Sentința civilă nr. 458/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 458/2011
Ședința { F. publică} de la 15 S. 2011
Completul compus din: P. L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C. F., în contradictoriu cu pârâții R. Ș. Z., ÎN C. DE D. E. și M. T. ȘI S., având ca obiect amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătorești (art.24 din Legea nr.554/2004).
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...), reclamantul a depus la dosar concluzii scrise.
Se constată totodată faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 18 martie 2011, reclamantul C. F. a chemat în judecată pe pârâții R. Ș. Z., în calitate de director executiv și M. T. ȘI S. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se aplice pârâtului de rândul 1, în calitate de conducător al D. J. pentru S. și T. B.-Năsăud, o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de (...), data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești și până la executarea integrală și efectivă a acesteia; precum și să fie obligat pârâtul de rândul 2 la plata sumei de 3000 lei reprezentând despăgubiri pentru întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.101/(...) pronunțata de către Curtea de A. C., Secția comerciala si de contencios administrativ si fiscal in dosarul nr. (...), rămasa irevocabila prin D. nr. 5228/(...) pronunțata de către Î. Curte de C. si Justiție in același dosar, a fost admisa in parte acțiunea subsemnatului, in sensul in care a fost anulat O. nr. 517/(...) emis de către M. T. si S., s-a dispus reintegrarea subsemnatului in funcția deținuta si a fost obligat M. T. si S. la plata, in favoarea reclamantului, a drepturilor salariale, începând cu data de (...) si pana la data reintegrării in funcție.
La data de (...), prin "cererea nr.685/2010, reclamantul a solicitat executarea obligațiilor stabilite prin hotărârile judecătorești anterior menționate, motiv pentru care a fost întocmit O. nr. 2456/(...) prin care reclamantul a fost reintegrat in funcția de director executiv, pentru ca, la aceeași data, prin O. nr. 2457/(...), respectiv in aceeași zi la 4 minute după reintegrare, sa fiu destituit din aceeași funcție.
Insa, pana in prezent, obligația achitării către reclamant a drepturilor salariale începând cu data de (...) si pana la data reintegrării in funcție nu a fost îndeplinita de către pârâta.
A expus starea de fapt, dovedita, de altfel, cu actele anexe, in mod exclusiv pentru a sublinia reaua - credința a pârâților in îndeplinirea operațiunilor stabilite in mod irevocabil prin hotărârile judecătorești amintite. Aceasta cu atât mai mult cu cat, de la data formulării cererii si pana in prezent, au trecut mai bine de 12 luni.
P. art.24 al. 1 din Legea nr. 554/2004, termenul in care autoritatea publica este obligata sa execute o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila este de maxim 30 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, termen care, in situația reclamantului, a expirat.
Totodată, al. 2 al aceluiași temei juridic reglementează sancțiunea care se aplica in situația nerespectării termenului prevăzut la al. 1, demn de remarcat fiind aspectul ca se găsește in prezenta unei dispoziții imperative, legiuitorul specificând in mod clar ca SE A. conducătorului unității o amenda stabilita la nivelul solicitat de către reclamant în primul capăt de cerere.
In raport de cele anterior expuse, opinam ca soluția judicioasa care se impune in cauza este cea de admitere a primului capăt de cerere ca fiind fondat si întemeiat, aspect pentru care solicită a se proceda in consecința.
In ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, consideră ca si acesta este pe deplin admisibil prin prisma tezei finale a al. 2 din art. 24 al Legii nr.
554/2004. Evident ca drepturile salariale datorate de către parata de rând 2 subsemnatului aferente unui întreg an calendaristic reprezintă o suma considerabila de care subsemnatul am fost privat. In acest sens, este demna de reținut concluzia Curții Europene a Drepturilor Omului care s-a pronunțat in mod repetat ca, atunci când printr-o hotărâre judecătoreasca s-a acordat unei persoane un drept pecuniar, se poate vorbi despre un bun in sensul art. 1 din Primul Protocol la C. N. unei hotărâri judecătorești, mai arata instanța europeana, echivalează cu nefinalizarea procedurii judiciare, persoana prejudiciata având dreptul la repararea prejudiciului creat.
Este real aspectul ca legiuitorul nu a stabilit criterii clare de determinare a despăgubirilor ori a modului de calcul a acestor despăgubiri, acordarea acestora fiind lăsata la suverana apreciere a instanței de judecata, insa abuzurile repetate si șicanatorii la adresa reclamantului, precum si privarea acestuia de dreptul de a beneficia de sumele de bani cuvenite îndrituiesc instanța la admiterea acestui capăt de cerere.
Ca atare, având in vedere aspectul ca este pe deplin dovedita in cauza reaua - credința in exercitarea obligațiilor care le revin in temeiul hotărârilor judecătorești anterior menționate, precum si in raport de aspectul evident ca reclamantul a fost prejudiciat pe durata a doi ani întregi de drepturile salariale care mi se cuvin, suferind in mod indiscutabil cel puțin sub aspectul dreptului de a se bucura de sumele de bani cuvenite, consider ca si cel de al doilea capăt de cerere este legal și temeinic, aspect pentru care solicită admiterea acestei cereri ca fiind legală și temeinică.
Prin notele de ședință înregistrate la data de 1 iunie 2011, reclamantul asolicitat admiterea acțiunii formulată și extinsă, dispunând următoarele:
1. să se aplice IN PRINCIPAL paratului de rând 1 din acțiunea introductiva, in calitate de conducător al D. J. pentru S. si T., o amenda in cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data de (...), data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești si pana la executarea integrala si efectiva a acesteia, iar IN
SUBSIDIAR, sa se aplice sancțiunea anterior solicitata paratei din extinderea de acțiune, in calitate de președinte al A. N. pentru S. si T.,
2. sa fie obligat paratul de rând 2 la plata sumei de 3000 lei reprezentând despăgubiri pentru întârziere,
3. cu cheltuieli de judecata reprezentând taxa de timbru, timbrul judiciar si onorariul avocațial in conformitate cu chitanțele justificative de plata pe care le-am depus la dosar, pentru considerentele de fapt si de drept pe care le vom expune in mod detaliat in cele ce urmează.
In momentul de fata, instanța este investita de catre partile litigante cu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocta prin intampinare de catre paratul de rand 1 din actiunea introductiva, cu cererea privind aplicarea amenzii conducatorului unitatii care se face vinovat de neplata catre subsemnatul a salariilor aferente perioadei (...) - (...), respectiv data reintegrarii subsemnatului in functie si obligarea paratului la plata despagubirilor cauzate pentru ne executarea in termenul legal a hotararii.
Totodata, prin extinderea de actiune formulata in cauza, reclamantul, in temeiul principiului disponibilitatii, am inteles necesar sa chem in judecata si conducatorul A. N. pentru S. si T. exclusiv pentru solutionarea primului capat de cerere din actiunea introductiva.
In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata in cauza, subsemnatul am solicitat unirea acesteia cu fondul cauzei, opinand ca pentru judicioasa solutionare a acesteia se impune administrarea unor probe scriptice pe care in mod exclusiv instanta de judecata poate sa le administreze, subsemnatul neavand acces la acestea.
A., urmare a reorganizarii amintite si de catre parat prin intampinare, prin HG nr. 7., respectiv art. 1 al. 1, Directiile judetene pentru sport si tineret dobandesc personalitate juridica. Prin art. 4 al. 3 din aceeasi hotarare, directorii executivi ai acestor directii sunt ordonatori tertiari de credite, iar in al. 4 din acelasi articol se prevede ca acestia sunt subordonati presedintelui A. N. pentru S. si T..
Al. 5 din art. 3 stipuleza, totodata, ca directorii executivi indeplinesc atributiile st abilite prin fisa postului aprobata de catre presedintelui autoritatii nationale pentru sport si tineret, sens in care acestia sunt obligati sa emita decizii.
De asemenea, potrivit art. 22 al. 1 si 2 din legea nr. 500/2002, ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare numai pentru realizarea sarcinilor si potrivit destinatiilor aprobate, cu formularea prealabila a proiectului de buget de catre ordonatorul tertiar catre ordonatorul superior de credite.
Asdar, incepand cu data emiterii O. nr. 2457/(...), data reintegrarii subsemnatului in functie in temeiul sentintei civile nr. 101/(...), ordonatorul tertiar, respectiv paratul de rand 1 din actiunea introductiva, avea obigatia de a cuprinde in proiectul de buget, in termen de 30 zile potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004, suma reprezentand contravaloarea drepturilor salariale aferente perioadei (...) - (...) la care subsemnatul sunt indrituit. In schimb, directorul executiv a ramas in pasivitate fata de obligatiile care ii incumbau cu motivarea ca nu a fost parte in proces, desi directia este subordonata A. N. pentru S. si T. si sustinand ca nu poate efectua aceasta plata, desi nici macar nu a cuprins-o in proiectul de buget.
Reiterez cele invederate in notele de sedinta depuse la termenul anterior ca pe durata indeplinirii de catre subsemnatul a acestei functii o atare obligatia incumba directorului executiv, insa, actualemente, urmare a restructurarii, subsemnatul nu cunosc daca aceste atributii au fost modificate prin fisa postului paratului de rand 1 din actiunea introductiva aprobata de catre parata din extinderea de actiune. De altfel, acesta a si fost considerentul pentru care reclamantul și-a extins actiunea si impotriva presedintelui A. N. pentru S. si T., intrucat nu cunosc si nu pot cunoaste care dintre acestia nu si-a indeplinit obligatia care ii incumba privitor la plata catre subsemnatul a drepturilor salariale.
Asa dupa cum am aratat in actiunea introductiva, potrivit art. 24 al. 1 din Legea nr. 554/2004, termenul in care autoritatea publica este obligata sa execute o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila este de maxim 30 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii, termen care, in situatia reclamantului, a expirat.
Totodata, al. 2 al aceluiasi temei juridic reglementeaza sanctiunea care se aplica in situatia nerespectarii termenului prevazut la al. 1, demn de remarcat fiind aspectul ca ne gasim in prezenta unei dispozitii imperative, legiuitorul specificand in mod clar ca SE A. conducatorului unitatii o amenda stabilita la nivelul solicitat de catre reclamant in primul capat de cerere. A., avand in vedere aspectul ca directorul executiv ca institutie este subordonat presedintelui A. N. pentru S. si T. care, la randul sau este subordonat paratului de rand 2 din actiunea introductiva, obligatia executarii hotararii, respectiv a platii catre reclamant a drepturilor salariale incumba paratului de rand 1 din actiunea introductiva. Evident ca, in situatia in care acesta va dovadi ca a indeplinit obligatiile care il priveau, respectiv cuprindere a in proiectul de buget ori ca o atare atributie nu ii incumba in ciuda prevederilor legale anteriro enuntate, vinovat de neindeplinirea acestei obligatii se va face presedintele A. N. pentru S. si T..
Mai trebuie avut in vedere si aspectul ca aceasta procedura este una speciala, reclamantul neavand la dispozitie o alta procedura de executare în materia contenciosului administrativ, aspect care, o data in plus, conduce inspre necesitatea admiterii acestui capat de cerere.
In fine, nu este lipsit de importanta nici aspectul ca presedintele A. N. pentru S. si T. s-a conformat dispozitiilor sentintei civile 101/(...), emitand O. nr. 2457/(...) prin care a dispus reintegrarea subsemnatului in functie, chiar daca numai pentru un minut. Prin aceasta prisma, apare cu evidenta aspectul ca paratul de rand 1 din actiunea introductiva a nesocotit implicit si acest Ordin care ii conferea baza legala de cuprindere in proiectul de buget a drepturilor salariale cuvenite reclamantului.
In probatiune, in privinta acestei cereri, solicită să se pună in vedere paratilor sa depuna la dosar fisa postului la zi a directorului executiv, precum si proiectul de buget in care se regaseste suma datorata reclamantului cu titlu de drepturi salariale. Necesitatea administrarii acestei probatiuni scriptice justifica, pe de alta parte, unirea cu fondul a exceptiei invocate, instanta putand fi lamurita, doar dupa ce se va stabili in sarcina carei persoane cade aceasta obligatie.
In privinta petitului 2 din actiune, primul aspect care este de remarcat se regaseste in faptul ca dispozitiile sentintei civile nr. 101/(...) nu obligă ministerul la plata salariilor indexate si nu acorda niciun fel de despagubire reclamantului pentru a se putea converge inspre ideea ca acesta a obtinut nu doar o satisfactie echitabila, ci si o reparare efectiva a prejudiciului suferit.
Asa cum a aratat in actiunea introductiva, depturile salariale datorate reclamantului aferente unui intreg an calendaristic reprezinta o suma considerabila de care acesta a fost privat. In acest sens, este demna de retinut concluzia Curtii Europene a Drepturilor Omului care s-a pronuntat in mod repetat ca, atunci cand printr-o hotarare judecatoreasca s-a acordat unei persoane un drept pecuniar, se poate vorbi despre un bun in sensul art. 1 din Primul Protocol la C. N. unei hotarari judecatoresti, mai arata instanta europeana, echivaleaza cu nefinalizarea procedurii judiciare, persoana prejudiciata avand dreptul la repararea prejudiciului creat. Ori, fata dereclamant nu s-a executat aceasta obligatie nici pana in prezent, in mod benevol sau prin forta coercitiva a reprezentantilor statului.
Pe de alta parte, prin notele de sedinta depuse la termenul anterior a explicitat care sunt considerentele de drept pentru care acordarea acestor despagubiri in favoarea reclamantului se impune prin prisma conduitei adoptata de catre paratul de rand 2 din actiune, parata care a fost parte in procesul in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 101/(...) si care nu si-a indeplinit obligatia de a supravehea punerea in executare efectiva a acestei hotarari, continuand sa mentina starea de prejudiciare a reclamantului.
Asadar, in raport de toate ceste aspecte, precum si in raport de cele expuse in scriptele depuse la dosar, consideră ca se impune admiterea si a acestui capat de cerere ca fiind temeinic si fondat.
Prin întâmpinare, pârâtul Z. Ș. R. în calitate de conducător al D. J. pentru S. și T. al județului B.-Năsăud a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în cauză pe considerentul că prin sentința ce reprezintă titlul executoriu nu figurează nici direct obligat și nici autoritatea public pe care o conduce nu este obligată.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 6 septembrie 2011, pârâtele D. O. M. - P. A. N. PENTRU S. ȘI T. (A.) B. a solicitat respingerea cererii formulată de reclamant.
În motivare pârâta arată că față de acțiunea reclamantului înțelege să ridice excepția tardivei precizări a acțiunii.
În ceea ce privește excepția ridicată se constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Din prevederile art. 132 alin. 1 din codul de procedură civilă rezultă că modificarea unei acțiuni nu se poate face decât la prima zi de înfățișare sau în cadrul termenului acordat de instanță în acest scop. Orice modificare făcută după această dată nu poate fi primită de instanță, decât în urma achiesării pârâtului la această modificare.
Consideră că reclamantul avea posibilitatea să-și modifice acțiunea până la prima zi de înfățișare, respectiv până la termenul de judecată din data de (...), ori modificarea s-a solicitat la cel de-al doilea termen respectiv în data de (...), modificare la care pârâta, D. O. M., nu a achiesat.
P. art.l32 alin. 1 Cod proc.civ., la prima zi de înfățișare, instanța va putea da reclamantului un termen pentru înregistrarea sau modificarea cererii precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța la primul termen de judecată din data de (...) a dispus amânarea cauzei.
Pentru a verifica dacă modificarea adusă de reclamant cererii formulată inițial, modificare ce constă în introducerea pârâtei în prezenta cauză, a fost sau nu făcută în termenul legal trebuie, așadar, să se raporteze la definiția dată instituției primei zile de înfățișare. P. art. 134 Cod proc. civ., este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile, legal citate, pot pune concluzii. De acest moment se leagă posibilitatea efectuării unor acte procesuale menite a întregi cadrul procesual și de a complini anumite deficiențe, de a invoca anumite excepții, neefectuarea acestora până la termenul considerat prima zi de înfățișare atrăgând sancțiunea decăderii din dreptul de a le mai putea îndeplini ulterior.
În speța de față, prima zi de înfățișare a reprezentat-o termenul din data de (...).
Această precizarea s-a facut în cadrul unui răspuns la întâmpinare, act procedural care nu este reglementat de codul de procedură civilă.
Mai mult decât atât precizarea prin care am fost citată în prezenta cauză, nu are o încadrare în drept și nici o motivare în ceea ce privește introducerea în cauză a pârâtei.
De asemenea precizările de la termenul din (...) care îmbracă forma notelor de sedință, exced prevederilor art. 132 Cod proc.civ. fiind de asemenea tardive. Reclamantul încercând să-și modifice petitul cererii inițiale, în cadrul unei acțiuni care are ca obiect aplicarea unei amenzi în baza art. 24 din Legea
554/2004. Reclamantul trebuie să precizeze și să indice în mod expres persoana căreia i se poate aplica o astfel de amendă fără a exista vreun dubiu că există o persoană răspunzătoare în principal și alta în subsidiar așa cum a formulat reclamantul prin precizarea de la termenul din data de (...).
Pe fondul cauzei dorește să arate faptul că, reclamantul nu-și poate invoca propria culpă în ceea ce privește necunoașterea persoanei direct răspunzătoare din punctul domniei sale de vedere, cu privire la punerea în executare a hotărârii nr. 1011(...) rămasă irevocabilă, acesta îndreptându-se în mod greșit împotriva pârâtei D. O. M. în calitate de P. al A. N. pentru S. și T.
(A.), a A. N. pentru S. și T. (A.), cât și împotriva D. J. pentru S. și T. B..
Singurul în măsură să stabilească procedura de efectuare a plății drepturilor salariale ce rezultă din titlurile executorii, este conform art. 2 din OUG nr.71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, ordonatorul principal de credite, iar în speța de față calitatea de ordonator principal de credite o are M. E., C., T. și S..
În speța de față, din punctul nostru de vedere, ne regăsim în fața unui abuz de drept pe care îl exercită reclamantul prin promovarea unei astfel de acțiune, în care nu evocă o situație de fapt reală ci una confuză. prin chiar neindicarea în concret a persoanei care s-ar face răspunzătoare de nerespectarea dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, precizează faptul că A. N. pentru S. și T. (A.), reprezentată de președinte, D. O. M., pârâtă în prezenta cauză, a făcut toate demersurile ce se impuneau, pentru punerea în aplicare a sentinței civile nr.
10 1..03 .20 10 deși, conform prevederilor art. 269 executorie hotărârea.
Pârâta mai solicită să se observe că așa cum reiese din adresele anexate prezentei întâmpinări, pârâta, D. O. M. în calitatea sa de P. al A. a transmis către M. C. T. și S. adresa privind stabilirea procedurii de efectuare a plății titlurilor executorii, de asemenea a formulat prin D. R. U., L. și S. notă de fundamentare privind suplimentarea bugetului D. J. pentru S. și T. B. Năsăud cu suma de 26.074 lei reprezentând diferențele salariale cuvenite domnului C. F. pentru perioada (...)-28.12.201.
În situația în care hotărârea despre care se face vorbire în prezenta cauză ar fi fost investită cu formulă executorie de către reclamant, conform obligațiilor ce-i incumbă reclamantului sau reprezentantului acestuia, conform art. 269 alin. 2 cod proc. civ., procedura de executare privind hotărâri le judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de (...), începe conform prevederile art. 1 din OUG 71/2010 astfel:
- in anul 2012 se plătește 34% din valoarea titlului executori;
- în anul 2013 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu;
- în anul 2014 se plătește 33% din valoarea titlului executoriu.
Mai solicită să se observe că au fost făcute toate demersurile de către subsemnata, în calitatea de președinte al A., nefiind vorba despre un refuz de a pune în executare o hotărâre judecătorească, așa cum considera reclamantul și nici de rea-credință din partea vreuneia dintre pârâtele din prezenta cauză.
Cât privește capătul al doilea doi din cererea de chemare în judecată apreciază că și acesta este tardiv formulat, raportat la dispozițiile art. 132 cod proc. civ.și la termenul când a fost formulat respectiv (...), acesta fiind cel de-al doilea termen acordat în prezenta cauză.
De asemenea reclamantul, C. F., nu face nicio dovadă în privința cuantificării prejudiciului în valoare de 3000 lei, el făcând doar simple afirmații privind faptul că ar fi suferit un prejudiciu de ordin moral.
Din analiza petitului doi din cererea de chemare în judecată, unde reclamantul definește suma de 3000 lei ca reprezentând despăgubiri de întârziere și motivarea expusă prin notele de ședință de la termenul din (...), reiese că reclamantul își modifică poziția procesuală, acesta arătând că de fapt ar fi suferit un prejudiciu prin vătămarea morală la care ar fi fost supus prin nepunerea în executare a hotărârii judecătorești.
Din acest punct de vedere, reclamantul dă dovadă încă o dată de o culpă procesuală, prin care arată că nu cunoaște și nu este în măsură să-și motiveze constant și temeinic pretențiile.
Totodată culpa procesuală constă și în faptul că reclamantul nu a prezentat A. N. pentru S. și T. (A.) un titlu executoriu care să poată fi pus în executare, precum și faptul ca, și-a îndreptata cererea împotriva, M. T. și S., minister ce a fost desființat astfel cum reiese din art. 6 al OUG 115/2009.
În această situație, față de considerațiile expuse, solicită instanței, să constatate culpa procesuală a reclamantului C. F. privind formularea acțiunii de chemare în judecată, să admită excepția tardivei precizări a acțiunii, iar in subsidiar să respingă acțiunea reclamantului C. F. ca netemeinică și nelegală.
Analizând cererea așa cum a fost precizată și extinsă. Curtea rețineurmătoarele:
1. Cât privește materia executării hotărârilor pronunțate de instanța de contencios administrativ Legea contenciosului are în vedere posibilitatea înfrângerii debitorului obligat să facă ceva conform art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prin constrângerea la aplicarea unei sancțiuni a amenzii cominatorii și a despăgubirilor pentru întârziere.
Din economia dispozițiilor art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 25 din aceeași lege reiese fără tăgadă că sancțiunea amenzii nu poate fi aplicată altcuiva decât personal conducătorului autorității publice obligată prin hotărâre la una din prestațiile expres prev. la art. 24 alin.1 din Legea nr.
554/2004 ori persoanei obligate prin respectiva hotărâre judecătorească.
Este înafara oricărei discuții faptul că acest text legal instituie un mijloc de presiune pus la îndemâna particularului atunci când trebuie să execute o obligație de a face, personală, a administrației. Tocmai de aceea, pentru ca un subiect de drept să poată fi obligat la plata acestei amenzi trebuie, să îndeplinească cumulativ două condiții: să aibă competența (respectivposibilitatea concretă) de a executa (ori asigura executarea) personal a hotărârii judecătorești irevocabile și respectiv să fie vorba despre o persoană (fizică sau, mai rar, juridică) privată.
În speță, Curtea observă că prin sentința nr. 101 din 3 martie 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dos. nr. în dos. nr. (...), definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului ca urmare a deciziei nr. 5228 din (...) pronunțată de Î.-S., a fost anulat O. nr. 517 din (...) emis la acea vreme de pârâtul M. T. și S. și a fost obligat acesta din urmă la reintegrarea în funcție a reclamantului și la plata drepturilor salariale începând cu data de (...) și până la reîncadrarea în funcție.
Prin O. nr. 2456 din (...) emis de pârâta A. N. pentru S. și T. (A.) semnat de pârâta D. O. M. (f. 14) a fost executată sentința mai sus menționată însensul reintegrării reclamantului în funcția publică de director executiv la D. pentru S. a Jud. B.-Năsăud.
La aceeași dată cu nr. următor al actului, respectiv prin O. nr. 2457/(...) (f. 15), pârâtele anterior menționate emit al doilea ordin prin care reclamantului îi încetează raportul de serviciu din funcția de director executiv ca urmare a desființării serviciului public deconcentrat, respectiv D. pentru S. a Jud. B.-Năsăud, conform OG nr. 1..
Din cele ce precedă, rezultă că pârâtul R. Ș. Z. în calitate de director executiv în funcție al D. J. pentru S. și T. nu are calitatea și capacitatea de drept administrativ de a pune în executarea sentința mai sus evidențiată, această prerogativă revenind pârâtelor A. prin conducătorul acesteia D. O. M..
Și este așa, deoarece prin art. 6 din OUG nr. 115 din 23 decembrie 2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale se înființează M. E., C., T. și S. prin reorganizarea M. E., C. și I. și prin preluarea activității privind tineretul și sportul și a structurilor specializate în aceste domenii de la M. T. și S., care se desființează.
În acest context, conform art. 16 alin. 2 lit. j) din același act normativ, în cuprinsul actelor normative în vigoare, următoarele denumiri se înlocuiesc în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, între altele după , după cum urmează: "M. T. și S." cu "M. E., C., T. și S.".
În temeiul acestei Ordonanțe de urgență se adoptă HG nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea M. E.,C., T. și S..
Ulterior prin OG nr. 1. privind unele măsuri de reorganizare a activităților de tineret și sport se înființează direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv D. pentru S. și T. a Municipiului B. ca urmare a comasării prin fuziune a direcțiilor pentru tineret județene, respectiv a municipiului B. cu direcțiile pentru sport județene, respectiv a municipiului B., servicii publice deconcentrate ale A. N. pentru S. și T., cu personalitate juridică, finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat iar conform art. 4 alin. 1 din aceeași ordonanță Conducerea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a D. pentru S. și T. a Municipiului B. este asigurată de un director executiv numit în condițiile legii prin ordin al președintelui A. N. pentru S. și T..
În baza OG nr. 1. se adoptă HG nr. 7. privind organizarea și funcționarea direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv a D. pentru S. și T. a Municipiului B. iar conform art. 4 alin. 4-5 din acest act normativ directorii executivi ai direcțiilor județene pentru sport și tineret, respectiv al D. pentru S. și T. a Municipiului B. se subordonează președintelui A. N. pentru S. și T.. De asemenea,directorii executivi și, după caz, directorii executivi adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite prin fișa postului aprobată de către președintele
A. N. pentru S. și T..
Din succesiunea de evenimente legislative în materia organizării structurilor administrative din domeniul sportului rezultă că prerogativa executării sentinței pronunțate de Curtea de A. C. nu aparținea pârâtului R. Ș. Z. astfel încât în temeiul art. 137 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 excepția lipsei calității procesuale pasive va fi admisă cu consecința respingerii cererii reclamantului față de acest pârât.
2. Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a A. invocată prin întâmpinare (f. 171), Curtea reține cu trimitere la considerentele mai sus evidențiate că această autoritate publică este autoritatea publică succesoare în drepturi în urma reorganizării M. T. și S. care ste obligată la executarea sentinței.
De altfel, așa cum rezultă din cele ce precedă aceasta a și încercat punerea în executare a sentinței întocmind acte administrative în acest sens.
Mai mult, prin adresa nr. 210/DJCRU/(...) reclamantului i se comunică faptul că sentința va fi pusă în aplicare de această autoritate după ce va rămâne irevocabilă, menționându-se totodată că ANTS va declara recurs împotriva sentinței, recurs care într-adevăr s-a și respins pe fond de către Î.-S. prin decizia nr. 5228/(...).
Față de cele ce precedă, se reține fără teama de a greși că ANTS este autoritatea publică care avea și are competența și capacitatea de drept administrativ de a proceda la punerea efectivă în executare a sentinței nr. 101 din 3 martie 2010 a Curții de A. C.
Din această perspectivă excepția lipsei calității procesuale pasive prind-o pe această pârâtă se va respinge ca neîntemeiată.
3. Cu privire la excepția tardivității introducerii acțiunii și a precizărilor reclamantului, Curtea remarcă faptul că dincolo de precizarea dispozițiilor art. 132 C.pr.civ. pârâtele nu au invocat care ar fi vătămarea ce li s-ar aduce printr-o astfel de conduită procesuală a reclamantului.
Dincolo de orice speculații pe acest teren și dincolo de orice altă sancțiune disputată și discutată în doctrină, Curtea reține că atragerea pârâtelor s-a făcut nu prin cererea introductivă de instanță ci ulterior prin mai multe precizări orale și scrise care au configurat și completat cadrul procesual al litigiului generat în bună măsură și din configurarea pe alte coordonate a administrării activității de sport atât la nivel național cât și prin structurile deconcentrate.
Or, o atare modificare substanțială de organizare și reorganizare într-o unitate de timp relativ mică nu poate fi imputată reclamantului pentru a-i paraliza demersul judiciar și accesul efectiv la justiție cu atât mai mult cu cât nu s-a evidențiat care ar fi elementele concrete legale și factuale din care ar reieși că conduita sa se află în afara regimului legal așa cum este configurat de dispozițiile art. 129 alin. 1, art. 132 alin. 1 și art. 723 C.pr.civ.
Din această perspectivă, raportat la motivele de fapt și de drept expuse în precedent, se va respinge și excepția tardivității precizării cererii de chemare în judecată invocată de cele două pârâte.
4. Pe fondul cererii, Curtea reține că cererea reclamantului este întemeiată.
Prin maniera în care pârâtele au pus în executare sentința au golit-o de conținut și au nesocotit dreptul recunoscut în favoarea reclamantului, paralizând efectivitatea dreptului de acces la justiție ce implică în mod necesar și dreptul de a obține executarea silită a hotărârilor unei instanțe, conduită ce nu concordă cu ordinea de drept într-un stat democratic european.
Cele două ordine emise la data de 28 decembrie 2010 de către conducătorul A. nu reprezintă altceva decât un simulacru și o aparență a executării obligațiilor impuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă pronunțată de instanța de contencios administrativ și deci ignorarea flagrantă a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Curtea remarcă în context faptul că O. nr. 2457 din (...)a fost integral anulat prin sentința nr. 336 din 3 iunie 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dos. nr. (...) (f. 201-204).
Așa cum a remarcat Curtea în această sentință, prin emiterea O. nr. 2. autoritatea publică nu a urmărit să pună efectiv în executare sentința civilă nr.
1. pronunțată de Curtea de A. C. și astfel să procedeze la o reîncadrare efectivă a reclamantului în funcția deținută anterior, executarea fiind evident una formală. Mai mult, s-a reținut că prin conduita sa autoritatea a abandonatprincipiile care trebuie să guverneze decizia administrativă, manifestându-se cu exces de putere.
A. fiind, în situația dată Curtea reține că sunt îndeplinite cerințele prevăzute le art. 25 din Legea nr. 554/2004 urmând a aplica conducătorului ANTS, respectiv pârâtei D. O. M. amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de (...) și până la executarea integrală și efectivă a sentinței civile nr. 101 din 3 martie
2010, pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...) definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 5228/(...), pronunțată de S. a Î.
Cât privește cererea de despăgubiri Curtea are în vedere că asupra acestei cereri se poate pronunța și față de autoritatea administrativ debitoare a obligației afirmată ca fiind neexecutată deoarece textul legal nu distinge chiar dacă conducătorul acesteia a fost chemat personal în judecată.
Într-o atare ipoteză persoana de drept public obligată prin hotărârea judecătorească ce constituie titlu executoriu poate fi ținută la despăgubiri pentru întârzierea executării alături de persoana fizică cu atribuții de conducere.
Cu privire la datele speței, Curtea reține că neexecutarea sentinței în termenul de 30 de zile instituit de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 nu a fost puternic justificată de pârâte.
În primul rând, neexecutarea obligației de reintegrare efectivă în funcția deținută anterior pe motivul că între timp aceasta a fost desființată și paralizarea eficacității hotărârii judecătorești nu se constituie într-un motiv justificat și obiectiv.
Apoi, în ceea ce privește executarea creanțelor restante la plată cu titlu de salarii și îndemnizații, deși pârâtele au încercat să producă probe din care rezultă efectuarea unor astfel de demersuri , se constată că acestea au fost demarate după intentarea cererii de chemare în judecată și oricum mult după data rămânerii definitive și irevocabile a sentinței nr. 101/(...).
Din această perspectivă, Curtea reține, aplicând principiile echității, că prejudiciul în sumă de 3.000 lei încercat de reclamant ca urmare a neexecutării sentinței este justificat sens în care în temeiul art. 25 din Legea nr. 554/2004 va obliga pârâtele A. N. pentru S. și T. și D. O. M. să plătească în solidar, reclamantului suma de 3000 lei, cu titlu de despăgubiri pentru întârzierea executării hotărârii judecătorești.
5. În ceea ce privește cererea de plată a cheltuielilor de judecată formulată de pârâtul R. Ș. Z., Curtea reține că față de soluția pronunțată reclamantul se află în culpă procesuală, sens în care în temeiul art. 274
C.pr.civ. urmează a fi obligat la plata sumei de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (f. 194).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
1. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului R. Ș. Z. și ca o consecință respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul CF.
2. Respinge excepțiile invocate de pârâții A. N. PENTRU S. ȘI T. și D. O. M., președintele A. N. PENTRU S. ȘI T..
3. Admite cererea reclamantului, formulată împotriva pârâților A. N. PENTRU S. ȘI T. și D. O. M., președintele A. N. PENTRU S. ȘI T. și în consecință:a) aplică pârâtei D. O. M., în calitate de președinte a A. N. PENTRU S. ȘI T., amenda în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de (...) și până la executarea integrală și efectivă a sentinței civile nr. 101 din 3 martie 2010, pronunțată de Curtea de A. C., în dosarul nr. (...) definitivă și irevocabilă prin decizia nr. 5228/(...), pronunțată de S. a Î. b) obligă pârâtele A. N. PENTRU S. ȘI T. și D. O. M. să plătească în solidar, reclamantului suma de 3000 lei, cu titlu de despăgubiri pentru întârzierea executării hotărârii judecătorești, menționată în dispozitivul prezentei sentințe la punctul 3, lit. a)
4) Obligă reclamantului să plătească pârâtului R. Ș. Z. suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 septembrie 2011.
P., GREFIER, L. U. M. T.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2395/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 170/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
