Decizia civilă nr. 2395/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.(...)
DECIZIA C. NR. 2395
Ședința publică din 26 mai 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. M. JUDECĂTORI : R.-R. D.
L. U.
GREFIER: M. ȚÂR
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. A J. S. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. ȘIMLEUL S. împotriva Sentinței civile nr. 6616 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T. S. în contradictoriu cu intimații T. I. I., A. F. PENTRU M. având ca anulare act de control taxe și impozite locale.
La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
P. de citare este legal îndeplinită.
Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatului - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca nelegală.
Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din C., art. 10 alin.2 din L. nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Totodată, invocă din oficiu excepția lipsei de interes a recurentei în formularea recursului, în raport de dispozitivul sentinței pronunțate în fața instanței de fond și reține cauza în pronunțare asupra acestei excepții. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 6616 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), a fost respinsă excepția inadmisibilității formulării cererii de restituire a sumei de 2227 lei invocată de pârâtele A. F. P. a O. Ș. S. și D. G. a F. P. S. A fost respinsă ca nefondată cererea reclamantului T. I. I. formulată împotriva pârâtelor A. F. P. a O. Ș. S. și D. G. a F. P. a J. S. pentru restituire taxă de poluare cu dobânda legală . A fost respinsă cererea de chemare in garanție a A. F. pentru M., formulată de pârâte. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. a județului S . în nume propriu și în numele A. F. P. Ș. S. solicitând admiterea recursuluiformulat în sensul modificării în totalitate a sentinței recurate. Consideră criticabilă sentința pronunțată prin prisma art. 304 punct. 9 Cod P. C. si În considerarea dispozițiilor art. 3041, deoarece instanța de fond interpretând greșit dispozițiile art. 1 din OUG nr.5., a admis în mod nelegal acțiunea reclamantul T. I. I. și a dispus anularea Deciziei de emisă de A. F. P. Ș. S., și obligarea instituției pârâte să-i restituie reclamantului suma achitată de acesta cu titlu de taxă de poluare instituită de O. N., instanța de fond dispunând și obligarea unității fiscale la plata dobânzii legale calculată la sumele solicitate de reclamant. 1. Referitor la critica adusă de pârâtă sentinței civile nr.6616 pronunțată de Tribunalul Sălaj sub aspectul respingerii cererii de chemare în garanție / în judecată a A. F. PENTRU M., arătă instanței de recurs următoarele: Art.1 alin.1 din OUG nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare dispune următoarele:"Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită În continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru M. si se gestionează de A. F. pentru M., În vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului...". De asemenea,conform dispozițiilor art.3 alin.1 din O. nr. 5. "Taxa se calculează de organul fiscal competent din subordinea Agenției Naționale de A. F., ..... ". Astfel, având in vedere conținutul textelor legale invocate,rezultă că organul fiscal din subordinea ANAF în speță DGFP S. - AFP Ș. S. are doar atribuții de calculare a taxei,iar banii încasați de către organul fiscal constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.. Consideră că instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., și a reținut în mod eronat faptul că suma a fost încasată și administrată de către A. N. de A. F. prin unitățile sale fiscale, aspect față de care arătă faptul că această sumă constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar hotărârea judecătorească astfel pronunțată de către instanța de fond, nu este opozabilă și A. F. pentru M.. 2. Referitor la pronunțarea de către Tribunalul Sălaj a sentinței civile nr. 5857 prin care s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta S. BZE T. S., solicită instanței de recurs modificarea sentinței reculată de pârâtă în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă ca fiind nefondată pentru următoarele: Având în vedere faptul că atât pe calea administrativ jurisdicțională instituită de art.205 Cod procedură fiscală cât și prin acțiunea înregistrată pe rolul T. S., reclamantul a solicitat anularea Deciziei de calcul a taxei de poluare, și R. sumei de 2227 lei. Î. această taxă nu a fost percepută și calculată conform art.214 Cod Fiscal - abrogat la data achitării taxei - ci conform O.nr.5. privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, consideră că perceperea taxei de către unitatea fiscală,este legală având În vedere că prin adoptarea noului act normativ de către legiuitor,s-a instituit un instrument de protecție a mediului,calculul taxei fiind determinată în funcție de emisia de dioxid de carbon produsă de fiecare mașină. Departe de a da eficienta textelor din OUG nr. 5., instanța de fond a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, astfel cum au fost prevăzute de art. 1 din același act normativ, această soluție fiind nelegală, deoarece ,actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare și anume: Precizează faptul că atâta timp cât cadrul legislativ a prevăzut în mod imperativ că orice persoană fizică și juridică care înmatriculează pentru prima dată în România un autoturism comercial, datorează o taxă DE POLUARE acesta este de strictă interpretare , completându-se cu principiul" unde legea nu distinge nici noi nu trebuie să distingem" Raportat la dispozițiile legale (în vigoare în momentul formulării acțiunii) invocate în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil că suma solicitată nu se încadra în categoria sumelor care se restituie contribuabilului. Instanța de fond referitor la incidenta art. 725 alin. 1 Cod P. C., invocat in întâmpinarea depusa la dosarul cauzei nu face nici o referire. Dispozițiile art.725 alin 1 din Codul de P. C. consacră regula aplicării imediate a legii noi de procedură atât proceselor în curs de judecată începute sub legea veche. Acest text de lege nu încalcă dispozițiile art.15 alin (2) din C., având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare proceselor începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecată (Decizia C. Constituționale nr.628/2006). Neadmiterea unei atare soluții ar determina rezolvarea diferențiată a aceleași situații juridice,(respectiv obligația achitării taxei, care atât în noul act normativ, se achită și respectiv intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România) ceea ce ar fi profund inechitabil și contrar spiritului legii noi. Consideră că soluția legală pe care trebuia sa o pronunțe Tribunalul Sălaj în speța de fata trebuia să fie În raport de noile dispoziții legale din OUG nr.5. prin care legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada (...)-(...) și nu restituirea integrală a taxei. Instanța de fond a reținut că aplicarea OUG nr. 5. contravine principiului consacrat de art. 20 alin. 2 din Constituia R.. Referitor la acest aspect înțelege să reitereze in fata instanței de recurs motivele pentru care OUG nr. 5. este de imediata aplicare si nu încalcă principiul neretroactivității legii civile in timp, așa cum greșit a reținut instanța de fond, astfel: *dacă legea nouă nu poate fi interpretată în sensul retroactivității cu privire la aceste raporturi ea este aplicabilă de Î. tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. *toate aceste situații privesc aplicarea imediată a dispozițiilor OUG nr.5.. Ori, aplicarea imediată a legii noi constituie principiul,iar supraviețuirea legii vechi ,excepția. *fără a admite că OUG nr.5. poate fi interpretată în sensul de a guverna și asupra trecutului,principiul aplicării imediate presupune intrarea În vigoare a noilor dispoziții pentru toate situații ale căror efecte nu erau susceptibile să se producă sub imperiul legii vechi. *ca urmare,având În vedere că pentru satisfacerea unui interes de ordine publică,OUG nr.5. modifică efectele aplicării achitării taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule reglementate de L. nr.571/2003, în sensul că modificarea de calcul a taxei de poluare instituită prin noul act normativ este alta în conformitate cu normele europene,și se dispune de asemenea și modificarea de restituire a diferenței între suma achitată de contribuabil și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor dispoziții privind taxa pe poluare, rezultă că dispozițiile OUG nr.5. raportat la art.15 , alin1 din Constituția R.,care prevede:" Cetățenii beneficiază de drepturile ... consacrate prin C. și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea (invocarea dispozițiilorconstituționale a înțeles să le facă În sensul că obligația achitării taxei există chiar dacă prin actul normativ s-a abrogat taxa specială de autoturisme,care se achită tot cu ocazia primei înmatriculări ) se aplică și la efectele actului anterior nerealizate încă sub vechea reglementare, în speță proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată - conform art. 725 alin. 1 Cod procedura civilă, Î. ordinea publică trebuie să aibă În esența ei un caracter de unitate și uniformă aplicabilitate pentru toți. Tot raportat la dispozițiile constituționale invocate mai sus ,prin respingerea recursului si admiterea acțiunii reclamantului și obligarea unității fiscale din cadrul DGFP S. la restituirea taxei de poluare, s-ar Î. dispozițiile legale din noul act normativ și din Constituția R., creându-se o situație favorizată și diferențiată pentru acesta față de contribuabilii care achită În prezent taxa de poluare. Conform art.4 din O. nr.5O/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule. De asemenea cuprinsul 0.G.nr.5. prevede o singură modalitate de a contesta taxa și anume atunci când persoana care urmează să înmatriculeze un autovehicul rulat poate să facă dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă prevăzută în anexa nr. 4. Motivele invocate de către reclamant în cuprinsul acțiunii sunt neîntemeiate având în vedere faptul că în Infograma nr.5899/(...) trimisă de R. P. a R. pe lângă UE - B., se arată că expertul DG T. a menționat că prevederile privind taxa pe poluare pentru autovehicule sunt conforme cu criteriile europene. Această informație a fost transmisă DGFP S. de Ministerul Finanțelor Publice - C. S. de stat. O.G. nr.5. a fost emisă ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile,inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E. și pentru evitarea oricărei consecințe negative ale situației create. Această taxă este aplicabilă În statele membre ale U.E., s-a aliniat la regulile liberei concurențe "Noua formă a taxei, care se referă la gradul de poluare, este asemănătoare cu ce există și În alte state și cu ce se va implementa în altele." Măsurile stabilite prin 0.G.nr.5. sunt compatibile cu prevederile art.90 din tratatul de instituire a C. E., taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal,așa cum rezultă din Hotărârile C. E. DE JUSTIȚIE și anume: Caracteristicile fiscalității aplicate autovehiculelor sub incidenta dreptului comunitar, astfel cum sunt acestea determinate prin jurisprudența C. de Justiție, se regăsesc în trăsăturile taxei stabilite prin actul normativ menționat mai sus. Alt document care a fost relevant în fundamentare actului normativ (respectiv 0.G.nr.5.) este și Rezoluția parlamentului European din 11 martie 2008 privind politica europeană în domeniul transportului durabil, ținând seama de politicile europene în domeniul energiei și a mediului, în care se subliniază că pentru atingerea scopurilor acestei politici este deosebit de important să se recurgă la instrumente de piață pentru promovarea vehiculelor cu un consum redus de carburant și nivel redus de emisii, pentru care s-a recomandat adoptarea directivei privind taxarea autovehiculelor. Măsurile stabilite de O. sunt compatibile cu prevederile art.90 din Tratatul de instituire a C. E., taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. Prin noua taxă de poluare se asigură condițiile necesare respectării obiectivelor de protecție a mediului prevăzute în Protocolul de la K., al cărui semnatare este și România. În domeniul taxării autoturismelor și al autovehiculelor nu există încă o directivă europeană care să impună taxarea autovehiculelor pe baza unor criterii unice. Această este și explicație faptului că încă 16 State Membre practică sisteme de taxare a mașinilor (printre care: Ungaria, Grecia, Danemarca, Spania, Belgia, Olanda, Cipru, Austria, Finlanda), modalitatea de calcul fiind cea care diferă de la un stat la altul. *În concluzie, având În vedere că raporturile juridice în speța de față nu sunt pe deplin constituite În momentul intrării în vigoare a OUG nr. 5., aceste raporturi nu se pot consolida decât în limitele determinate de noul act normativ și nu vor putea produce decât efectele prevăzute prin acesta referitor la restituirea taxei de primă înmatriculare, astfel ca soluția instanței de fond trebuia pronunțata in raport de noile prevederi ale OUG nr. 5. . De asemenea, prin sentința civilă recurată de pârâtă .instanța de fond în mod nelegal a admis capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale aferentă sumei achitate de reclamant, având în vedere dispozițiile Codului de P. F. coroborate cu dispozițiile Ordinului nr. 1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, dispoziții care prevăd: P. de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Pentru sumele nerestituite sau nerambursate În termenul prevăzut de art. 199(în prezent art. 70) alin. (1) și (2) sau de art. 112 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată, după caz,contribuabilul are dreptul la dobândă conform dispozițiilor art. 119 din aceeași ordonanță. Dobânda se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut la pct. 1 sau a celui prevăzut la cap. I pct. 4 alin. (3), după caz, până în ziua înregistrării, inclusiv, a operațiunii de compensare și/sau a operațiunii de restituire ori rambursare a eventualelor diferențe rămase după efectuarea compensării, în conturile bugetare corespunzătoare, cu excepția impozitului pe venit. Dobânda se calculează de organul fiscal competent numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită, după efectuarea operațiunii de compensare, care se înmulțește cu numărul de zile determinate conform pct. 2 și cu nivelul dobânzii prevăzute la art. 115 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, republicată. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată următoarele: Curtea a pus în discuție, față de cadrul procesual deschis în fața instanței de fond și în raport de soluția pronunțată de aceasta excepția lipsei de interes a recurentei în promovarea prezentului recurs. Și este așa, deoarece calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea recurată nu este în sine suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite și celelalte condiții referitoare la exercițiul dreptului la acțiune: interesul și capacitatea procesuală. Așa fiind, se poate reține cu temei că partea care a câștigat nu are interes să atace hotărârea cu recurs, chiar și atunci când cererea de chemare în judecată (cererea de chemare în garanție) a fost respinsă pe fond având în vedere că a fost respinsă acțiunea principală. Raportat la împrejurarea că acțiunea principală îndreptată împotriva pârâtei recurente a fost respinsă ca nefondată, Curtea nu consideră oportun și eficace a analiza motivele de recurs ce se circumscriu soluției dată respingerii cererii de chemare în garanție cu atât mai mult cu cât această din urmă cerere depinde decisiv de soluția dată acțiunii principale. Or, într-o astfel de ipotezărecurenta nu ar putea obține nici un folos practic în dovedirea temeiniciei pretențiilor formulate față de chematul în garanție câtă vreme pretențiile reclamantului nu au fost admise. Din aceasta perspectiva, recursul declarat de D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. Ș. S. este lipsit de interes - Curtea urmând a-l respinge în temeiul art. 20 alin. 3 și art. 28 alin. 1 din L. nr. 554/2004 coroborat cu art. 312 C.pr.civ. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII D E C I D E : Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâta D. G. a F. P. S. în nume propriu și pentru A. F. P. Ș. S. împotriva sentinței civile nr. 6616 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), pe care o menține în întregime. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința de la 26 mai 2011. PREȘEDINTE JUDECATORI G REFIER D . M. R.-R. D. L. U. M. ȚÂR Red.L.U./Dact.S.M 2 ex./(...). Jud.fond. A.R.P.
| ← Decizia civilă nr. 2/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 458/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
