Sentința civilă nr. 106/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 106/2011
Ședința ta de 16 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC W. R. SRL în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. a J. C. și A. N. DE A. F., având ca obiect contestație act administrativ fiscal.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 09 februarie 2011, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios fiscal înregistrată la data de 10 decembrie
2010 reclamanta SC W. R. SRL, în contradictoriu cu pârâtele A. N. DE A. F.
și D. G. A F. P. C. a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța, în urma administrării probatoriului și primirii concluziilor părților să se hotărască:
1. Anularea în parte a Deciziei nr. 233/(...) emise de către A. N. de A.
F. în ceea ce privește pct. 2, 3 și 4 din dispozitivul acesteia;
2. Obligarea pârâtei A. N. de A. F. la soluționarea pe fond a contestației reclamantei cu privire la suma de 20.800 lei reprezentând impozit pe profit aferent anului 2005;
3. Anularea în parte a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emise de către D. G. a
F. P. C. cu privire la creanțele fiscale stabilite suplimentar în sarcina reclamantei, în cuantum total de 691.592 lei, reprezentând:
- 375.763 lei - impozit pe profit;
- 111.846 lei - taxă pe valoarea adăugată;
- 203.983 lei - accesorii aferente taxei pe valoarea adăugată;
În motivare s-a arătat că:
Reclamanta a contestat în termenul legal D. de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emisă de către D. G. a F. P. C. prin care au fost stabilite în sarcina reclamantei diferențe de creanțe fiscale, principale și accesorii.
Prin D. nr. 233/2010 emisă de către A. N. de A. F., contestația reclamantei a fost admisă în parte. Prezenta acțiune vizează anularea în parte a Deciziei nr. 233/2010 în ceea ce privește punctele 2, 3 și 4 din dispozitivul său cu privire la respingerea la neintemeiată/nemotivată a contestației cu privire la creanțe fiscale principale și accesorii în cuantum de
592.844 lei.
1. Cu privire la solutia de respingere ca nemotivată a contestației cu privire la impozitul pe profit în cuantum de 20.800 lei aferent anului 2005:
Prin D. de impunere nr. 524/(...), inspecția fiscală a considerat nedeductibile cheltuieli în cuantum de 130.000 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate reclamantei de către SC W. C. S.
Reclamanta a contestat impozitul pe profit stabilit suplimentar ca urmare a considerării ca nedeductibile a cheltuielilor arătate, fapt ce rezultă fără putință de tăgadă din cuprinsul pct. 1, sbpct. 2 al contestației reclamantei.
Motivele de fapt și de drept invocate de către reclamantă au vizat pe de o parte ansamblul constatărilor inspecției fiscale cu privire la toate cheltuielile cu serviciile de consultanță și management considerate ca nedeductibile și cu referire specială la contractul cu SC W. C. S.
În măsura în care organul de soluționare ar fi constatat faptul că nu a motivat în fapt și în drept contestația cu privire la suma de 20.800 lei, acesta era obligat să solicite reclamantei prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care înțelege să le formuleze și doar în situația În care nu ar fi dat curs acestei solicitări putea proceda la respingerea contestației ca nemotivată
(pct. 2.5 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr. 5.).
În aceste condiții, soluția de respingere ca nemotivată a contestației cu privire la suma de 20.800 lei reprezentând impozit pe profit apare ca fiind nelegală.
2. Cu privire la solutia de respingere ca neîntemeiată a contestatiei cu privire la suma de 256.215 lei reprezentând impozit pe profit aferent anului
2004:
Organul de inspecție fiscală a considerat nedeductibilă suma de
1.503.054 lei reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță și management întrucât reclamanta nu ar fi justificat nici prestarea efectivă a serviciilor și nici necesitatea efectuării respectivelor cheltuieli.
Se impune observația că, în ciuda faptului că reclamanta a contestat impozitul pe profit generat de considerarea ca nedeductibile a cheltuielilor în sumă de 1.503.054 lei, organul de soluționare s-a pronunțat cu privire la impozitul pe profit generat de considerarea ca nedeductibile a unor cheltuieli în sumă de 1.024.863 lei. Consecința directă a acestui fapt este aceea că, deși a contestat suma de 375.763 lei, organul de soluționare s-a pronunțat doar cu privire la suma de 256.215 lei. În aceste condiții, cu privire la diferența de 119.548 lei reclamanta se găsește în prezența unei nesoluționări a cererii în termenul legal.
După cum rezultă din cuprinsul dispozițiilor pct. 48 din Normele de aplicare a T. II Cod fiscal, enumerarea actelor privitoare la justificarea prestării efective a serviciilor este una exemplificativă și nu limitativă.
Prin urmare, chiar dacă nu a prezentat organului de inspecție fiscală situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate sau de piață, prezentarea de "orice alte materiale corespunzătoare" este de natură a dovedi faptul că respectivele servicii au fost prestate efectiv.
În ceea ce privește dovedirea necesității efectuării respectivelor cheltuieli, este de remarcat faptul că nu există nicio normă legală care să impună contribuabilului o anumită probă în legătură cu acest aspect. Or, atâta vreme cât urmare a prestării respectivelor servicii reclamanta a realizat profituri semnificative, nu se poate nega necesitatea serviciilor.
Organul de inspecție fiscală a considerat nedeductibile sumele achitate către SC W. C. SRL și datorită faptului că în contractul încheiat cu această societate nu este precizat prețul serviciilor. Este adevărat că în contract nu este prevăzut un preț al serviciilor ci doar faptul că acest preț se va negocia în funcție de volumul serviciilor prestate dar prin acceptarea și înregistrarea în contabilitate a facturii (care este un contract în formă simplificată) această lipsă a prețului este acoperită.
Este de precizat că în prezent legea fiscală nici nu mai impune cerința contractului în accepțiune clasică, serviciile putând fi prestate "în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege", deci inclusiv În baza unei facturi - contract în formă simplificată.
3. Cu privire la solutia de respingere ca neîntemeiată a contestatiei cu privire la sumele de 15.950 lei reprezentând TVA si 25.893 lei reprezentând accesorii aferente TVA:
Inspecția fiscală a reținut că în perioada ianuarie 2004 - decembrie
2008 reclamanta a dedus TVA în cuantum de 15.950 lei pe baza unor facturi care nu cuprind toate informațiile prevăzute de art. 155, al. 8 Cod fiscal precum și că a dedus TVA aferentă unor achiziții de băuturi alcoolice, încălcând astfel dispozițiile art. 145, al. 7, lit. b Cod fiscal. Organul de inspecție fiscală nu a prezentat în concret fiecare astfel de factură, cu mențiunea lipsurilor sale și nici măcar nu a precizat numărul acestor facturi astfel încât reclamanta a fost pusă în imposibilitate de a contesta titlul de creanță sub aceste aspecte în deplină cunoștință de cauză. Este adevărat că în anexa nr. 39 la R. de inspecție fiscală nr. 14.569/(...) sunt detaliate o serie de facturi cu mențiunea că acestea ar fi facturile neconforme dar această anexă nu face parte integrantă din actul administrativ-fiscal susceptibil de a fi supus cenzurii organului de soluționare a contestației și instanței de contencios fiscal (decizia de impunere) ci dintr-un act preparator care nu poate fi contestat separat.
Susținerile organului de soluționare a contestației în sensul că R. de inspecție fiscală "se anexează" Deciziei de impunere în conformitate cu prevederile O. nr. 1181/2007 nu sunt de natură a justifica lipsa motivării actului administrativ-fiscal.
În fapt lipsa motivelor de fapt care fundamentează măsura dispusă prin actul administrativ contravine prevederilor art. 43, al. 2, lit. e Cod procedură fiscală și face imposibilă nu numai formularea unor apărări pertinente dar și o reală verificare din partea organului de soluționare a contestației și a instanței de contencios fiscal.
A arătat pe calea contestației și faptul că membrii echipei de control au identificat aceste facturi în contabilitatea reclamantei și, pe măsura identificării lor au menționat pe ele lipsurile constatate și au semnat. În aceste condiții reclamanta a fost privată de dreptul ce îi este conferit prin dispozițiile pct. 811 al. 3 din Normele de aplicare a T. VI Cod fiscal respectiv de dreptul de a obține corectarea facturilor în timpul inspecției fiscale și de a beneficia de deducerea TVA aferenta. Organul de soluționare a contestației nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte limitându-se la a arăta că reclamanta nu a prezentat facturi corectate în timpul controlului.
4. Cu privire la soluția de respingere ca neîntemeiată și nemotivată a contestației cu privire la suma de 273.986 lei reprezentând TVA și accesorii aferente:
Raportat la dispozițiile pct. 12.1 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr.
5., o contestație nu poate fi respinsă în același timp și ca neîntemeiată și ca nemotivată. După cum a arătat mai sus, organul de soluționare a contestației era obligat să îi solicite prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care înțelege să le formuleze și doar în situația în care nu ar fi dat curs acestei solicitări putea proceda la respingerea contestației ca nemotivată
(pct. 2.5 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr. 5.).
A arătat pe calea contestației că inspecția fiscală a reținut că a dedus
TVA În cuantum de 95.896 lei aferentă facturilor emise de către SC W. C. T.
SRL fără să poată justifica prestarea efectivă a unor servicii de către această societate.
Nici art. 145 Cod fiscal și nici Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 4. nu reglementează modul în care contribuabilul trebuie să facă dovada faptului că serviciul i-a fost într-adevăr prestat.
Pârâta D. G. a F. P. a judetului C. a formulat întâmpinare prin caresolicita respingerea actiunii in contencios administrativ promovata de reclamanta SC W. R. SRL ca neintemeiata.
În motivare s-a arătat că:
Prin decizia nr. 233/(...) intocmita de A. N. de A. F.- D. G. de S. a C., a fost desfinfiinta in parte D. de impunere nr.524/(...) emisa de organele de inspectie fiscala din cadrul Directiei Generale a F. P. a judetului C. pentru suma de 3.033.672 lei, reprezentand:
317.832 lei - impozit pe profit
1.065.806 lei - accesorii aferente impozitului pe profit
400.059 lei - TVA stabilit suplimentar
625.487 lei - accesorii TVA
224.023 lei - impozit pe venitul persoanelor juridice nerezidente
400.465 lei - accesorii aferente impozit pe venitul persoanelor juridice nerezidente urmand ca organele de inspectie sa procedeze la o noua verificare, tinand cont de prevederile legale aplicabile in speta, precum si de cele precizate in decizia nr.233/(...).
Pentru diferenta de 592.844 lei organul de solutionare a conestatiilor a respins contestatia ca neintemeiata / nemotivata.
Referitor la motivele invocate de reclamantă in cuprinsul actiunii, solicita respingerea acestora avand in vedere urmatoarele aspecte:
1. In ceea ce priveste critica adusa de reclamanta cu privire la faptul ca, organul de solutionare a respins cu prea multa usurinta contestatia ca nemotivata pentru suma de 20.800 lei, reprezentand impozit pe profit, cu toate ca acesta ar fi fost obligat sa solicite prezentarea motivelor de fapt si de drept, si doar in situatia in care reclamanta nu ar fi dat curs acestei solicitari, putea proceda proceda la respingerea contestatiei ca nemotivata (pct.2.5 din Instructiunile aprobate de O. nr.5.), arata ca in speta organul de solutionare a constestatiilor a analizat si solutionat acest capat de cerere tinand cont de dispozitiile art. 206 alin. 1 lit.a) si d) din O.G. nr. 92/2003, unde se arata ca:
" Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde: a )motivele de fapt si de drept d)dovezile pe care se intemeiaza"
In aceste conditii, avand in vedere ca prevederile art. 206 alin. 1 lit.a) si d) din O.G. nr. 92/2003 sunt imperative, iar cele la care face referire reclamanta vin doar in completarea celor de mai sus, printr-un Ordin al Presedintelui A., lasand la aprecierea organului fiscal daca sa solicite sau nu completarea motivelor de fapt si de drept" in temeiul rolului activ", considera ca organul de solutionare a contestatiei nu era obligat sa solicite contestatoarei completarea motivelor de fapt si de drept.
De asemenea, arata ca nici cu aceasta ocazie reclamanta nu a inteles sa prezinte motivele de fapt si de drept, precum si dovezile pe care isi intemeiaza cererea de anulare a sumei de 20.800 1ei reprezentând impozit pe profit, stabilit suplimentar prin D. de impunere nr.524/(...), rezumandu- se a solicita solutionarea pe fond de catre A. a contestatiei cu privire la suma de 20.800 lei.
Raportat la cele aratate mai sus, solicita respingerea acestui petit.
2.Referitor la faptului ca desi reclamanta a contestat suma de 375.763 lei, iar organul de solutionare s-a pronuntat doar cu privire la suma de
256.215 lei, iar in aceste conditii ar fi ramas nesolutionata o diferenta de
119.548 lei reprezentand impozit pe profit, arata ca in urma efectuarii un simplu calcul matematic rezulta ca suma de 317.832 lei reprezentand impozitul pe profit ce a fost desfiintata prin D. 233/(...) adunata cu sumele cu in prezent contestate, in cuantum de 256.2151ei reprezentand impozitul pe profit, respectiv 20.800 lei reprezentand impozitul pe profit, insumeaza exact suma stabilita prin D. de impunere nr.524/(...), adica 594.847 lei.
Intrucat sumele desfiintate adunate cu cele in prezent contestate insumeaza exact suma stabilita prin D. de impunere nr.524/(...), adica
594.847 lei, apreciază ca sustinerile reclamantei privitoare la faptul ca ar exista o diferenta de 119.548 lei reprezentand impozit pe profit, nu pot fi retinute.
Cu privire la faptul ca nu exista nicio norma legala care sa impuna contribuabilulu sa dovedeasca necesitatea efectuarii anumitor cheltuieli si ca organului de solutionare a contestatiilor a respins contestatia ca neintemeiata pentru impozitul pe profit in suma de 256.216 lei aferent cheltuielilor de consultanta si de studiu a pietei de distribuire a materialelor de constructii, face trimitere la motivele aratate in D. nr. 233/(...) la pag. 21-
28, concluzionand ca in speta nu au fost respectate dispozitiile art.21 alin.4 lit.m) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si cele ale pct.48 din HG nr.4. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr.571/2003, unde se arata in mod expres ca: Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se Îndeplinească cumulativ următoarele conditii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate, precum și tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură să se facă pe întreaga durată de desfășurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifică prin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate.
Raportat la cele mai sus si la cele aratate in D. nr.233/(...) solicita respingerea actiunii si in ceea ce priveste suma de 256.215 lei reprezentand impozit pe profit.
3. Referitor la motivul invocat de reclamanta privitor la faptul ca aceasta a fost privata de dreptul de a obtine corectarea facturilor in timpul inspectiei fiscale si de a beneficia de deducerea TVA aferenta in cuantum de
15.950 lei, pârâta subliniază faptul ca in speta nu sunt aplicabile dispozitiile prevederilor art. 155 si 159 Cod Fiscal, referitoare la corectarea informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care tin loc de factură.
In mod firesc, reclamantei nu i s-a cerut "completarea facturilor fiscale" in discutie cu mentiunile care lipseau intrucat, aceasta are calitatea de beneficiar.
Din dispozitiile legale prevazute de art.159 Cod fiscal si normele de aplicare ale acestuia rezulta ca acestea puteau fi corectate numai de catre emitentul acestora, legiuitorul facand distinctie intre doua situatii. Prima intervine in eventualitatea in care documentul nu a fost inca transmis beneficiarului, imprejurare in care acesta se anuleaza urmand sa se emitaun nou document cu datele corecte iar, a doua intervine atunci cand acesta a fost deja transmis.
Prin urmare, numai furnizorul in calitate de emitent al facturilor in discutie era in masura sa procedeze la corectarea, acestora.
In aceste circumstante, evidentiază faptul ca la momentul primirii facturilor reclamanta trebuia sa sesizeze societatea furnizoare cu privire la aceste lipsuri in vederea remedierii lor in conformitate cu prevederile legale, avand in vedere ca ulterior avea de gand sa solicite rambursarea TVA aferente.
In realitate, mentionează pârâta ca potrivit art.146 alin.1 lit.a) din
Legea 571/2003, republicata privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la conditiile de exercitare a dreptului de deducere "pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, să dețină o factură care să cuprindă informațiile prevăzute la art.155 alin. 5"( ).
Iar, conform art 155 alin.5 , lit.a-e din Legea 571/2003, republicata privind Codul fiscal factura cuprinde În mod obligatoriu următoarele informații: a) numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura În mod unic; o) data emiterii facturii; p) denumirea/., adresa și codul de Î. prevăzut la art.153, după caz, ale persoanei impozabile care emite factura; d) denumirea/., adresa și codul de Î. prevăzut la art.153, ale reprezentantului fiscal, În cazul În care furnizorul/prestatorul nu este stabilit În R. și și-a desemnat un reprezentant fiscal, dacă acesta din urmă este persoana obligată la plata taxei; e) denumirea/., adresa și codul de Î. prevăzut la art.153, ale cumpărătorului de bunuri sau servicii, după caz; ( ) "
Prin urmare, potrivit dispozitiilor legale mai sus citate, pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, persoana impozabila trebuie sa detina documente care sa cuprinda toate informatiile mentionate mai sus.
De altfel, in opinia pârâtei aceasta chestiune a deducerii TVA a fost definitiv transata prin D. nr.V /(...) a Inaltei Curti de C. si J. prin care a fost admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa I. Curte de C. si J., in aplicarea dispozitiilor art.21 alinA lit.f) si ale art.145 alin.8 lit.a) si b) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, precum si ale art.6 alin.2 din Legea nr.82/1991.
In cuprinsul acestei decizii, care este obligatorie potrivit art.329 alin.3 din Codul de procedura civila, se stabileste ca "TVA nu poate fi dedusa si nici nu se poate diminua baza impozabila la stabilirea impozitului pe profit in situatia in care documentele justificative prezentate nu contin sau nu furnizeaza toate informatiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare la data efectuarii operatiunii pentru care se solicita deducerea TVA".
4. Cu privire la criticile aduse solutiei de respingere ca neintemeiata si nemotiva a contestatiei, referitoare la suma de 273.986 lei reprezentand TVA si accesorii aferente, apreciază ca organul de solutionare a contestatiilor in mod corect a respins acest capat de cerere, avand in vedere ca reclamanta nu a prezentat documente care sa justifice prestarea de serviciilor, in cauza si utilizarea acestora in scopul operatiunilor taxabile.
In acelasi timp, organul de solutionare a contestatiilor analizand probele existente, retine ca reclamanta desi contesta intreaga suma a cheltuielilor cu prestarile de servicii nu aduce argumente decat pentru serviciile prestate in anul 2004 si 2005, nefiind prezentate argumente de fapt si de drept pentru restul serviciilor prestate in urmatorii ani, motiv pentru care a respins contestatia pentru o parte din suma ca neintemeiata , iar pentru restul sumei, pentru care nu s-au prezentat argumente de fapt si de drept, au respins-o ca nemotivata.
Pârâta A. N. de A. F. a formulat întâmpinare prin care solicita instantei respingerea actiunii ca nefondata.
În motivare s-a arătat că:
In fapt, prin actiunea care face obiectul dosarului cu numarul de mai sus, reclamanta solicita instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna:
-anularea, in parte, a deciziei nr.233/(...) emisa de A.-directia generala de solutionare a contestatiilor, in ceea ce priveste punctele 2,3 si 4 din dispozitivul acesteia;
-obligarea A. la solutionarea pe fond a contestatiei subscrisei cu privire la suma de 20.800 lei reprezentand impozit pe profit aferent anului 2005;
-anularea, in parte, a deciziei de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala nr.524/(...) emisa de D. C. cu privire la creantele stabilite suplimentar in sarcina reclamantei in suma de
691.592 lei;
Suma totala contestata in procedura prealabila a fost de 3.626.516 lei, reprezentand:
-594.847 lei - impozit pe profit;
-1.065.800 lei - accesorii aferente impozitului pe profit;
-511.905 lei - TVA stabilita suplimentar;
-829.470 lei - accesorii aferente TVA;
-224.023 lei - impozitul pe venitul persoanelor juridice nerezidente;
-400.465 lei - accesorii aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice nerezidente.
Prin D. nr.233/(...) emisa de D. generala de solutionare a contestatiilor s-a dispus:
-desfiintarea deciziei de I. privind obligatiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspectia fiscala nr.524/(...) emisa de organele de inspectie fiscala din cadrul D. C. pentru suma de 3.033.672 lei reprezentand:
-317.832 lei ~ impozit pe profit;
-1.065.806 lei - accesorii aferente impozitului pe profit;
-400.059 lei ~ TVA stabilita suplimentar;
-625.487 lei - accesorii aferente TVA;
-224.023 lei - impozit pe venitul persoanelor juridice nerezidente;
-400.465 lei - accesorii aferente impozitului pe venitul persoanelor juridica nerezidente; urmand ca organele de inspectie fiscala sa procedeze la o noua reverificare pentru aceeasi perioada si acelasi tip de taxa, tinand cont de prevederile legale aplicabile in speta, precum si de cele precizate prin decizia de solutionare a contestatiilor;
-respingerea, ca nemotivata, a constestatiei pentru suma de 20.800 lei reprezentand impozit pe profit;
-respingerea, ce neintemeiata, a contestatie! pentru suma de 298.058 lei reprezentand:
-256.215 lei - impozit pe profit;
-16.950 lei - TVA
-25.893 lei - majorari/penalitati de intarziere aferente TVA;
-respingerea, ca nemotivata, a contestatiei pentru suma de 273.986 lei reprezentand:
-95.896 lei - TVA;
-178.090 lei ~ majorari/penalitati de intarziere aferente TV A.
Considera solutia pronuntata in procedura prealabila ca fiind temeinica și legala avand in vedere urmatoarele considerente:
1. Referitor la impozitul pe profit In suma de 20.800 lei, D. generala de solutionare a contestatiilor a fost investita sa se pronunte cu privire la deductibilitatea la calculul profitului impozabil a cheltuielilor cu studiul de piata in suma de 130.000 lei, în condițiile in care, desi este contestat impozitul pe profit, nu se aduc argumente cu privire la aceste cheltuieli.
Reclamanta susține ca motivele de fapt si de drept invocate in sustinerea contestației au vizat ansamblul constatarilor inspecției fiscale cu privire la toate cheltuielile cu serviciile de consultanta si management, considerate ca nedeductibile, si cu referire speciala la contractul cu se W. C. S.
De asemenea, reclamanta sustine ca, organul de solutionare a contestatiilor era obligat sa solicite societatii motivele de fapt si de drept care intelege sa le formuleze cu privire la impozitul pe profit in suma de 20.800 lei si, in situatia in care nu s-ar fi dat curs solicitarilor, se proceda la respingerea contestatiei.
Invederează instantei faptul ca, toate aceste sustineri ale reclamantei sunt neintemeiate.
Reclamanta a contestat impozitul pe profit stabilit suplimentar pe anul
2005 in suma de 594.847 lei, iar prin contestatia administrativa a prezentat argumente numai pentru impozitul pe profit in suma de 574.047 lei, iar pentru diferenta de 20.800 lei stabilita suplimentar ca urmare a neacceptarii la deducere a cheltuielilor cu serviciile de studiu de piata in suma de
130.000 lei nu aduce nici un argument.
Potrivit dispozitiilor art.213 alin. 1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, " In solutionarea contestației, organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face In raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale Invocate de acestea si de documetele existente la dosarul cauzei. S.a contestatiel se face in limitele sesizarii"; .
Mai mult, prevederile pct.2.4 din ordinul nr.5. privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din OG nr.92/2003, republicata, precizeaza "Organul de solutionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt si de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv";.
Potrivit pct.12.1 lit a din Ordinul nr.5. " Contestatia poate fi respinsa ca: a) nemotivat in situatia in care contestatorul nu prezinta argumente de fapt si de drept in sustinerea contestatie; sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supuse solutionării".
Din coroborarea textelor legale mai sus invocate, precum si a faptului ca reclamanta nu a adus nici un argument de fapt si de drept in sustinerea contestatiei administrative, in mod temeinic si legal organul de solutionare a contestatiei a respins-o ca nemotivata.
2. Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta sustine urmatoarele:"
SC W. R. SRL a contestat impozitul pe profit generat de considerarea ca nedeductibile a cheltuielilor in suma de 1.503.054 lei, iar organul de solutionare a contestatiei s-a pronuntat cu privire la impozitul pe profit generat de considerarea ca nedecutibile a unor cheltuieli in suma de
1.024.863 lei. Consecinta directa a acestui fapt este aceea ca, desi a contestat suma de 375. 763 lei, organul de solutionare s-a pronuntat doar cu privire la suma de 256.215 lei. ln aceste conditii, cu privire la diferenta de
119.548 lei pârâta se gasește in prezenta unei nesolutionari a cererii in termenul legal.
Aceste sustineri sunt neintemeiate, organul de solutionare a contestatiei s-a pronuntat, la pct.2.c din D. nr.233/(...), si pentru diferenta de 478.191 lei reprezentand cheltuieli de consultanta si management.
La capitolul III pct.2.c din D. nr.233/(...), D. generala de solutionare a contestatiilor s-a pronuntat asupra cheltuielilor de consultanta si management in suma de 478.191 lei din anul 2004 si in suma de 433.211 lei aferenta perioadei 2005-2006.
Organul de solutionare a contestatiei a dispus desfiintarea deciziei de impunere in ceea ce priveste impozitul pe profit in suma de 188.862 lei aferent sumei de 911.402 reprezentand cheltuieli de consultanta, management si de asistenta; urmand ca organele de inspectie fiscala sa analizeze serviciile mentionate in rapoartele de activitate.
In ceea ce priveste impozitul pe profit in suma de 256.216 lei D. generala de solutionare a contestatiilor a fost investita sa se pronunte daca sunt deductibile la calculul profitului Impozabll cheltuielile cu serviciile de consultanta, management si analiza pietei in suma de 1.024.863 lei, in conditiile in care societatea nu prezinta documente care sa Justifice realitatea si necesitatea prestarii acestor servicii.
In perioada verificata, respectiv anul 2004, reclamanta a inregistrat in contul 628 "alte cheltuieli cu servicii executate de terti"; o serie de cheltuieli cu prestarile de servicii.
Intrucat reclamanta nu a prezentat documente care sa justifice prestarea efectiva a acestor servicii si necesitatea acestora, organele de inspectie fiscala nu au acceptat ca deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile in suma de 1.024.863 lei.
In conformitate cu prevederile art.21 alln.4 lit.m din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal " Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicd, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul desfasurarii activitatii proprii si pentru care nu sunt incheiata contracte".
Potrivit pct.48 din HG nr.4. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr.571/2003 privind Codul fiscal :
„ 48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinesscă cumulativ următoarele conditii:
- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate În baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate, precum și tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură să se facă pe întreaga durată de desfășurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justificăprin: situații de lucrări, procese-verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;
- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate".
Avand in vedere prevederile legale mai sus invocate, rezulta ca deductibilitatea cheltuielilor cu prestarile servicii se analizeaza in functie de datele cuprinse in contractul/contractele de prestari servicii referitoare la prestatori, termene, tarife, valoarea totala a contractului si pe baza documentelor justificative care atesta prestarea efectiva si necesitatea acestora.
Reprezentantii reclamantei, prin notele explicativa nr.24 si 25/(...), au precizat ca serviciile facturate in data de (...) au constat in principal in servicii de consultanta manageriala, asistenta privind recrutarea si evaluarea noilor angajati, evaluarea resurselor umane etc.
Pentru toate aceste activitati, reclamanta avea obligatia sa prezinte documente care sa ateste realitatea prestarii, respectiv rapoarte de activitate din care sa reiasă concret in ce au constat serviciile de consultanta manageriala si logistica si influenta acestora in profiturile realizate de societate pe anul 2004 precum si alte documente din care sa rezulte prestarea efectiva a acestora.
In ceea ce priveste locul prestarii serviciilor, reclamanta mentioneaza ca "din informatiile pe care le-am primit"; acestea ar fi fost prestate atat in R. cat si in Polonia, iar referitor la necesitatea acestor prestari, explicatia reclamantei a constat in " Conducerea societatii a apreciat ca ( .... ) au fost necesare societății"; fara a mentiona alte argumente din care sa rezulte concret necesitatea acestor servicii.
In aceste conditii, in mod temeinic si legal, organul de inspectie fiscala a stabili ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil, nefiind respectate prevederile legale im materie, întrucat nu au fost prezentate documente care sa faca dovada realitatII si necesitatii acestor cheltuieli, conditiile trebuind sa fia Indeplinite cumulativ.
3. Referitor la suma de 15.950 lei reprezentand TVA si 25.893 Iei reprezentand accesorii aferente TVA, D. generala de solutionare a contestatiilor a fost investita sa se pronunte daca reclamanta are drept de deducere a TVA evidentiata in facturi fiscale care nu indeplinesc calitatea de document justificativ, respectiv nu au fost prezentate In copie sau care nu contin toate informatiile prevazute de dispozitiile legale, precum si facturile fiscale de achizitie a bauturilor alcoolice utilizate pentru actiunile de protocol.
Prin actiunea formulata, reclamanta sustine ca organul de solutionare a contestatiei " anexeaza" R. de inspectie fiscala la D. de impunere, in conformitate cu prevederile O. nr.1181 /2007, ori acesta "nu justifica lipsa motivarii actului administrativ-fiscal in fapt";.
Referitor la argumentul societatii potrivit caruia anexele la R. de inspectie fiscala nr.14569/(...) nu fac parte integranta din actul administrativ fise al susceptibil de a fi supus cenzurii organului de solutionare a contestatiei si instantei de contencios administrativ, fiind un act preparator, sustinerea aceasta este neintemeiata.
Invederează instantei faptul ca, potrivit prevederilor art.109 din OG nr.92/2003, republicata, rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat Intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarii. inspectiei din punct de vedere faptic si legal, Iar raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere.
Conform dispozitiilor art.43 alin.2 lit.e din OG nr.92/2003, republicata :
,,(2) Actul administrativ fiscal cuprinde următoarele elemente:
( .... ) e) motivele de fapt";, ori prin raportul de inspectie fiscala si anexele la acesta sunt prezentate facturile fiscale ce au inscrisa TVA pentru care nu s-a acordat dreptul de deducere, precum si motivele de fapt, prezentate pentru fiecare factura fiscala.
In ceea ce priveste sustinerea reclamantei referitoare la faptul ca este privata de dreptul conferit de art. 811 alin.3 din HG nr.4., respectiv de a efectua corectarea facturilor in timpul inspectiei fiscale si de a beneficia de deducerea TVA aferenta, argumentul este neintemeiat, intrucat prevederile legale mai sus invocate se refera la corectarea informatiilor inscrise in facturi, de catre furnizor, in perioada desfasurarii inspectiei fiscale. Or, in speta de fata, reclamanta nu a prezentat astfel de facturi corectate de furnizor, in perioada inspectiei, astfel incat sa ii fie aplicabile prevederile art.811 alin.3 din HG nr.4.. Deoarece reclamanta, prin actiunea formulata nu aduce argumente referitoare la sumele stabilita de organul de inspectie fiscala, pârâta își mentine considerentele din D. nr.233/(...), capitolul "TVA" pct.1 (pag.45-52). 4. Referitor la dreptul de daducere a TVA in suma totala de 273.986 lei aferente cheltuielilor cu prestarile de servicii facturate de SC W. C. SRL, in condițiile in care reclamanta nu a prezentat documente care sa justifica utilizarea acestora in scopul operatiunilor taxabile, SC W. R. SRL sustine ca "contestatla nu poate fi respinsa in aceiasi timp ca neintemeiata si ca nemotivată". Reclamanta, prin contastatia administrativa a contestat intreaga suma a cheltuielilor cu prestarile de servicii, dar nu a adus argumente decat pentru serviciile prestate in anul 2004, pentru anul 2005 nefiind prezentate documente. Potrivit dispozitiilor art.213 alin.1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, " In solutionarea contestatiei, organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documetele existente la dosarul cauzei. S.a contestatiel se face in limitele sesizarii. Mai mult, prevederile pct.2.4 din ordinul nr.519/2oo5 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea titlului IX din OG nr. 92/2003 , republicata, precizeaza "Organul de solutionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt si de drept pentru care a contestat actul administrativ fiscal respectiv";. Potrivit pct.12.1 lit a din Ordinul nr.5. " Contestatia poate fi respinsa ca: : a) nemotivata, in situatia in care contestatorul nu prezinta argumente de fapt si de drept in sustinerea contestatiei sau argumentele aduse nu sunt incidente cauzei supuse solutionarii". Societatea sustine ca organul de solutionare a contestatiilor era obligat sa solicite societatii motivele de fapt si de drept pe care intelege sa le formuleze cu privire la suma de 273.986 lei, si in situatia in care nu s-ar fi dat curs solicitarii, se proceda la respingerea contestatiei ca nemotivata. In cauza sunt incidentele prevederile pct.2.4 din Ordinul nr.5., mai sus citate. Invederează instantei, ca prin adresa nr.90799/(...), D. generala de solutionare a contestatiilor a solicitat reclamantei, prin reprezentant legal,prezentarea a "orice alte documente pe care le considerati relevante in solutionarea cauzei, fara ca organului de solutionare sa-i fi fost comunicate asemenea documente. In ceea ce priveste suma care a fost respinsa ca neintemeiata, invederează instantei ca își mentine considerentele din D. nr.233/(...), capitolul TVA, pct.2 (pag.52-55). Fata de considerentele de mai sus, solicită respingerea actiunii ca neintemeiata, cu consecinta mentinerii ca legala si temeinica a Deciziei nr.233/(...) In considerarea celor expuse anterior, solicită respingerea actiunii formulata ca neintemeiata, cu mentinerea ca legala si temeinica a deciziei nr.233/(...). In drept s-au invocat prevederile art. 115-118 C.proc.civ., Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicată. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarea situație de fapt: Prin raportul de inspecție fiscală întocmit la (...) de către inspectorii D. C. s-au evidențiat, în sarcina reclamantei SC W. R. SRL, obligații stabilite suplimentar în valoare de 3.629.575 lei, din care: 597.906 lei, impozit pe profit, 1.034.407 lei majorări/dobânzi impozit pe profit, 31.399 lei, penalități aferente impozitului pe profit, 511.905 lei, TVA, 816.462 lei majorări/dobânzi TVA, 13.008 lei penalități aferente, 224.023 lei impozit pe veniturile obținute din R. de nerezidenți, 388.023 lei dobânzi și 12.259 lei penalități. Prin decizia privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emisă de organele de inspecție fiscală din cadrul Direcției Generale a F. P. a județului C., au fost stabilite obligații fiscale în sarcina societății ca urmare a constatărilor cuprinse în raportul de inspecție fiscală nr. 14569/(...) astfel: IMPOZIT PE PROFIT: 1. Organele de inspecție fiscală au constatat că în anul 2004 societatea a închiriat un depozit de la SC T. SRL, situat în Brașov, la care SC W. R. SRL a efectuat cheltuieli de amenajare a spațiului. 2. S-a constatat că societatea a înregistrat pe cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil o serie de cheltuieli cu prestările de servicii astfel: - în baza facturii nr. 1/(...), cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în sumă de 40.727 lei, servicii de consultanță; - în baza contractului de servicii de management din (...), încheiat cu SC W. S. M. CEHIA, cheltuieli în sumă de 478.191 lei; - în baza contractului de prestări servicii nr. 1/(...), încheiat cu SC W. C. SRL, cheltuieli în sumă de 374.717 lei; - în baza contractului de servicii de management din (...), încheiat cu SC W. S. M. UNGARIA, cheltuieli în sumă de 110.476 lei; 3. Organele de inspecție fiscală au constatat că în anul 2005 societatea a înregistrat cheltuieli în sumă de 73.946 lei reprezentând valoarea rămasă neamortizată a mijloacelor fixe vândute care nu au fost valorificate prin unitățile specializate sau prin licitație organizată potrivit legii. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ 1.Organele de inspecție fiscală au constatat că, în perioada ianuarie 2004-decembrie 2008, societatea a dedus TVA în sumă de 15.950 lei din facturi fiscale care nu cuprind toate informațiile prevăzute de art. 155 alin 8 din L.571/2003 privind Codul fiscal. De asemenea, a fost dedusă TVA aferentă achizițiilor de băuturi alcoolice destinate acțiunilor de protocol. Pentru neachitarea la termen au fost calculate majorări de întârziere în sumă de 25.086 lei și penalități de 307 lei. 2. Organele fiscale au constatat că în perioada ianuarie - decembrie 2004 și iunie 2005, societatea a dedus TVA în sumă de 95.896 lei aferentă serviciilor prestate de SC W. C. SRL .Au fost calculate majorări de întârziere de 171.613 lei și penalități de întârziere de 6.477 lei. 3. Societatea a dedus TVA pentru operațiuni de închiriere scutite din punct de vedere al TVA pentru cate nu a prezentat notificările depuse de prestatori sau au prezentat notificări depuse la o dată ulterioară datei la care s-a optat pentru taxarea acestei operațiuni. Conform celor constatate, organele de inspecție fiscală nu au acordat dreptul de deducere a TVA în sumă de 400.059 lei pe perioada ianuarie 2004-decembrie 2007, fiind calculate majorări în sumă de 619.763 lei și penalități de 5.724 lei. IMPOZITUL PE VENITUL NEREZIDENȚILOR 1.Organele de inspecție fiscală au constatat că în anul 2004 societatea a încheiat contractul de consultanță din (...) cu C-GHIPS SPOLKA Polonia și contractul de consultanță din (...) cu C-GHIPS SZCZECIN Polonia în baza cărora a achitat suma de 160.000 lei pentru care avea obligația calculării, reținerii și virării la buget a impozitului pe veniturile obținute de persoanele nerezidente din R., conform art. 116 alin 2 lit. c din L.571/2003. 2. S-a constatat că în anul 2005, societatea a încheiat contractul de servicii de management din (...) cu WSM C. KFT UNGARIA în baza căruia a achitat suma de 75.900 lei pentru care avea obligația calculării, reținerii și virării la buget a impozitului pe veniturile obținute de persoanele nerezidente din R., conform art. 116 alin 2 lit. c din L.571/2003. 3. S-a constatat că în perioada 2004-2005, societatea a încheiat contractul de servicii de management din (...) cu SC W. S. M. CEHIA în baza căruia a achitat suma de 775.419 lei pentru care avea obligația calculării, reținerii și virării la buget a impozitului pe veniturile obținute de persoanele nerezidente din R., conform art. 116 alin 2 lit. c din L.571/2003. Prin decizia nr. 233/(...) privind soluționarea contestației formulată de SC W. R. SRL, A.- D. G. DE S. A C. a decis: 1.desființarea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emisă de organele de inspecție fiscală din cadrul D. C. pentru suma de 3.033.672 lei reprezentând: - 317.832 lei, impozit pe profit; - 1.065.806 lei, accesorii aferente impozitului pe profit; - 400.059 lei, TVA suplimentar; - 625.487 lei, accesorii aferente TVA; - 224.023 lei, impozit pe venitul persoanelor nerezidente; 400.465 lei, accesorii aferente impozitului de venitul persoanelor juridice nerezidente, urmând ca organele de inspecție fiscală să procedeze la o nouă verificare pe aceeași perioadă și același tip de taxă, ținând cont de prevederile legale aplicabile în speță. 2. Respingerea contestației formulate de SC W. R. SRL ca neîntemeiată pentru suma de 298.058 lei reprezentând: - 256.215 lei, impozit pe profit; - 15.950 lei TVA; - 25.893 lei majorări, penalități aferente TVA. 3. respingerea contestației formulată de SC W. R. SRL ca nemotivată pentru suma de 20.800 lei, impozit pe profit. 4. respingerea contestației formulată de SC W. R. SRL ca neîntemeiată și nemotivată pentru suma de 273.986 lei, TVA și majorări/penalități aferente TVA. In ceea ce privește soluția de respingere, ca nemotivată, a contestației reclamantei, pentru suma de 20.800 lei, impozit pe profit, Curtea apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 6, 7 din OG92/2003, potrivit cărora: ART. 6 Exercitarea dreptului de apreciere Organul fiscal este îndreptățit să aprecieze, în limitele atribuțiilor și competențelor ce îi revin, relevanța stărilor de fapt fiscale și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză. ART. 7 Rolul activ (1) Organul fiscal înștiințează contribuabilul asupra drepturilor și obligațiilor ce îi revin în desfășurarea procedurii potrivit legii fiscale. (2) Organul fiscal este îndreptățit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obțină și să utilizeze toate informațiile și documentele necesare pentru determinarea corectă a situației fiscale a contribuabilului. În analiza efectuată organul fiscal va identifica și va avea în vedere toate circumstanțele edificatoare ale fiecărui caz. (3) Organul fiscal are obligația să examineze în mod obiectiv starea de fapt, precum și să îndrume contribuabilii pentru depunerea declarațiilor și a altor documente, pentru corectarea declarațiilor sau a documentelor, ori de câte ori este cazul. (4) Organul fiscal decide asupra felului și volumului examinărilor, în funcție de circumstanțele fiecărui caz în parte și de limitele prevăzute de lege. (5) Organul fiscal îndrumă contribuabilul în aplicarea prevederilor legislației fiscale. Îndrumarea se face fie ca urmare a solicitării contribuabililor, fie din inițiativa organului fiscal. Pe lângă cele două texte de lege, Curtea reține și aplicabilitatea dispozițiilor pct. 2.5 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr. 5. conform cărora "În exercitarea rolului activ, organul de solutionare va solicita contestatorului, pe bază de scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prezentarea, în termen de cinci zile de la data comunicării acesteia, a motivelor de fapt și de drept, sub sancțiunea respingerii contestației ca nemotivată". Această dispoziție legală reprezintă o aplicare în procedura de soluționare a contestației a principiului procesual fiscal al rolului activ în temeiul căruia organul fiscal este obligat să identifice si să aibe în vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecărui caz precum și să nu ia o decizie în lipsa unei analize complete și exhaustive a tuturor motivelor de fapt și de drept incidente .De altfel, această obligație a organului de soluționare a contestațiilor rezultă și din aplicare principiului exercitării dreptului la apreciere care presupune ca orice decizie să fie întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză. În temeiul rolului activ autoritatea fiscala are obligatia sa examineze în mod obiectiv starea de fapt, adica situatia din cazul examinat, dar si sa îndrume contribuabilul în scopul depunerii de declaratii sau documente necesare corectarii declaratiilor sau a documentelor (art.7 alin.3 C. pr. f.) În caz de inactiune din partea contribuabilului, exista posibilitatea impunerii din oficiu (art.7 alin.2 C. pr. f.) caz în care organul fiscal trebuie sa examineze cu atentie starea de fapt, orientându-se dupa circumstantele fiecarui caz. Criticile formulate de pârâte, referitoare la faptul că reclamanta interpretează eronat în cauză dispozițiile Ordinului Președintelui A., întrucât acestea „adaugă la lege"; nu pot fi reținute pentru că nu a fost invocată și nici constatată legalitatea acestora. Nu pot fi primite nici apărările pârâtei D. C. în sensul că reclamanta ar fi trebuit să solicite direct în fața instanței, motivat, anularea creanțelor fiscale pentru care contestația i-a fost respinsă ca nemotivată. La pct. III din R. de inspecție fiscală se reține că în anul 2005 reclamanta a înregistrat cheltuieli deductibile în cuantum de 555.481 lei (pag. 11 din raport) iar la pct. 3 (pag. 14 din Raport) se face expres vorbire despre cheltuielile în cuantum de 130.000 lei aferente contractului cu SC W. C. T. S. În cuprinsul contestației reclamanta s-a referit la cheltuieli nedeductibile aferent anului 2005 în cuantum de 315.005 lei dar această referire reprezintă o simplă eroare materială. Sunt de remarcat următoarele: - suma de 555.481 lei (total aferent anului 2005) este formată din sumele de 315.005 lei (contractul cu W. S. M.), 110.476 lei (contractul cu W. S. M. C.) și 130.000 lei (contractul cu SC W. C. T. SRL). În contestație, reclamanta s-a referit dintr-o eroare de redactare doar la suma de 315.005 lei (contractul cu W. S. M.), organul de soluționare a respins contestația ca nemotivată doar în ceea ce privește contractul cu SC W. C. SRL, contestația fiind soluționată cu privire la contractul W. S. M. C. În cuprinsul contestației reclamantei se face vorbire în mod expres despre contractul cu SC W. C. SRL și se prezintă motive de fapt și de drept în combaterea poziției exprimate de către inspecția fiscală. Faptul că organul de soluționare s-a prevalat de o eroare materială și a emis o soluție de respingere ca nemotivat pentru un capăt de cerere dar a soluționat pe fond contestația pentru un alt capăt de cerere afectat de aceeași eroare lezează dreptul la apărare al contribuabilului, singurul remediu fiind acela al solicitării de lămuriri, în măsura în care sunt necesare și al analizării contestației pe fond. Cu privire la soluția de respingere ca neîntemeiată și nemotivată a contestației cu privire la suma de 273.986 lei reprezentând TVA și accesorii aferente, raportat la dispozițiile pct. 12.1 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr. 5., o contestație nu poate fi respinsă în același timp și ca neîntemeiată și ca nemotivată. Organul de soluționare a contestației era obligat să îi solicite celui verificat prezentarea motivelor de fapt și de drept pe care înțelege să le formuleze și doar în situația în care nu ar fi dat curs acestei solicitări putea proceda la respingerea contestației ca nemotivată (pct. 2.5 din Instrucțiunile aprobate prin O. nr. 5.). Inspecția fiscală a reținut că reclamanta a dedus TVA în cuantum de 95.896 lei aferentă facturilor emise de către SC W. C. T. SRL fără să poată justifica prestarea efectivă a unor servicii de către această societate. Nici art. 145 Cod fiscal și nici Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 4. nu reglementează modul în care contribuabilul trebuie să facă dovada faptului că serviciul i-a fost într-adevăr prestat. În altă ordine de idei, organul de inspecție fiscală a considerat nedeductibile sumele reprezentând contravaloarea unor servicii de consultanță și management întrucât reclamanta nu a fi justificat nici prestarea efectivă a serviciilor și nici necesitatea efectuării respectivelor cheltuieli. Pct. 48 din Normele de aplicare a T. II Cod fiscal enumeră, cu titlu exemplificativ, actele privitoare la justificarea prestării efective a serviciilor . Prin urmare, prezentarea de "orice alte materiale corespunzătoare" este de natură a dovedi faptul că respectivele servicii au fost prestate efectiv. În ceea ce privește dovedirea necesității efectuării respectivelor cheltuieli, nu există nicio normă legală care să impună contribuabilului o anumită probă în legătură cu acest aspect. Ori, atâta vreme cât urmare a prestării respectivelor servicii reclamanta a realizat profit, nu se poate nega necesitatea serviciilor. Curtea apreciază că, asupra oportunității contractării serviciilor de consultanță, organul de inspecție fiscală nu se poate pronunța decât în măsura în care, fie acestea nu au adus rezultate financiare pozitive în societate fie serviciile au fost contractate fără a avea nici o legătură cu obiectul de activitate al firmei. Neprecizarea, în contractul încheiat cu SC W. C. SRL a prețului serviciilor lor nu poate conduce la concluzia că sumele achitate în favoarea acesteia reprezintă cheltuieli nedeductibile deoarece, prin acceptarea și înregistrarea în contabilitate a facturii, această lipsă a prețului este acoperită. De altfel, legea fiscală nici nu mai impune cerința contractului în accepțiune clasică, serviciile putând fi prestate "în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege", deci inclusiv în baza unei facturi - contract În formă simplificată. În ceea ce privește lipsa unor mențiuni din facturi, condițiile de deducere a T. sunt prevăzute pentru perioada verificată de dispozițiile art. 145 alin. 8 lit. a din Codul fiscal, în sensul existenței documentului justificativ corespunzător felului operațiunii desfășurate, respectiv factura fiscală. Inspecția fiscală a reținut că în perioada ianuarie 2004 - decembrie 2008 reclamanta a dedus TVA în cuantum de 15.950 lei pe baza unor facturi care nu cuprind toate informațiile prevăzute de art. 155, al. 8 Cod fiscal precum și că a dedus TVA aferentă unor achiziții de băuturi alcoolice, încălcând astfel dispozițiile art. 145, al. 7, lit. b Cod fiscal. Susținerile reclamantei, potrivit cărora organul de inspecție fiscală nu a individualizat facturile cu deficiențe astfel încât reclamanta a fost pusă în imposibilitate de a contesta titlul de creanță sub aceste aspecte sunt întemeiate. R. de inspecție fiscală nr. 14.569/(...) nu face parte integrantă din actul administrativ-fiscal susceptibil de a fi supus cenzurii organului de soluționare a contestației și instanței de contencios fiscal (decizia de impunere) ci dintr-un act preparator care nu poate fi contestat separat. Simpla anexare a raportului la decizia de impunere în conformitate cu prevederile O. nr. 1181/2007 nu este de natură a acoperi neconformitatea actului administrativ-fiscal contestat. Potrivit art. 155 alin 8 din L.571/2003 ,, factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informații: a) seria și numărul facturii; b) data emiterii facturii; c) numele, adresa și codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura; d) numele, adresa și codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii; e) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate; f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată; g) cota de taxă pe valoarea adăugată sau mențiunea scutit cu drept de deducere, scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare, după caz; h) valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operațiunile taxabile". Conform dispozițiilor pct. 812 al. 3 din Normele de aplicare a T. VI Cod fiscal, organele de inspecție fiscală nu vor permite deducerea taxei pe valoarea adăugată în cazul în care documentele controlate aferente achizițiilor nu conțin toate informațiile sau/și acestea sunt incorecte, dacă pe perioada desfășurării inspecției fiscale la beneficiar documentele respective vor fi corectate de furnizor/prestator. Furnizorul/Prestatorul are dreptul de a corecta anumite informații din factură care sunt obligatorii, care au fost omise sau inscrise eronat, dar care nu sunt de natură să modifice baza de impozitare și/sau taxa aferentă operațiunilor ori nu modifică regimul fiscal al operațiunii facturate inițial, chiar dacă a fost supus unei inspecții fiscale. În speță, sunt incidente prevederile art. 160 alin 1 lit. b din L.571/2003, potrivit cărora: (1) Corectarea informațiilor înscrise în facturi fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel: b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de altă parte, informațiile și valorile corecte. Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de cumpărări, și vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor și, respectiv, de beneficiar, pentru perioada în care a avut loc corectarea,, Reclamanta, în calitate de beneficiar, nu putea, într-adevăr, să procedeze la ,, completarea facturilor fiscale,, însă era îndreptățită să solicite furnizorului remedierea deficiențelor, înlăturând astfel minusurile din evidențele sale contabile. Este real faptul că, prin D. nr. V/(...) a ICCJ, dată în interesul legii, s-a stabilit că TVA nu se poate deduce dacă documentele justificative nu cuprind toate mențiunile prevăzute de lege. Cu toate acestea, dreptul contribuabilului de a ,,remedia,, neregularitățile, potrivit art. 159 Cod fiscal nu poate fi contestat. Față de toate aceste considerente, în baza art. 182 alin 2 Cod proced. fiscala, art. 20 din L.554/2004, în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. a J. C. și A. N. DE A. F., va anula în parte D. nr.233/(...) emisă de A. N. DE A. F., în ceea ce privește punctele 2,3,4 din dispozitiv., va obliga pârâta A. N. DE A. F. să soluționeze pe fond contestația reclamantei cu privire la suma de 20.800 lei, impozit pe profit aferent anului 2005 și va anula în parte D. de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emisă de D. G. a F. P. a J. C., cu privire la creanțele fiscale stabilite suplimentar, în cuantum de 691.592 lei. Fără cheltuieli de jduecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. H O T Ă R Ă Ș T E Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC W. R. SRL cu sediul În C.-N., C. B., nr. 2 - 4, județul C.,în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. a J. C. cu sediul În C.-N., P-ța A. I., nr. 19, județul C. și A. N. DE A. F., cu sediul În B., str. Apolodor, nr. 17, sector 5, având ca obiect contestație act administrativ fiscal . Anulează în parte D. nr.233/(...) emisă de A. N. DE A. F., în ceea ce privește punctele 2,3,4 din dispozitiv. Obligă pârâta A. N. DE A. F. să soluționeze pe fond contestația reclamantei cu privire la suma de 20.800 lei, impozit pe profit aferent anului 2005. Anulează în parte D. de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscală nr. 524/(...) emisă de D. G. a F. P. a J. C., cu privire la creanțele fiscale stabilite suplimentar, în cuantum de 691.592 lei. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE GREFIER M. H. C. D. Red.M.H./dact.L.C.C. 5 ex./(...)
← Decizia civilă nr. 4388/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1026/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|