Decizia civilă nr. 2/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 2/2011
Ședința ta de 10 ianuarie 2011
Instanța constituită din : PREȘEDINTE : A. C.
JUDECĂTOR : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr. 804 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. în contradictoriu cu intimații MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și I. J. DE P. C., având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - reîncadrare în muncă.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat G. A., lipsă fiind intimații.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care reprezentantul recurentului arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond.
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că este legal investită raportat la dispozițiile art.3 pct.3 C.pr.civ coroborat cu art.8 și art.10 din L. nr.554/2004 și constatând că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond . Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată, cu mențiunea că au fost încălcate normele legale privind dreptul la apărare, dreptul la imagine, drept încălcat în procedura disciplinară, recurentul fiind defăimat în public înainte de ai fi stabilită vinovăția. Totodată, solicită, în temeiul art. 6 din CEDO, repararea pagubei, în sensul de a se dispune reîncadrarea și întocmirea dosarului de pensionare în calitate de militar. La finalul dezbaterilor s-a înregistrat la dosarul cauzei note de ședință din partea recurentului. C U R T E A P rin sentința civilă nr. 804 di 05 martie 2010 pronunțată de Tribunalul C luj în dosarul nr. (...) s-a admis excepția invocată de pârâtul I. DE P. J. C. șiîn consecință: S-a respins acțiunea reclamantului B. V., în contradictoriu cu pârâtul I. DE P. J. C., pe excepția lipsei procedurii prealabile reglementată de art. 7 din L. 554/2004. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că potrivit prevederilor art. 7 alin.l din actul menționat „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său or intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există";. Din prevederile legale menționate rezultă că acțiunea celui vătămat printr-un act administrativ nelegal poate fi introdusă la instanța competentă numai dacă s-a adresat în prealabil organului administrativ care a emis actul sau organului ierarhic superior al acestuia, fără a fi obținut restabilirea legalității si numai după expirarea termenului prevăzut de lege pentru rezolvarea reclamației. Procedura prealabilă fiind o condiție specială de exercițiu a dreptului la acțiune, iar în speță reclamantul nu a făcut dovada că anterior sesizării instanței a îndeplinit această procedură, instanța a admis excepția invocată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul B. V. solicitândadmiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea dosarului la instanța de fond spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată în recurs. În motivarea recursului a arătat că susținerea instanței de fond că nu s-a parcurs faza plângerii prealabile este nejustificată la dosar există răspunsul I.ui G. al poliției R., decizia nr.63569/2004 prin care se răspunde negativ solicitării de anulare a dispoziției de demitere și reintegrării în funcție, act care se găsește la dosar nr.13642/2004 al C. de A. C. , fiind astfel îndeplinite cerințele art.7 din L. nr.554/2004. prin sentința civilă nr.305/2005 s-a respins cererea petentului B. V. de reintegrare în funcție, plata drepturilor salariale cu dobânda legală și daune morale de 50.000 lei în contradictoriu cu pârâții M. A. I., I. G. al P. R., I. de P. C. În lumina deciziei nr.1/1994 a C. Constituționale, publicată în M.of. nr.69/1994 „procedura administrativ jurisdicțională este o măsură de protecție a cetățeanului și nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea accesului la justiție sau înlăturarea intervenției instanțelor judecătorești";. În speță se constată că în loc să se intre pe fond după aproape 1 an de la data de când Curtea de A. C. a trimis spre rejudecare instanței de fond sentința respinsă nelegal pe excepții care nu aveau fundament, aceeași instanță, același complet ridică din oficiu excepția competenței și ulterior se invocă excepția lipsei plângerii prealabile. Dacă ezitările în privința competenței instanței de contencios sau a celei de litigiu de muncă sunt de înțeles, consideră exagerat faptul că după administrarea unor probe inclusiv a interogatoriului persoanei juridice, instanța să ridice problema excepțiilor depusă de pârât cu 6 luni înainte. În speță se arată că există la dosar o plângere adresată IPJ C. la care s-a răspuns cu adresa nr.250950/(...) nu se poate soluționa favorabil cererea de reîncadrare în funcția și gradul deținut anterior, avute înainte, concedieri abuzive, plata tuturor drepturilor salariale retroactive, pentru a se putea pensiona conform Legii nr.179/2009. În aceste condiții se întreabă care este rațiunea respingerii cererii de către instanța de fond din moment ce au fost plângeri prealabile la forul superior în 2004 și 2006, pârâta cunoștea intențiile justițiabilului și s-a opusvehement și permanent cererilor acestuia, mai mult pe parcursul derulării procesului respins de T., s-a mai încercat aplanarea conflictului prin memoriul din (...). Invocarea acestei excepții chiar și după câteva luni de dezbateri, ar fi avut o rațiune, în cazul în care ar fi existat și o șansă cât de mică de soluționare amiabilă, dar din moment ce IPJ C. a avut o atitudine reflactară, permanentă referitor la solicitările fostului angajat, rezultă că ridicarea excepției lipsei plângerii prealabile este pur formală și un motiv de soluționare facilă a unui litigiu în care un cetățean își cere drepturi în urma atitudinii abuzive a instituției cu care a avut raport de serviciu. Având în vedere statutul de funcționar public pe care l-a avut recurentul respectiv aplicarea Legii nr.188/1999 în cazul acestuia invocând deciziile nr.63/2007 și 1364/2009 a Înaltei Curți de C. și Justiție rezultă conform art.68 di L. nr.188/1999 cum a fost modificată în martie 2004 devenit ulterior art.80, excepția neîndeplinirii procedurii plângerii prealabile este nefondată, deoarece „ actul prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară poate fi atacată în fața instanței, fără a specifica cu exactitate termenul și actul normativ în baza căruia se poate formula contestațiile. În consecință Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului sau dispoziției de sancționare, în cauză funcționarul adresându-se direct instanței de judecată așa cum prevede textul de lege sus citat. Referitor la prevederile art.24 C.pr.civ, doctrina consideră că se poate invoca incompatibilitatea judecătorilor, și deci nulitatea absolută a hotărârii în cazul în care în urma apelului sau recursului se dezbat din nou în instanța superioară prin efectul admiterii recursului și al casării cu trimitere aceleiași probleme. Este adevărat că se poate invoca incompatibilitatea numai dacă judecătorul s-a pronunțat asupra fondului, nu și atunci când a respins cererea pe temeiul unei excepții procesuale, dar în speță consideră că respingerea dovedește neaprofundarea documentelor existente la dosar și neachitarea principiului rolului activ al instanței în cercetarea și aflarea adevărului, scopul ideal și final al activității de judecată. Așa cum reiese din considerentele sentinței criticate, în repetate rânduri a susținut că natura litigiului dedus judecății este una civilă și că pretențiile se întemeiază pe dispozițiile art.998 și 999 Cod civil, coroborate cu cele ale art.269 alin.1 Codul muncii. Invocarea excepțiilor Codului muncii și a Codului civil s-a făcut în baza prevederilor art.117 din L. funcționarului public (188/1999). Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii precum și cu reglementările de drept comun civil, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice. Faptul că a solicitat încadrarea pentru a i se putea întocmi dosarul de pensionare, nu trebuie interpretat că ar dori să mai activeze în poliție, ci că dorește să beneficieze de dreptul de a se pensiona în condițiile legii pensiilor militare ca o reparație a abuzurilor la care a fost supus. Consideră că instanța de fond, în mod nejustificat a calificat prezentul litigiu ca fiind un litigiu de contencios pentru faptul că a fost cândva polițist și a solicitat drepturi salariale retroactive pe care le-a avut în baza raportului de serviciu. Analizând recursul în raport de motivele invocate de dispozițiile legalespeciale incidente în cauză, Curtea reține următoarele: Reclamantul B. V. prin acțiunea introductivă de instanță înregistrată sub nr.(...) la Tribunalul București a solicitat obligarea pârâților MAI și IPJ C. la reîncadrarea în funcția și gradul avute anterior și la plata tuturor drepturilor salariale începând de la data concedierii abuzive și până la repunerea în drepturi. Cauza a fost declinată în favoarea C. de A. B. care prin sentința civilă nr.987 din (...) a dispus la rândul său declinarea în favoarea T.ui C. Tribunalul Cluj prin sentința civilă nr.1831/(...) a admis excepția invocată de pârâtul M. și a respins acțiunea astfel cum a fost precizată pe excepția lipsei calității procesuale pasive și a admis excepția autorității de lucru judecat respingând acțiunea împotriva pârâtului IPJ C. Curtea de A. C. prin decizia civilă nr.340 din (...) a admis recursul reclamantului și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe dispunând tribunalului să clarifice natura cererii de chemare în judecată respectiv fundamentul pretenției afirmate dacă este o acțiune directă având ca obiect obligația de a face sau dacă reclamantul tinde să impună examinării de către instanță un eventual refuz de soluționare a cererii de reîncadrare. Tribunalul Cluj în rejudecare cu ignorarea disp. art.315 C.pr.civ. a analizat cererea din perspectiva dispozițiilor art.7 alin.1 reținând că lipsa procedurii prealabile condiție specială de exercitare a dreptului la acțiune atrage inadmisibilitatea acțiunii reclamantului. Analiza acțiunii introductive a documentelor prezentate în probațiune ulterior și a precizării înregistrate la 2 aprilie 2009 relevă că în fapt întregul demers judiciar al reclamantului este circumscris refuzului pârâților de a soluționa cererea privind reîncadrarea în funcția și gradul avut anterior litigiilor derulate între cele două părți. Doctrina a fost unanimă în susținerea tezei potrivit căreia pentru ipoteza în care obiectul acțiunii judiciare astfel cum este acesta definit de art.8 din L. nr.554/2004 parcurgerea procedurii instituite de art.7 din același act normativ nu este obligatorie. Sesizarea autorității publice a fost realizată prin investirea acesteia cu cererea a cărei nesoluționare în termen sau în raport de care este invocat refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri sau de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Raportat la obiectul acțiunii și din perspectiva analizată recursul apare ca fiind fondat în ceea ce privește omisiunea analizării cererii astfel cum a fost aceasta formulată și precizată de către parte și în consecință în aceste limite recursul apare ca fiind fondat urmând a fi admis în baza disp. art.312 C.pr.civ. iar prin raportare la disp. art.20 alin.3 din L. nr.554/2004 reținând că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul iar cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru aceleași considerente anterior pentru soluționarea cauzei se va fixa termen la (...). PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de reclamantul B. V. împotriva sentinței civile nr.804 din 0(...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o casează și fixează termen pentru soluționarea cauzei pentru data de 14 februarie 2011. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI A. C. M. S. M. I. I. L. F. GREFIER R ed.A.C./S.M.D. 2 ex./(...) Jud.fond.G.G.
| ← Decizia civilă nr. 832/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2395/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
