Decizia civilă nr. 167/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR.167
Ședința publică din 19 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. B.
JUDECĂTORI: F. T.
M. H.
GREFIER: M. ȚÂR
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamantul B. C. G. și A. F. P. A M. C.-N. împotriva Sentinței civile nr. 808 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimații A. F. PENTRU M., D. G. A F. P. C. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal, la prima și la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de către reclamant este timbrat cu 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei, recursul promovat de către pârâtă este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...), se înregistrează din partea intimatei, D. G. a F. P. C. - întâmpinare la recursul formulat de către reclamant.
La data de (...) se înregistrează din partea A. F. P. C. N.- întâmpinare.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art. 21 din Constituție, art. 10 alin. 2, art.20 din Legea nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă, constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, Curtea din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.1 C.pr. civilă invocă excepția lipsei de interes a A. F. P. C. N. în promovarea recursului, reținând cauza în pronunțare asupra excepției în ceea ce privește recursului instituției și asupra fondului în ceea ce privește recursul reclamantului. După strigarea cauzei, dar înainte de închiderea dezbaterilor, se prezintă doamna av. Aurelia Gui care relevă instanței că se prezintă în reprezentarea intereselor recurentului-reclamant, sens în care depune împuternicire avocațială și solicită reluarea cauzei. Curtea, după deliberare, încuviințează cererea formulată, având în vedere momentul în care a fost formulată. Totodată, Curtea îi aduce la cunoștință mersul dezbaterilor avute în cauză, respectiv că din oficiu a fost invocată excepția lipsei de interes a AFP C. N. în promovarea recursului. Reprezentanta recurentului-reclamant depune înscrisuri privind dovada comunicării cu A. F. P. a cererii de solicitare precum și cererea pentru restituire a taxei încasate formulată de către reclamant. Instanța îi pune în vedere reprezentantei recurentului-reclamant că partea litigantă mai datorează o diferență de taxă judiciară de timbru în valoare de 21,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei aferente judecării acțiunii în fața instanței de fond. Reprezentanta recurentului-reclamant arată că urmează, ca până la sfârșitul dezbaterilor să facă dovada achitării acesteia. Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susținerea recursului. Reprezentanta recurentului-reclamant solicită admiterea recursului formulat de către partea pe care o reprezintă, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii formulate de către reclamant pentru motivele expuse pe larg în scris, relevând în susținere că în lumina prevederilor Ordonanței taxa încasată ar fi discriminatorie. Nu solicită acordarea de cheltuieli de judecată. În ceea ce privește recursul promovat de către A. F. P. C. N. solicită respingerea acestuia, A. F. are calitate procesuală pasivă deoarece a încasat taxa. Curtea reține cauza în pronunțare. C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 808 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea reclamantului B. C. G. împotriva pârâților M. E. ȘI F. - D. G. A F. P. C. și A. F. P. C.-N., având ca obiect contencios fiscal. Totodată s-a respins cererea de chemare în garanție a A. F. PENTRU M., formulată de pârâtele D. A J. C. și A. A M. C.-N. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta de rândul 2 a fost respinsă deoarece suma a cărei restituire o solicită reclamantul a fost achitată de acesta conform înscrisului de la fila 5 pârâtei, astfel încât calitatea procesuală pasivă a acesteia este justificată, fiind irelevantă împrejurarea că suma constituie venit la A. F. pentru M.. Excepția inadmisibilității acțiunii s-a respins deoarece conform principiului disponibilității reclamantul are latitudinea stabilirii cadrului procesual și a obiectului care în speță este restituirea sumei de 3.133 lei și nu anularea actului prin care a fost stabilită această sumă, astfel încât prev. art.205, 207 și 218 din OG 92/2003 sunt irelevante. Obiectul juridic dedus judecății astfel statuat se circumscrie competenței speciale stabilită prin prevederile art.8 și 10 din Lg.554/2004, astfel că și susținerile chematei în garanție cu privire la această excepție sunt neîntemeiate și au fost respinse. Excepția tardivității invocată de pârâtă prin întâmpinare a fost respinsă, deoarece obiectul juridic dedus judecății nu-l constituie anularea unui act administrativ-fiscal, ci obligarea pârâtei la restituirea sumei menționate, urmare a refuzului nejustificat al acesteia de a o restitui, în cauză fiind incidente prev. art. 11 alin.1 lit.a din Legea 554/2004 în sensul că termenul de introducere al acțiunii este de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângere prealabilă care în speță este (...) și acțiunea fiind introdusă în (...), tribunalul a apreciat că a fost promovată în acest termen. Din actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele: Reclamantul a arătat că în cursul anului 2008 a achiziționat din Austria, țară membră a Uniunii E., autovehiculul identificat mai sus, iar la data de (...) a achitat suma de 3.133 lei cu titlu pe poluare pentru autovehicul potrivit chitanței seria TS5 nr.2259725 la A. a M. C.-N. Ulterior la data de (...) prin cererea înregistrată sub nr. 34465 a solicitat pârâtei restituirea integrală a sumei însă prin adresa cu același număr din (...) a refuzat restituirea sumei solicitate. Pe de altă parte, tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de restituire a taxei de poluare în urma emiterii unei decizii de calcul a acesteia nu poate fi asimilată unui refuz nejustificat, aceasta respectând prevederile legale. Astfel, OUG nr. 5. stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art. 90 din Tratatul de instituire a C. E. Astfel, potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale C. unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând,tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și C. E., astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a C. E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import. În consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat restituirea taxei de poluare potrivit reglementărilor dispozițiilor OUG nr. 5., dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a respins-o. Deoarece acțiunea reclamantului a fost respinsă iar cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M. a fost formulată de pârâta A. F. P. a M. C.-N., în temeiul art.60-63 C.pr.civ., a respins și această cerere întrucât nu sunt întrunite aceste dispoziții procedurale. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul B. C. G.,solicitând in baza art 299-216 Cod procedura civila admiterea recursului, modificarea hotarârii in sensul admiterii actiunii reclamantului, asa cum a fost formulata la instanta de fond, respectiv, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3133 lei, cu dobânzile aferente până la data plății, reprezentând taxa de poluare. F. cheltuieli de judecata. În motivare s-a arătat că în fapt, prin cererea adresata instantei de fond reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare pe care a fost obligat sa o platească pentru inmatricularea autoturismului său, achizitionat din Austria, unde era inmatriculat, tara apartinind Uniunii E. In motivare a aratat ca prevederile OUG 5. cu modificarile aduse prin OUG 2., care institute aceasta taxa sunt in contradictie cu art 6-12 din Tratatul de la R. de C. a C. E. care interzice orice discriminare privind libera circulatie a marfurilor in interiorul comunitatii dar si cu Tratatul de A. a R. la C. E. si cu prevederile constituționale care prevad obligativitatea respectarii regulilor E. si neaplicare normelor interne, in situatia in care acestea sunt contrare celor europene. In speta, din analiza probelor rezulta, cu prisosinta, mai ales în lumina modificarilor aduse OUG 5. ca taxa prevazuta de OUG 5. nu este destinata protejarii mediului si situatiei economice din tara si pentru protejarea industriei interne de autovehicule, aceasta neaplicindu-se autovehiculelor care se vând si care sunt inmatriculate in tara. Având un caracter discriminatoriu aceasta taxa incalca prevederile comunitatii europene iar pentru judecatorul national nu ar trebui sa existe nici un dubiu cu privire la incompatibilitatea dintre dreptul national si dreptul comunitar aplicabil in speta de fata. De altfel, aceasta este si practica instantei europene dar si a instantelor in tara, inclusiv a CA C.. In concluzie, in baza art 304 alin 1 pct 9 Cpciv. solicită admiterea recursului, modificarea hotaririi in sensul admiterii actiunii. Împotriva hotărârii a promovat recurs și pârâta AFP C. napoca, solicitând modificarea ei, în sensul respingerii cererii ca urmare a admiterii excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, a inadmisibilității șitardivității acțiunii, deduse din încălcarea prev. art. 205, art. 218 din OUG nr. 92/2003, respectiv a art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004. Analizând recursurile formulate, Curtea reține următoarele: Reclamantul a arătat că în cursul anului 2008 a achiziționat din Austria, țară membră a Uniunii E., un autoturism, iar la data de (...) a achitat suma de 3.133 lei cu titlu pe poluare pentru autovehicul potrivit chitanței seria TS5 nr.2259725 la A. a M. C.-N. Ulterior la data de (...) prin cererea înregistrată sub nr. 34465 a solicitat pârâtei restituirea integrală a sumei însă prin adresa cu același număr din (...) a refuzat restituirea sumei solicitate. Așa cum a stabilit și instanța de fond, refuzul autorității publice de a da curs solicitării reclamantului de restituire a taxei de poluare este justificat, din următoarele considerente: Noul act normativ, respectiv O. 2. (în forma sa inițială, aplicabilă la data efectuării plaților) nu este contrar legislației comunitare. Nu se poate omite că în urma notificărilor emise de C. E. către Guvernul României, au avut loc consultări pentru alinierea noului act normativ legislației comunitare, astfel încât noua taxă să nu fie contrară acesteia, o primă chestiune fiind atribuirea unei noi calificări juridice acesteia, drept taxă de mediu, care să confere legitimitate reglementărilor naționale în raport cu dispozițiile dreptului comunitar, având în vedere că în domeniul mediului, C. E. exercită doar competențe de coordonare, statele membre putând să adopte reglementări proprii derogatorii de la normele dreptului comunitar. Totodată, în nota de fundamentare a noului act normativ s-a arătat că din perspectiva dreptului european, taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, iar această realitate juridică are drept implicație la nivel național faptul că fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare. Cu toate acestea, art. 90, actualul art. 110 din TFUE, prevede că statele membre au obligația de a nu impune asupra unui produs din import o taxă în exces față de un produs autohton. Având în vedere cele de mai sus, evaluarea conformității unui act normativ național de taxare a autovehiculelor trebuie efectuată nu prin raportare la un anumit model european de reglementare sau altul, ci prin raportare la articolul din tratat citat mai sus și la jurisprudența C. de Justiție a C. E., așa încât taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criteriile obiective, caracterul adecvat și proporțional sau poluatorul plătește. Conform dispozițiilor cuprinse în art. 1 din O. nr. 5. sunt stabilite coordonatele pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului care încep cu programe de înnoire a parcului auto național și continuă cu o serie de alte programe în acest domeniu, inclusiv împădurirea terenurilor degradate sau defrișate. Totodată, adoptarea ordonanței a creat posibilitatea restituirii sumelor în plus pentru taxa de primă înmatriculare față de valoarea relativ redusă ataxei de poluare, așa încât, în baza unei cereri de restituire și a chitanțelor care dovedesc plata taxei în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, plătitorii își pot recupera diferența dintre cele două taxe. Așadar, Curtea E. de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărui cuantum crește progresiv, în conformitate cu un criteriu obiectiv (deciziile în cauzele nr. 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, parag. 12; cauza C-132/88 Con. Comisiei E. c. Republicii Elene parag. 17). De asemenea, Curtea E. de Justiție a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu, iar în condițiile în care taxa de poluare este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare. Apoi, obiectivul taxei este de protejare a mediului atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât și prin modul de impunere, ținând cont că elementele care stau la baza acestuia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, criteriile care stau la baza taxei având deci un caracter adecvat scopului propus. Principala critică adusă noului sistem de taxare este acea că, în realitate, nu s-a schimbat decât denumirea taxei, sistemul fiind în continuare discriminatoriu față de autovehiculele deja existente în parcul auto național. Sub acest aspect este relevantă decizia C.E.J. în cauza C-345/93 Nunes Tadeu, parag. 20, din care rezultă că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie din import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință, se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată, incorporată într-un autovehicul național similar. Or, actualul act normativ este în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de piață și care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă. Tot în privința comparație cu autovehiculele deja existent în parcul auto național, Curtea E. de Justiție s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art. 90 din Tratatul C. E. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente, (decizia CEJ în cauzele conexate C-290/05 și 33305 Akoș Nadasdi și Ilona Nemeth parag. 49). Pe de altă parte, este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa de poluare este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabil prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii, cuantumul posibil al taxei pentru un autovehicul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Se poate așadar concluziona că O. nr. 5. (varianta în vigoare la momentul achitării sumei a cărei restituire se solicită) respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1, actualul art. 110 parag. 1 din TFUE. Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și capacitatea din punct de vedere al poluării, luându- se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4. Cota fixă de reducere prev. în anexa 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei, pot fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterea de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe în condițiile prev. de normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență. Pe de altă parte, așa cum rezultă din art. 8: „(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2). (2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.";. Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei. În cauza de față, reclamantului-intimat i-a fost solicitată taxa de poluare, iar nu taxa specială de primă înmatriculare, taxă care este apreciată de Curte în conformitate cu exigențele legislației naționale și comunitare. T. subliniat faptul că reclamantul a achitat taxa de poluare în litigiu în iulie 2008. Prin urmare, având în vedere principiul ,, tempus regit actum ,, la data achitării taxelor, actul normativ aplicabil era OUG 5. ( dinainte de modificarea realizată prin OUG 2. ) astfel încât recursul apare ca neîntemeiat, urmând a fi respins. În privința recursului declarat de către pârâta AFP C. N., având în vedere faptul că, la fond, soluția adoptată de tribunal, menținută de către Curte, a fost de respingere a acțiunii, recurenta neputând fi astfel, în mod obiectiv, prejudiciată și neputând invoca, drept urmare, existența unui interes personal, direct, născut și actual în susținerea căii de atac, urmare a admiterii excepției invocate din oficiu, se va proceda la respingerea acestui recurs. F. cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E R espinge recursul declarat de reclamantul B. C.-G. împotriva sentinței civile nr.808 din (...), pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui C. pe care o menține în întregime. Respinge ca lipsit de interes recursul A. F. P. A M. C.-N. împotriva aceleiași sentințe. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 19 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, M. B. F. T. M. H. GREFIER, M. ȚÂR R ed.M.B./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Jud.fond: G. G.
| ← Decizia civilă nr. 670/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3944/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
