înmatriculate în alte state comunitare și reînmatriculate în R. în urma achiziționării lor din statele unde sunt înmatriculate. Modul diferit de aplicare a taxei de poluare, în funcție de țara de origine a autoturismului sau autovehiculului instituie un regim fiscal discriminatoriu pentru produsele, respectiv autoturisme și autovehicule, aduse în R. din statele membre U., acest regim fiscal fiind aplicabile și produselor similare achiziționate din R.. Așadar, în condițiile în care produsele existente pe piața românească se află în concurență cu produsele de pe piețele celorlalte state comunitare, aplicarea acestei taxe de poluare are ca efect încurajarea comerțului intracomunitar prin descurajarea consumatorilor în a achiziționa vehicule second hand din țările membre. În conformitate cu dispozițiile art. 148 alin.4 din Constituția R. autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaților rezultate din alin.2, respectiv prioritatea dispozițiilor comunitare față de dispozițiile contrare din legile interne. Judecătorul național este obligat să respecte normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă, sau a unei alte proceduri constituționale (hotărârea CJE în cauza Simmental - 1976). Prevederile art. 25 și 90 din T.ul C.E. au efect direct, ceea de înseamnă că pot fi invocate de persoanele lezate în drepturi în fața organelor jurisdicționale naționale. Ca urmare a efectului direct al celor două articole din T.ul C.E. pentru dispozițiile O. 5. sunt reglementări contrare și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile în cauza de față. Pârâta D.G.F.P. B. N. a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii introductive ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării a arătat că începând cu data de 1 ianuarie 2007 prin aderarea la UE în conformitate ci principiul liberei circulații a mărfurilor între statele membre, R. a renunțat la actele normative care restricționau înmatricularea autovehiculelor cu normă de poluare mare (de menționat că de la (...) nu era permisă înmatricularea autovehiculelor cu non-euro și Euro 1, iar de la (...) și a celor cu Euro 2). Din acest motiv și pentru a preveni importul de autovehicule vechi și poluate, a fost instituită taxa specială pentru autovehicule, taxă care se plătea cu ocazia primei înmatriculări pe teritoriul R. au unui autovehicul. C. E. (care a deschis R. procedura de infrigement), nu a fost împotriva instituirii unei astfel de taxe, ci doar a modului de calculare a acesteia, respectiv a cuantumului. A.a a fost și motivul pentru care respectiva taxă specială a fost înlocuită de taxa de poluare pentru autovehicule instituită de O. nr. 5., care a intrat în vigoare la data de (...), taxă agreată și de C. E. (după cum reiese din infograma nr. 5899/(...), cu atât mai mult cu cât principiul pe care sebazează această taxă, respectiv „. plătește";, este un principiu acceptat la nivelul U., astfel că un număr de 16 state membre U. practică în prezent o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării vehiculelor, printre care: Grecia, Danemarca, Spania, Ungaria, etc. Într-adevăr, prin O. nr. 2. și O. nr. 2., modul de calcul al acestei taxe a fost din nou modificat, inițiativă neaprobată însă de către C. E., care a amenințat din nou cu deschiderea procedurii de infrigement. Din acest motiv, prin OUG nr. 7., OUG nr. 5. a fost din nou modificată, instituindu-se o modalitate de calcul a taxei agreată de către C. E.. Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 148 din Constituția R. coroborat cu dispozițiilor art. 90 paragraf 1 din T.ul C. E., potrivit cărora tratatele constitutive ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, ori potrivit tratatului cităm:";nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte produse";. Norma invocată mai sus se referă însă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru UE cu privire la anumite produse ale statelor membre prin care s-a putea crea o situație de discriminare negativă sau dezavantaj economic pentru produse similare provenind din alte state membre. Ori, în speță, taxa de poluare se aplică atât autovehiculelor străine, indiferent de țara de proveniență, cât și celor de producție autohtonă care se înmatriculează pentru prima dată pe teritoriul R., neputându-se astfel invoca prevederile articolului mai sus menționat. De exemplu, dacă un cetățean român ar dori să înmatriculeze pentru prima dată în R. un autoturism Dacia (marcă autohtonă) second-hand, care anterior a fost înmatriculat în Germania, ar trebui să achite taxa de poluare prevăzută de O. nr. 5. cu modificările și completările ulterioare. Având în vedere că majoritatea persoanelor care au înmatriculat autovehicule au plătit această taxă de poluare, cei care au contestat-o constituind doar excepții izolate, prin admiterea acțiunii reclamantei s-ar crea o vădită discriminare între prima categorie menționată, respectiv a persoanelor care au înțeles să plătească această taxă pre. De lege și cea de-a doua categorie, a contestatarilor. De asemenea, constatarea legalității sau nelegalității unui act normativ nu este de competența S. P. C. R. P. de C. și cu respectarea actelor normative în vigoare, motiv pentru care se solicită să fi exonerată I. P. B. N. de la plata cheltuielilor de judecată. De altfel, practica Tribunalului B. N. relevă faptul că majoritatea acțiunilor de acest fel sunt respinse, fapt confirmat prin S. C. nr. 2. menținută prin D. C. nr. 2. a C. de A. C., S. C. nr. 5., S. C. nr. 2.. Reclamantul a depus la dosar un înscris intitulat răspuns la întâmpinare în care arată în esență că practica instanțelor s-a cristalizat în sensul că acțiunile de acest gen au fost admise, pârâta fiind obligată să înmatriculeze autoturismele fără plata taxei de poluare. Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut starea de fapt ce va fi dată în continuare. Reclamantul a achiziționat în data de 13 martie 2010 un autovehicul utilizat marca Audi înmatriculat în data de 17 septembrie 1997 în Germania. În data de 7 mai 2010 obținut certificatul de autenticitate al autovehiculului, iar în data de 28 mai 2010 a depus la pârâtă cererea de înmatriculare, deoarece autoturismul nu a mai fost înmatriculat în R.. Prin adresa nr. III /D/1749 /01 iunie 2010 pârâta i-a comunicat că în vederea înmatriculării este necesar să depună la dosar și dovada achitării taxei de poluare instituită prin art. 4 din O. nr. 5. după care solicitarea sa va fi soluționată favorabil. Ca urmare a răspunsului primit reclamantul a introdus prezenta acțiune. Referitor la problema dedusă judecății tribunalul a constatat că temeiurile pentru care reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare se circumscriu pretinsului caracter discriminatoriu al taxelor achitate și susținerii că reglementarea legală în baza căreia s-au achitat aceste taxe încalcă prevederile art. 90 alin. 1 din T.C.E. Este real că potrivit art. 23-25 din T.C.E. sunt interzise, între statele membre U., taxele vamale la import și export, precum și orice taxe cu efect echivalent. Pentru atingerea obiectivelor prevederilor de art. 23 - 25, același tratat a prevăzut că sunt interzise și taxele discriminatorii interne pentru produsele ce provin din statele membre,(art. 90 alin. 1 T.C.E.). Curtea de Justiție a C. E. a stabilit că o taxă care se aplică autovehiculelor în temeiul primei lor înmatriculări pe teritoriul unui stat membru și nu pentru că bunul respectiv a trecut frontiera ci pe alt temei, nu constituie o taxă vamală. Instanța a constatat că nu există diferență de tratament legal, în cazul taxei de poluare, între autovehiculele importate din statele membre U. (noi sau utilizate) înmatriculate prima dată în R. și autovehiculele produse și comercializate în R., înmatriculate - de asemenea - pentru prima dată în R., astfel că O. nr. 5. este compatibil cu dispozițiile art. 90 din T.C.E. T. este percepută ținând cont de parametrii obiectivi (art. 6 O. nr. 5.) și care nu au nici o legătură cu proveniența autovehiculului înmatriculat pentru prima oară în R., iar Curtea E. a stabilit că criteriile ce privesc emisia de CO2, capacitatea cilindrică, vechimea autovehiculului, etc., constituie criterii obiective ce pot fi folosite într-un sistem de taxare bazat pe o grilă de impozitare. T. este caracterizată prin dispozițiile art. 1 alin. 2 din O. nr. 5., care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului ce urmează a fi finanțate din sumele colectate cu titlu de taxă de poluare, iar trăsăturile taxei nu impun prin ele însele caracteristici discriminatorii, așa încât în modalitatea instituită prin O. nr. 5. taxa apare ca fiind în concordanță cu principiile de drept și legislația europeană. Aprecierea de mai sus se circumscrie perioadei de la data de 1 iulie 2008 (data de aplicare a O. nr. 5.) și până la 15 decembrie 2008, data prin care ordonanța a fost modificată prin O. nr. 2., acest din urmă act introducând elemente de discriminare între autovehiculele supuse primei înmatriculări. După data de 15 decembrie 2008 și până la 31 decembrie 2009 ce constituie perioada de aplicare a O. nr. 2. decembrie 2008, taxa de poluare a dobândit un evident caracter discriminatoriu care rezultă cu claritate dinexpunerea de motive a actului legal menționat, expunere care se referă la măsuri de susținere a sectorului de automobile intern, păstrarea locurilor de muncă în economia românească, precum și scutirile de la plata taxei a autovehiculelor cu capacitate cilindrică mai mică de 2000 cm, ce sunt preponderent produse în R.. Așa fiind, rezultă că s-a instituit un tratament diferențiat pentru diferite categorii de autoturisme, iar acest tratament nu este compatibil cu art. 90 alin. 1 din TCE, motiv pentru care pentru taxele achitate în perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 s-a impus restituirea acestora către plătitor. După data de 31 decembrie 2009 data ieșirii din vigoare a O. nr. 2., respectiv din data de 1 ianuarie 2010 a reintrat în vigoare O. nr. 50/2010 în forma nemodificată de O. nr. 2., și în consecință în speță este aplicabilă taxa de poluare ce nu conține elemente de discriminare directă sau indirectă între autovehiculele supuse primei înmatriculări în R., fiind indiferent locul de origine al acestora. În acest sens mai este de menționat și faptul că instituirea taxei de poluare în forma actuală este rezultatul negocierilor dintre R. și C. E., astfel încât nu contravine legislației comunicare, dovada fiind și faptul că împotriva acesteia nu s-a deschis procedura de infrigement cum s-a făcut în cazul fostei taxe de primă înmatriculare și cum era să se întâmple din nou cu privire la O. nr. 2.. Împotriva sentinței a declarat recurs S. E. D., solicitând modificarea sentinței atacate în temeiul art. 312 alin. 3 raportat la art. 3041 Cod proc.civ. și reanalizând probatoriul existent în dosar să se dispună admiterea acțiunii introductive. În motivarea recursului, recurentul arată că instanța de fond a reținut ă nu există diferență de tratament legal, în cazul taxei de poluare, între autovehiculele importate din statele membre U.E, (noi au utilizate) înmatriculate prima dată în R. și autovehiculele produse și comercializate în R., înmatriculate - de asemenea - pentru prima dată în R., raportat la forma pe care OUG 5. o are în prezent, cu precădere după ieșirea din vigoare a OUG 2.. Această reținere a instanței de fond este corectă parțial, fiindcă în continuare unele categorii de vehicule sunt scutite de la plata taxei de poluare, păstrându-se astfel caracterul discriminatoriu al taxei. Categoriile de vehicule scutite de la plata taxei sunt cele din categoria L, adică cele cu doua sau trei roti, precum si autovehiculele de teren. Instanța de fond nu a remarcat însă criteriul de discriminare apărut încă din 1 ianuarie 2007, odată cu prima reglementare a acestei taxe prin art. 2141 - 2143 din Codul Fiscal, criteriu de discriminare existent și în prezent, sub reglementarea OUG 5.. T. se plătește numai pentru acele autoturisme care nu au fost până acum înregistrate, și nu pentru cele care rulează, poate de zeci de ani și care poluează, în continuare, fără nicio obligație de a răspunde pentru acest motiv (autovehicule care reprezintă, de fapt, majoritatea autovehiculelor). Principiul "poluatorul platește" este aplicat discriminatoriu, în sensul ca doar "unii poluatori plătesc". Astfel, deși este evident că toate autoturismele și autovehiculele aflate în parcul auto din R. poluează, doar o parte din autoturismele înmatriculate in R. după data de (...) plătesc o taxă de poluare. În aceste condiții statul român încurajează, în continuare,achiziționarea autoturismelor deja înregistrate în R., împiedicându-se, practic, introducerea în țară a unor mașini, care, probabil, ar polua mai puțin. Pe de altă parte, discriminarea există între persoana care înmatriculează pentru prima dată un autoturism în R. - indiferent că acest autoturism este nou sau uzat, produs în R. sau produs într-un alt stat membru - și dobânditorii ulteriori. Primul dobânditor al autoturismului în R., care dorește să înmatriculeze pentru prima dată autoturismul proprietatea sa este nevoit să achite o taxă de poluare împovărătoare. În situația înstrăinării autoturismului în R., noul proprietar nu mai este obligat să plătească vreo taxă de poluare cu ocazia înmatriculării, deși autoturismul poluează în continuare, iar primul proprietar, cel care a înmatriculat pentru prima dată autoturismul nu este despăgubit în niciun fel pentru faptul că achitat taxa de poluare împovărătoare. Astfel, primul proprietar al unui autoturism în R. care dorește să înmatriculeze autoturismul pentru prima dată va suporta taxa de poluare pentru toată perioada cât autoturismul se va afla pe teritoriul R., chiar dacă pe parcurs dreptul de proprietate asupra autoturismului se va transfera altei persoane. Prin această modalitate de încasare a taxei de poluare, principiul "poluatorul plătește" este aplicat discriminatoriu, respectiv doar primul poluator plătește, nu și următorii. În plus, cuantumul taxei de poluare este de multe ori împovărător, acest cuantum ajungând să fie egal sau mai mare decât prețul autoturismului ce urmează a fi înmatriculat. Prin instituirea regimului discriminatoriu de plată a taxei și prin stabilirea unei taxei împovărătoare se limitează practic un atribut al dreptului de proprietate, respectiv folosința, încălcându-se astfel art. 16 din Constitutia R. si art. 14 Conventia E. a Drepturilor Omului. În cazul neplății taxei de poluare, autoturismul nu poate fi înmatriculat în R. și drept urmare nu poate circula pe drumurile publice. Consecința utilizării autoturismului neînmatriculat pe drumurile publice este atragerea răspunderii penale, fapta de a circula cu un autoturism neînmatriculat pe drumurile publice constituind infracțiune. Obligația de plată a unei taxe discriminatorie și împovărătoare poate constitui o încălcare a art. 14 din Convenția E. a Drepturilor Omului în sensul că este limitat exercițiul unui drept fundamental, respectiv dreptul de proprietate. F., ca un atribut al dreptului de proprietate este îngrădită prin modul de reglementare a taxei de poluare, în sensul că în situația neplătii taxei respective, proprietarul nu poate utiliza autoturismul al cărui proprietar este. Examinând recursul, instanța constată următoarele: În cauza de față tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art. 90 din T.ul de instituire a C. E. (în continuare, T.). Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J.C.E. că art. 90 din T. produce efecte directe și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din T. să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Cum R. este stat membru al Uniunii E. începând cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția R. conform cărora legislația comunitară cu caracter obligatoriu prevalează legii interne iar conform alin. 4 din același articol jurisdicțiile interne garantează îndeplinirea acestor exigențe. Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și G. însuși și organelor componente ale acestuia cum sunt bunăoară autoritățile fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumate de R. ca stat membru. Într-o atare ipoteză revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a T.ului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util. La momentul adoptării OUG 117. emisă pentru punerea de acord a de urgență nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din T.ul privind funcționarea Uniunii E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (T.ul de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu Uniunea E., taxa de poluare a încetat să mai fie contrara prevederilor comunitare considerentele aplicabile formei inițiale a OUG 5. fiind pe deplin aplicabile și pentru perioada de după epuizarea termenului de 45 de zile instituit . Cererea de înmatriculare a fost formulata de către reclamant după data de (...) (data limită de scutire menționată de legiuitor), respectiv la data de (...) așa cum arată chiar în acțiune astfel că în vederea înmatriculării are obligația achitării taxei de poluare devenind incidente dispozițiile în vigoare la momentul declarării intenției de înmatriculare. Tribunalul a apreciat în mod corect că pârâta nu s-a aflat în sfera abuzului când a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantei de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 5., astfel cum acestea erau în vigoare la momentul investirii autorității, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind declarată în ca atare nefondată. Pentru toate aceste considerente, in baza art.312 C.pr.civ, constatând că prima instanță a interpretat și aplicat corect prevederile legale incidente, nefiind prezent motivul de recurs invocat de reclamant, Curtea va respinge recursul declarat și va menține în întregime hotărârea recurată. PENTRU A.E MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de reclamantul S. E. D. împotriva sentinței civile nr.229 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalul B.-N. pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER A. I. A. C. I. D. P. V. D. Red. D.P. dact. GC 2 ex/(...) Jud.primă instanță: V. C.
← Sentința civilă nr. 557/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 959/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|