Decizia civilă nr. 2104/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Decizii și sentințe contencios/fiscal - Curtea de Apel Cluj (2011)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr.(...)

D. CIVILĂ NR. 2104

Ședința publică din 17 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. I.

D. P.

JUDECĂTORI : A. A. I.

G.: M. ȚÂR

S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâta D. G. A F. P. M. PRIN A. F. P. B. M. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva Sentinței civilă nr.

4844 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui M. în contradictoriu cu intimatul L. D. T. V. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

P. de citare este legal îndeplinită.

Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatului - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.3 pct.3 C.pr. civilă și art. 10 alin.2 din Legea nr.554/2004 constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată apreciază recursul ca fiind în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

C U R T E A :

Prin sentința civilă nr. 4.844 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui M. s-a respins excepția invocată de către pârâte vizând inadmisibilitatea acțiunii și cea a tardivității cererii.

Prin aceeași sentință s-a admis acțiunea formulată de reclamantul L. D. T. V., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F. P. M. - A. F. P. B. M. și M. M. - A. F. PENTRU M. și, în consecință, s-a dispus anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr.

8837/(...) emisă de pârâta A. F. P. B. M. și s-a constatat nelegalitatea încasării sumei de 6319 lei reprezentând taxă de poluare, achitată cu chitanța seria TS6 nr.5460281 din data de (...).

Au fost obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 6319 lei, cu dobânda legală, de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumei precum și la plata sumei de 43,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanta a achiziționat dintr-un stat membru al U. E. autovehiculul menționat mai sus pe care a dorit să-l înmatriculeze, fără plata taxei de poluare, însă pârâta A. F. P. B. M., prin D. nr. 8837 din (...) a stabilit în sarcina reclamantei obligația de plată a sumei de 6319 lei.

Potrivit art. 90 par. I din Tratatul de I. al C. E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.

Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.

OUG NR. 5. modificată, este contrară art. 90 din Tratatul de I. a C. E., întrucât este destinată să diminueze introducerea în R. a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel din acest litigiu pentru care se solicită înmatricularea fără plata taxei de poluare.

După aderarea R. la U. E., acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea la (...) a unei proceduri de „. de către C. E., în temeiul art. 226 din Tratatul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare.

C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. A., C. a motivat declanșarea procedurii infrigement pe următoarele argumente, respectiv criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în R. în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale.

Din perspectiva celor arătate, tribunalul a considerat că decizia pârâtei privind obligarea reclamantei la plata sumei de taxei de poluare este nelegală, împrejurare ce a determinat admiterea acțiunii cu consecința anulării actului administrativ, conform dispozitivului.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei cheltuieli de judecată reprezentând, taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.

Împotriva acestei hotărâri, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304¹

C.pr.civ., a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUNICIPIULUI B. M. precum și A. F. PENTRU M., solicitând admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.

În recursul declarat de D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. A MUNICIPIULUI B. M. întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304^{1 C.pr.civ. s-au adus critici de nelegalitate și netemeinicie hotărârii atacate, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată. pârâta a considerat acțiunea reclamantei astfel cum a fost formulată ca inadmisibilă și pentru faptul că obligația de plată și cuantumul taxei de poluare instituită prin O. nr. 5. au fost stabilite prin deciziile de calcul emise de organul fiscal. Prin urmare, actul de impunere întrunește exigențele și trăsăturile actului administrativ fiscal în sensul prev. de art. 41 C., astfel că soluționarea unui conflict în legătură cu decizia de calcul a taxei pe poluare este guvernată de normele procesual fiscale careprevăd un termen procedural de 30 de zile pentru contestarea actului de impunere, sub sancțiunea decăderii. Or, cedenții dreptului de creanță nu au urmat procedura prevăzută de lege pentru a contesta legalitatea stabilirii taxei pe poluare, ci s-a mărginit să declanșeze procedura judiciară de verificarea a legalității actului administrativ-fiscal. În concluzie, pârâta apreciază că nedepunerea contestației în termen echivalează cu lipsa procedurii prealabile și, pe cale de consecință se impune respingerea acțiunii ca inadmisibilă.}

În cazul în care se va menține sentința cu privire la celelalte capete de cerere, pârâta a solicitat instanței să aibă în vedere că organul fiscal are doar atribuții de calcul a taxei pe poluare. A. potrivit art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. prevede că taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M., drept urmare, în conformitate cu prev. art. 124 alin. 2 C., restituirea și dobânda legală ar trebui să se facă tot de la bugetul A., motiv pentru care nu se poate reține vreo culpă procesuală în sarcina organului fiscal, prin urmare nici dobânda legală și nici cheltuielile de judecată nu pot fi suportate de organul fiscal.

În plus, se mai menționează că dobânda legală pe care o solicită reclamantul nu se circumscrie situațiilor prev. de art. 117 C., întrucât nici cedenții/cesionarii nu au făcut plata în temeiul unui titlu de creanță care să fi avut un termen scadent de plată și care, prin nerespectarea lui să atragă impunerea de majorări de întârziere. Pe de altă parte, pârâta a apreciat că în cazul în care instanța de recurs are în vedere acordarea de despăgubiri sub forma dobânzii legale, aceasta nu poate fi acordată decât ca și daune interese prev. de art. 1088 alin. 2 cod civil de la data cererii de chemare în judecată.

În privința legalității O. nr. 5., pârâta a susținut taxa de poluare reglementată de acest act normativ nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE, iar dintr-o jurisprudență constantă rezultă că dispozițiile comunitare sunt încălcate atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import.

În recursul declarat de chemata în garanție A. F. PENTRU M. (AFM) se solicită suspendarea cauzei în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. până la soluționarea dosarului ce se află pe rolul C. de Justiție a U. având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminarii în cauza C-402/09 cu privire la compatibilitatea reglementărilor naționale referitoare la taxa pe poluare cu dreptul comunitar, înregistrată la C. ca urmare a demersului T.ui S..

O primă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că acțiunea reclamantului trebuia respinsă ca inadmisibilă, deoarece reclamantul trebuia să atace un act administrativ și să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiind astfel incidente dispozițiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu referire și la disp. O. nr. 9. pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule și la cele ale art. 206, 207 și 209 din C..

Pe fondul cauzei, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., pârâta a susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și fără temei legal, reținându-se în mod o distincție între proveniența autovehiculelor, în fapt legea nefăcând o atare distincție, instituind obligația de plată a taxei pe poluare pentru orice autovehicul, la prima înmatriculare în R., iar în funcție de anumite criterii se stabilește nivelul taxei pe poluare, conform anexelor O. nr. 5..

Față de aceste aspecte, taxa de poluare reglementată de OUG nr. 5. nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraf 1 din Tratatul CE, iar dintr-o jurisprudență constantă rezultă că dispozițiile comunitare sunt încălcate atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import.

Drept urmare, recurenta a apreciat că instanta fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu- zis al Tratatului CE.

O altă critică formulată de pârâtă privește soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, considerând că în mod nelegal s- a dispus obligarea la plata către reclamant a acestora, deoarece în speță au prioritate prev. O.G. nr. 92/2003. În acest context, pârâta arată că acest nivel al dobânzii prevăzut de art. 124 Cod P. F. se poate acorda doar în situatia în care s-ar depăsi termenul de 45 de zile de la înregistrarea cererii prev. de art. 70 alin. 1 C.. prin urmare, nu se cuvine plata daunelor începând cu data plății, așa cum a hotărât instanța de fond.

Pe de altă parte, a apreciat că nefiind titulara vreunei obligații în raport de contribuabil, suma aferentă taxei pe poluare fiind virată în contul său de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, nu poate fi obligată la plata vreunei dobânzi.

Prin întâmpinarea depusă, reclamantul L. D. T. V. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, având în vedere faptul că refuzul pârâtei de a înmatricula autoturismul în lipsa plății taxei de poluare este în contradicție cu dispozițiile Tratatului U., iar O. nr. 5. este contrară art. 90 din Tratatul de I. al C. (f. 7).

Analizând recursurile prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Referitor la excepția inadmisibilității, derivată din neexercitarea de către reclamant a procedurii administrative prealabile reglementată de art. 205 și următoarele din O.G. 93/2003, Curtea reține următoarele:

În opinia redactorului acestei decizii, aspectul legat de obligativitatea procedurii prealabile în domeniul contenciosului fiscal trebuie analizată mai ales prin prisma efectelor produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A.

1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Mai mult, C. a decis că taxa de poluare așa cum este reglementată prin O. 5. are acest efect descurajant și în consecință este incompatibilă cu libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar.

În urma acestei decizii instanța reține că a dispărut cu efect retroactiv temeiul juridic în baza căruia taxa de poluare a fost percepută reclamantei iar actul administrativ fiscal anterior enunțat este total lipsit de un temei legal. Trebuie precizat în acest context faptul că C. nu limitează efectele deciziei analizate doar pentru viitor, iar în lipsa oricărei precizări și limitări în timp a efectelor acestei decizii, consecințele se răsfrâng și pentru trecut (ex tunc), încă de la momentul adoptării actului normativ. Subsecvent dispariției temeiului juridic în baza căruia taxa a fost percepută, în baza obligațiilor asumate prin aderarea R. la U. E., taxa trebuie restituită de către S. Român prin instituțiile finanțelor publice ca orice taxă nedatorată, însoțită de către despăgubirea corespunzătoare, deoarece taxa a fost percepută în baza unui actnormativ prin care legiuitorul a încălcat obligațiile comunitare asumate de R. prin aderarea la acest spațiu.

În lipsa unei reacții a legiuitorului la decizia pronunțată în cauza nr. C - 402/09

T. împotriva R., reacție prin care să fie armonizată taxa de poluare cu concluziile C. de Justiție a U. E., judecătorul național nu are la îndemână criteriile în baza cărora să aprecieze care ar fi cuantumul care trebuie restituit din taxa percepută și care ar fi cuantumul care poate fi menținut fără riscul de a afecta libera circulație a bunurilor în spațiul comunitar. O. apreciere în acest moment ar fi una pur subiectivă care ar afecta previzibilitatea actului de justiție, iar în lipsa unor repere obiective care nu pot fi trasate decât de legiuitor taxa trebuie restituită integral.

În acest context instanța apreciază că procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură fiscală își găsește rațiunea și justificarea în condițiile în care există o minimă îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal. În cazul concret analizat, subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R., actul administrativ fiscal în baza căruia taxa a fost percepută este lipsit de orice suport normativ prin efectul deciziei C. de Justiție a U. E., așa încât nu există nici o îndoială cu privire la nelegalitatea acestuia, dispărând cu efect retroactiv temeiul legal în baza căruia actul administrativ a fost emis.

Prin maniera și contextul în care este invocată, procedura prealabilă administrativă reglementată de art. 205 și următoarele din Codul de procedură F. este pe deplin denaturată de la scopul său legal și firesc. A., a ce a stă p roce d u ra n u ma i e ste

p rivită d e că tre o rga nu l fisca l ca o mo d a lita te în sp rijin u l co n trib uabilului prin care se o fe ră șan sa ad ministraț iei să -și revo ce a ctu l ad ministrat iv fisca l n e leg a l to ta l sa u pa rția l c i e ste invo ca tă ca o b a rie ră în ca le a restitu irii u n e i ta xe pe rcep u tă cu în că lcarea d rep tu lu i co mu n ita r, ta xă ca re a r tre bu ie rest itu ită d i n o ficiu d e că tre o rgan ul a d ministraț iei ca re a pe rcep u t -o subsecvent deciziei în cauza T. împotriva R..

P. administrativă este justificată din mai multe puncte de vedere. Din punctul de vedere al administrației se dă posibilitatea organului emitent sau al celui ierarhic superior să-și repare eventualele greșeli, asigurându-se astfel o cale mai rapidă de restabilire a legalității. Recursul prealabil este un mijloc de protecție al autorității publice emitente, evitând chemarea sa în judecată ca pârât, suportarea unor cheltuieli de judecată, plata unor daune mai mari particularului lezat în dreptul său și chiar lezarea principiului său în pierderea unui proces public prin care s-a dovedit nu numai ca vătămat în particular dar și că a rămas pasivă în înlăturarea acestei vătămări.

În același timp, procedura prealabilă are ca scop și protecția particularului, el având posibilitatea de a obține corelarea actului sau admiterea lui printr-o procedură administrativă, simplă, rapidă, scutită de taxă de timbru. Pe de altă parte, dacă administrația răspunde negativ la recurs fiind considerate neîntemeiate, acesta va avea posibilitatea să-și evalueze obiectiv șansele de a câștiga procesul și va putea opta în cunoștință de cauză pentru această cale de drept. La aceste scopuri se mai pot adăuga și cel privitor la degrevarea instanțelor de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate pe cale administrativă.

Curtea admite că, de lege lata, accesul la justiție, în cazul exercițiului drepturilor derivate din legislația comunitară este limitat de reguli procedurale. Rămâne însă să stabilească dacă, dreptul autorității de a invoca excepția de inadmisibilitate întemeiată pe neparcurgerea acestor proceduri, poate fi calificat ca excesiv, nerezonabil ori disproporționat. Admitem că, în mod tradițional, autoritatea poate să formuleze apărări întemeiate pe excepția de inadmisibilitate, atât timp cât o procedură prealabilă a fost instituită pentru a asigura coerența ordinii juridice, protejarea intereselor generale ale comunității și valorizarea principiului securității ordinii juridice. Cu toate acestea, instanța apreciază că această apărare a fost făcută prin deturnarea, ignorarea de la scopul pentru care dreptul a fost recunoscut și garantat, având ca unic efect blocarea posibilității contribuabilului de a-și recupera taxa percepută cu încălcarea dreptului comunitar.

Cu privire la fondul cererii deduse judecății, raportat la motivele de ansamblu evidențiate în cele două recursuri, Curtea reține că taxa internă de poluare a fost instituită prin O. 5. care a abrogat prevederile Codului fiscal referitoare la taxa primei înmatriculare, reglementarea taxei de poluare suferind mai multe modificări. Pentru prima oară a fost modificată prin O. 208 din 4 decembrie 2008, iar pentru a doua oară a fost modificată prin O. 218 din 10 decembrie 2008. La rândul său, primul act de modificare a OUG nr.5., respectiv OUG 2. a fost abrogată prin art.I din OUG 2..

Inițial scopul declarat al adoptării O. 5. înscris în preambulul acestui act normativ a fost acela de a asigura „. me d iulu i p rin rea li za rea u n o r p ro g rame și p roie cte

p e n tru îmb u nă tățirea ca lită ții a e rulu i și p en tru în ca d rarea în va lo rile li mită p revă zu te d e l eg isla ția co mu n ita ră în a ce st do me n iu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,.

Prin adoptare OUG 2. legiuitorul s-a îndepărtat substanțial de la scopul urmărit prin adoptarea OUG 5.. În preambulul acestei ordonanțe se relevă faptul că adoptarea acesteia a fost necesara având în vedere: ,,concluziile analizei gradului de a d ân cire a cri ze i fin a n ciare și e co no mice în luna o cto mb rie , ca re rele vă o scă de re i mp o rta n tă a p iețe lor a u to și a p rod u cție i ind u strie i fu rni zo a re, p recu m și mă su rile d e s u sțin e re a se cto rulu i d e au to mo b ile , afe cta t d e cri za fin a n ciară int erna țio na lă ;faptul că G uvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure p ă stra rea

locu rilor d e mu n că în e co n o mia româ n e a scă , iar la u n loc d e mu n că în ind u stria c o n stru cto a re sun t 4 lo cu ri d e mu n că în ind u stria fu rni zo a re ,, A., de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule.

Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca achitarea sumei în litigiu a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonanței, având în vedere faptul că taxa a fost achitată la data de (...), în baza deciziei de calcul a taxei pe poluare pentru autovehicule emisă la (...) (f. 9-10 dosar fond).

Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonanțe de urgenta. A., în preambulului ordonanței de urgenta 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara având in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare

și e co no mice în luna o cto mb rie , ca re rele vă o scă d e re imp o rta n tă a p ieț e lor a uto și a p rod u cție i ind u strie i fu rni zo a re, p recu m și mă su rile d e su sțin ere a se cto rulu i de a u to mo b ile , a fe cta t d e cri za f ina n ciară in te rnațio n a lă ;

- faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure p ă stra rea locu rilor d e mu n că în e con o mia româ n e a scă , iar la un loc de mu n că în i nd u stria co n stru cto a re su n t 4 lo cu ri d e mu n că î n in d u stria f u rni zo a re ,,

Este lipsit de echivoc faptul ca intenția legiuitorului nu mai are nicio legătura cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enunțului din preambulul acestui act normativ urmarea inițial ,, a sigu rarea p rote cție i me d iulu i p rin rea li za rea u n o r p rog rame

și p roie cte p en tru îmb u n ă tă țirea ca lității a e rulu i și p e n tru în ca d rare a în va lorile limită p revă zu te d e leg islația co mu n ita ră în a cest d o me n iu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de Justiție a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,.

Schimbarea de intenție declarata expres de către legiuitor nu lasă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protecție a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule.

Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. 2., anterior analizat.

Trebuie enunțat in acest context si faptul că, deși inițial taxa de poluare era datorată la prima înmatriculare a autoturismelor în R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările O. 5., o anumită categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale U. E. în perioada 15 decembrie

2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Într-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o noua dovada a intenției clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate.

A., in jurisprudența referitoare la art. 110 din Tratatul CE, (fostul art. 90) Curtea de Justiție E. a explicat care sunt condițiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala naționala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

In consecință atunci când produsele interne si produsele importate se afla într- un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale si a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscala naționala contrara art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.

Compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 (ulterior pronunțării prezentei decizii) de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M..

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A.

Din paragraful 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul C. de referă la varianta inițială a O. nr. 5., anterior modificărilor anterior enunțate.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din T.F.U., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, O. nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data nașterii raportului de drept fiscal în cazul concret analizat.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia C. de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Și este așa, deoarece raționamentul CJUE din cauza T. este valid și în legătură cu reglementările succesive primei forme a O. nr. 5..

Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

A. fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.

Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a C. de Justiție (cauza Simmenthal).

Pentru toate aceste considerente, întemeiate pe dispozițiile art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 corelat cu art. 312 C.proc.civ. Curtea, va respinge recursurile exercitate de către pârâta D. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. și chemata în garanție A. F. pentru M. împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Maramureș, pe care o va menține în întregime.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E :

Respinge recursurile declarate de D. G. A F. P. M. în nume propriu și pentru A. F. P. B. M. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 4.844din 29 noiembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 17 mai 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

C. I. D. P. A. A. I.

Red.A.A.I. Dact.H.C/2 ex./(...) Jud.fond: S. O.;

G.,

M. ȚAR

← Decizia civilă nr. 3487/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția...		Decizia civilă nr. 722/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... →

Decizia civilă nr. 2104/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2104/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal