Decizia civilă nr. 1990/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 1990
Ședința publică din 13 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: AL H. S.
JUDECĂTORI : A.-G. N.
D. M.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul A. F. împotriva Sentinței civile nr.7036 pronunțată în data de (...) , în dosarul nr. (...) al T.ui S. în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. S., A. F. P. Z., A. F. PENTRU M. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 25 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatei, D. S. în nume propriu și în numele AFP Z. - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare. C U R T E A P rin sentința civilă nr.7036 din 17 decembrie 2010 pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S. s-a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. 31149 din (...). S-a respins cererea formulată de reclamantul A. F. pentru anularea adresei nr. 31149 din (...) emisă de pârâta A. F. P. M. Z., ca inadmisibilă. S-a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul A. F. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. M. Z. și D. G. a F. P. a J. S. pentru obligarea pârâtei de rândul 1 la restituirea taxei de poluare în cuantum de 4454, cu dobândă. S-a respins cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M., formulată de pârâtele A. F. P. M. Z. și D. G. a F. P. a J. S. Pen tru a ho tărî as tf el, pr ima ins tanț ă a reț inu t ur măto arele : In vederea efectuării primei inmatriculari în R. a autovehiculului cu nr. de identificare W., reclamantul A. F. a solicitat paratei A. F. P. a M. Z. calcularea taxei de poluare. C. sa a fost inregistrata in data de (...), sub nr. 14553 si a fost solutionata prin emiterea deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule nr.14583/(...) prin care s-a stabilit pentru plata suma de 4454 lei. In aceeași dată, reclamantul a achitat la T. din cadrul A. F. P. Z.,suma de 4454 lei, cu titlu de taxa de poluare, conform chitantei nr. TS6 nr. 6150728 Aceasta taxa a fost stabilita prin aplicarea elementelor de calcul prevazute de O.. Taxa de poluare a fost instituita prin Ordonanța de Urgență nr.5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de prima inmatriculare a autovehiculelor. Reglementarea taxei de poluare a suferit mai multe modificări după intrarea în vigoare. În raport cu diferitele modificări ale Ordonanței de U. nr. 5., instanța constată că deși taxa de poluare a rămas în vigoare din data de (...) și până în prezent, cuantumul și modul de calcul al acestei taxe a fost modificat în mod esențial începând cu data de (...), prin înlocuirea anexelor la acest act normativ. Prin cererea introductiva, reclamanta a arătat că reglementarea cuprinsă in O. nr.5. contravine articolelor 25, 28 si 90 din T. de C. a C. E. Începând cu data de 1 decembrie 2009, a intrat in vigoare T. de la L. In conformitate cu modificarile aduse T.ui instituind Comunitatea E. prin T. de la L., T. a fost redenumit T. privind functionarea U. E., iar fostul art.90 din T.ui instituind Comunitatea E. a fost renumerotat, devenind art.110 al noului tratat privind functionarea U. E., cu acelasi continut.Instanta va face insa referire in continuare la art. 90, respectiv la legislatia comunitara in vigoare la data platii taxei de poluare in litigiu. Instanta a apreciat ca o prima precizare care se impune este aceea ca prin L. nr. 1. R. a ratificat tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a R. la U. E. Efectele acestei ratificari sunt reglementate de art.148 alin.2 si 4 din Constitutia R., dispozitii conform carora: (2)„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglemantari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. (4)Parlamentul, Presedintele R., Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile aliniatului 2. „ Prin urmare, incepand cu data aderarii,1 ianuarie 2007, este obligatorie pentru statul roman respectarea acquis-ului comunitar, astfel cum este definit prin art.1 din H.G.nr.1367/2000 privind constituirea si functionarea grupului de lucru pentru studierea concordantei dispozitiilor si principiilor Constitutiei R. cu acquis-ul comunitar, in perspectiva aderarii R. la U. E., definitie conform caruia acesta include, intre alte acte normative, „dispozitiile T.ui instituind Comunitatea E., semnat la 25 martie 1957 la roma, si ale tratatului privind U. E., semnat la 7 februarie 1992 la M., ambele republicate in Jurnalul Oficial al C. E. nr.C340 din 10 noiembrie 1997."; Cu privire la competenta instantelor de judecata de a evalua conformitatea legislatiei romane din dispozitiile dreptului comunitar, Curtea de Justiție a C. E.,a carei jurisprudenta este obligatorie pentru instantele nationale in interpretarea dreptului comunitar, a decis in cauza Administrazione delle finanze delloStato/Simmenthal, nr.C 106/77 ca „. national insarcinat sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului comunitar, are obligatia de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lasand, la nevoie, pe proprie raspundere, neaplicata orice dispozitie contrara a legislatiei nationale, chiar ulterioara, fara a solicita sau astepta eliminarea prealabila a acesteia pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional."; Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 5., ordonanța de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Așa cum rezultă din preambulul actului normativ, taxa a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. Obligația de plată a taxei se naște, conform art. 4 din OUG nr.5. cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R. sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 și 9. Art. 25 din T. interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscali iar art. 28 din același T. interzice între statele membre restricțiile cantitative la import, precum și orice măsuri cu efect echivalent. Conform art. 90 paragraf 1 din T. Constitutiv al U. E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Problema care trebuie lămurită este aceea de a stabili dacă taxa de poluare este contrară normelor amintite. Cu privire la natura taxei de poluare C. s-a . la (...) asupra acțiunilor preliminare formulate de H.-B. M. B. B. K. M. B. în cauzele reunite C-29012005 Âkos Nâdasdi și C-33312005 llona Nemeth, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autotunsmuIui pe teritoriul acelui stat membru., în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din T. ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din T. TE. În aceste condiții, susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din T. este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului , astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru. Nici încălcarea art. 28 din T. nu poate fi reținută; conform formulei Dassonville impusă în jurisprudența C. sunt măsuri cu efect echivalent nu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social- culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă. Conform art. 90 din T. Instituind Comunitatea E., nici un stat membru nu aplica, direct sau indiret, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie. Ca urmare a numeroase sesizari primite de la cetatenii romani, Comisia europeana-D. G. Impozitare si Uniune Vamala a emis, la data de 9 decembrie, urmatorul comunicat: „La nivelul U. E. nu exista o armonizare a taxei percepute pentru inmatricularea automobilelor.Asadar, statele membre pot decide unilateral in ce priveste cuantumul taxei si modalitatea de calcul a acesteia, respectand in acelasi timp principiul nediscriminarii. R. poate sa mentina taxa de inmatriculare pentru automobile si poate sa stabileasca un nivel oricat de ridicat al acesteie(de exemplu, in Danemarca, o taxa similara se ridica la 1. din valoarea automobilului)"; Prin urmare, fiecare stat membru isi poat institui in mod independent propriul sistem de taxare, insa aceasta taxare trebuie sa se faca prin raportare la art..90 din T., precum si la jurisprudenta C. C.J.C.e. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. (A se vedea Deciziile Curții de J. a C. E. în cauzele112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; C. C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17). De asemenea, jurisdicția de contencios comunitar a arătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție performanțele de mediu (A se vedea Decîzia Curtii de J. a C. E. în cauzele conexate C- 290/05 și C-333/05 Âkos Nâdasdi și llona Nemeth parag. 52). S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența C. Jurisprudența C.J.C.E a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare și aprecierea, reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporata într-un autovehicul național similar (A se vedea Decizia Curții de J. a C. E. în C. C-3. N. T., par. 20). Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parculauto național, Curtea s-a pronunțat că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din T. nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente. (A se vedea, Decizia Curții de J. a C. E. în cauzele conexate C-290/05 si 333-05 Âkos Nădasdi și llona Nemeth , par. 49). S-a concluzionat astfel că dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului european. Obiectivul taxei instituite prin legea nationala romana este de protejare a mediului, atat prin modul de utilizare a resurselor constituite, cat si prin modul de impunere. E. care stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe si de dioxid de carbon, elemente care pot fi apreciate ca au un caracter adecvat obietivului de protejare a mediului . Prin urmare, intrucat taxa este stabilita in functie de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proportional, fiind stabilita intr-un cuantum mai mare pe masura ce performantele de mediu scad. Reglementarea cuprinsa in O.nr. 5. permite ca pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnica si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si poate obtine o valoare mai mare a deprecierii.Acesta posibilitate a contribuabilului asigura, ca in toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import sa nu depaseasca valoara reziduala a taxei existente intr-un autovehicul deja inmatriculat. Se respecta astfel exigenta mentionata de Curtea de justitie intr-o cauza impotriva Ungariei in care a statuat ca’’ articolul 90 par.1 din T. instituind Comunitatea E. trebuie interpretat ca interzicand o taxa de inmatriculare atata timp cat este perceputa asupra autoturismelor second- hand puse pentru prima data in circulatie pe teritoriul unui stat membru, valoarea taxei fiind determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluarii este calculata fara a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera incat, atunci cand se aplica autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduala a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja inregistrate in statul membru in care sunt importate. O comparatie cu autoturismele second-hand plasata in circulatie in acest stat membru inainte de aplicarea L. privind taxele de inmatriculare nu este relevanta."; Dupa implinirea termenului de decadere de 45 zile prevazut de O. nr. 1., O. al carei scop declarat era protejarea industriei interne de autovehicule si pastrarea locurilor de munca angrenate in productia de autovehicule, nu mai este in vigoare.Acest ultim act normativ a fost adoptat in vederea exceptarii unor categorii de autovehicule care se inmatriculeaza pentru prima data in R. sau in alte state membre ale U. E. in perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 de la plata taxei de poluare. Prin caracterul sau protectionist , O. nu este conforma cu art.90 din TCE, motiv pentru care instanta are indatorirea de a o ignora si a aplica direct prevederile T.ui. Pentru autoturismele introduse in tara dupa data de 31 decembrie 2009 si pentru care formalitatile de inmatriculare s-au facut dupa expirarea termenului de 45 de zile sus mentionat, actul normative aplicabil este O., modificata, fara exceptarile cuprinse in O. temporara nr.2.. Intrucat in speta autoturismul a fost introdus in tara dupa data de 31 decembrie 2009, iar cererea pentru inmatriculare s-a efectuat dupa data de 13 februarie 2010, plata taxei de poluare a carei restituire o solicita reclamantul este reglemetata de O. modificata cu privire la cuantum prin acte normative ulterioare. In considerentele sus mentionate instanta a aratat motivele pentru care apreciaza ca aceasta reglementare este conforma T.ui si care duc la concluzia ca reclamantului ii incumba obligatia de plata a taxei de poluare in vederea inmatricularii definitive a autoturismului sau. Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins ca nefondată cererea reclamantei Întrucât pârâta nu a căzut in pretențiuni, cererea de chemare in garanție a A. F. pentru M. a fost respinsa. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul A. F.solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii. În motivarea recursului, reclamantul a arătat că taxa de poluare instituie un regim fiscal discriminatoriu, nefiind neutră din punct de vedere fiscal deoarece se aplica exclusiv pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R. după aducerea lor în țară. Textul art.90 din T. C.E se referă la produsele provenind din alte state membre și supuse unor impozite interne, de orice natură, superioare celor care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare, or S. Român nu percepe taxa de poluare produselor naționale similare, respectiv pentru autovehiculele deja înmatriculate în R. (second-hand) cu ocazia vânzărilor ulterioare. Aceasta taxa de poluare este in realitate vechea taxa de prima inmatriculare prevazute de dispozitiile art. 2141 C.fiscal. Potrivit dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia R., care statueaza ca prevederile tratatelor constitutive ale U. E. (T. de la M. - T. de instituire al U. E.) precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. S. Roman, în calitate de membru al UE incepand cu data de 1 ianuarie 2007, este obligat sa respecte prevederile europene care se aplica cu prioritate fata de legislatia interna. Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 14 aprilie 2011 D. G. a F. P. S., solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii recurate ca fiind temeinică și legală și respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar pe fondul cauzei ca netemeinică și nelegală. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T. privind funcționarea U. E. (TFUE) creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Trebuie notat că la data formulării cererii de înmatriculare ca efect al OUG nr. 1. a încetat efectul art. III introdus prin OUG nr. 2. și ca atare practic s-a revenit la forma inițială de calcul și stabilire a taxei pe poluare cu mențiunea că nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T. de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza Simmenthal). Din această perspectivă, având în vedere dezideratul asigurării preeminenței dreptului comunitar, prin prisma efectelor produse de hotărârile C., Curtea apreciază că la acest moment sunt neavenite orice apărări care s-ar raporta la normele naționale și care ar fi de natură să pună un obstacol în calea cererilor de restituire a taxelor de poluare percepute în temeiul OUG nr. 5., cum ar fi, spre exemplu, cele referitoare la excepția inadmisibilității. Deși Curtea admite că în absența unor reglementări comunitare în materie de restituire a taxelor naționale percepute necuvenit, este de competența ordinii juridice interne din fiecare stat membru să desemneze instanțele competente și să stabilească modalitățile procedurale ale acțiunilor în justiție menite să asigure protejarea drepturilor conferite justițiabililor prin efectul direct al dreptului comunitar, înțelegându-se că aceste modalități nu pot fi mai puțin favorabile decât cele care vizează acțiuni similare din dreptul intern și că, în nici un caz, acestea nu pot fi modificate astfel încât să facă practic imposibilă exercitarea drepturilor pe care instanțele naționale au obligația să le apere.( cauza Hans Just I/S împotriva M.ui danez al impozitelor și accizelor - cauza nr.C/79; cauza Aprile Srl, în lichidare împotriva Amministrazione delle Finanze dello Stato - cauza nr.C -228/96, paragraful nr.18). Condițiile impuse de dreptul comunitar în astfel de situații sunt, conform jurisprudenței Curții E. de J., respectarea principiului echivalenței (care impune ca aceste modalități de restituire a taxelor să nu fie mai puțin favorabile decât cele care privesc acțiunile similare la nivel intern) și aprincipiului eficienței, care impune ca aceste reglementări să nu facăimposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite prin ordinea juridică comunitară. Raportat la considerentele menționate o soluție de admitere a acțiunii formulate de reclamant ar fi fost pe deplin justificată, soluția primei instanței fiind dată cu aplicarea greșită a legii motiv pentru care se impune a fi reformată. Numai în maniera de acordare a dobânzilor de la data plății sumei este pus în practică, în mod efectiv, principiul reparării integrale a prejudiciului, astfel cum el a fost dezvoltat în jurisprudența CEJ, dobânda curgând de drept. D. particularii nu ar avea posibilitatea de a obține o despăgubire atunci când le-au fost lezate drepturile printr-o încălcare a prevederilor dreptului comunitar, imputabilă unui stat membru, atunci s-ar limita însăși eficacitatea normelor comunitare, împiedicându-se și apărarea drepturilor pe care acestea le-a consacră. Organele fiscale din R. trebuie să țină cont atunci când fac aplicarea normelor fiscale naționale, de un aspect important și anume că, întotdeauna impozitele și taxele prelevate ilegal, cu încălcarea dreptului comunitar trebuie restituite. Curtea de Justiție E. a consacrat de altfel în afaceri precum SpA San Giorgio sau Weber’s Wine World Handels GmbH o jurisprudență în materia îmbogățirii fără justă cauză la nivel european. Neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr. 9.. Numai în maniera de acordare a dobânzilor de la data plății sumei este pus în practică, în mod efectiv, principiul reparării integrale a prejudiciului, astfel cum el a fost dezvoltat în jurisprudența CEJ, dobânda curgând de drept. În privința modului de soluționare a cererii de chemare în garanție Curtea apreciază că în cauză sunt pe deplin aplicabile prev. art. 60-63 C.pr.civ., întrucât textul OUG nr. 5. cuprinde suficiente prevederi care sa asigure si sa garanteze afectațiunea specială a sumelor de bani rezultate din plata taxei de poluare. Art. 1 alin. (1) prevede ca taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu si se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol prevede programele si proiectele pentru protecția mediului finanțate din plata taxei pe poluare. Mai departe, art. 5 alin. (4) prevede ca taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. S. pe numele A. F. pentru M.. Dovada faptului ca suma plătită la trezorerie a fost achitata in contul A. F. pentru M., contul 51.16.10.09, indicat in HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 5. , rezultă din chitanța atașată la dosarul cauzei. În același sens sunt și prevederile HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 5., conform cărora unitățile T. S. transferă în contul deschis pe numele A. F. pentru M., la T. S. 6, sumele colectate în baza ordonanței. Aceeași este situația si in cazul restituirii sumelor reprezentând diferențele de taxa pe poluare rezultate în urma contestării taxei, cererea de restituire fiind soluționată de organul fiscal competent, iar restituirea sumelor reprezentând diferența de taxa se face din bugetul F. pentru mediu. Pentru aceste motive Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 554/2004 raportat la prevederile art. 312 C.pr.civ. să admită recursul conform dispozitivului. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L. D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul A. F. împotriva sentinței civile nr.7036 din 17 decembrie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) al T.ui S., pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 4454 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală de la data de (...). Admite cererea de chemare în garanție. Obligă chemata în garanție A. F. pentru M. să restituie pârâtelor suma de 4454 lei reprezentând taxă de poluare achitată de către reclamant. Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2010. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, S. AL H. G. A. N. D. M. M. ȚÂRred.S.Al H./A.C. 2 ex.- (...)jud.fond.P. A.
| ← Sentința civilă nr. 91/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 372/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
