Decizia civilă nr. 243/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR. 243/2011
Ședința din data de 24 ianuarie 2011
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : M. S. JUDECĂTOR : M. I. I. JUDECĂTOR : A. C. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de pârâtul P. M. C. N. împotriva sentinței civile nr. 1929 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații M. T. și M. T., având ca obiect obligare emitere act administrativ - obligare emitere autorizație de construire.
Se constată că mersul dezbaterilor a fost consemnat în încheierea de
ședință din data de 17 ianuarie 2011, încheiere care face partea integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi.
C U R T E A :
Prin sentința civilă nr. 1.929 din 28 mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., s-a admis actiunea in contencios administrativ formulata de către reclamantii M. T. și M. T. împotriva pârâtului P. M. C. N. si, în consecință, a fost obligat pârâtul sa emită autorizația de construire pentru modificare soluție constructiva autorizata cu AC nr. 7. -imobil de locuit cu 3 apartamente cu regim de înălțime D+P+E+M de pe str. C., nr. 67 conform proiectului întocmit de SC A. AD SRL verificat de P. V V. -. autorizat MLPAT.
A fost obligat pârâtul sa plătească reclamanților suma de 4522,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentința, prima instanță a reținut că prin autorizatia de construire nr. 7. emisa de către parat reclamantii au fost autorizati sa execute un imobil de locuit cu 3 apartamente regim de inaltime D+P+E+M pe imobilul situat in C. N. str. Corneliu C. nr. 67 .
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că la data de (...) se emite de către C. adresa nr. 64021/2008 care arată că amplasarea construcției pe parcelă este diferita de proiectul aprobat, dar că pentru acest aspect există acordul notarial al vecinilor nefiind necesară o noua avizare. T., se arată că înălțimea la cornisa este de +7,3 m .
La data de (...) reclamantul este sancționat contravențional pentru că nu a respectat amplasamentul pe parcelă, distantele față de vecini fiind modificate, nu a respectat numărul si pozitia golurilor de pe fațadele N,S,V,E si regimul de înălțime. S-a stabilit un termen pentru intrarea în legalitate respectiv data de (...), dar până la data de (...) masurile dispune nu au fost aduse la îndeplinire de către reclamanti.
Reclamanții au depus cererea de obținere a autorizației de construire pentru lucrările efectuate diferit față de cele autorizate în cursul anului 2009, dar cererea lor a fost respinsă raportat la existenta litigiului prin care li se solicită încadrarea in prevederile autorizației de construire (f.21 dosar fond).
Tribunalul a apreciat că acest refuz este unul nejustificat. A., conform art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 organul de control care a sancționat contravențional pentru fapta de a se executa lucrări de construcții fără autorizație sau cu încălcarea dispozițiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligația de a dispune luarea măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației, sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal. În vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administrației publice competentă să emită autorizația de construire/desființare are obligația de a analiza modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmând să dispună, după caz, menținerea sau desființarea construcțiilor realizate fără autorizație sau cu încălcarea prevederilor acesteia. În situația în care construcția realizată fără autorizație de construire întrunește condițiile urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administrației publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu", numai după emiterea Acordului de mediu, în condițiile legii.
Tribunalul a arătat că din aceste prevederi legale rezultă că legiuitorul a avut în vedere posibilitatea menținerii unei construcții si a intrării astfel în legalitate si in ipoteza realizării acesteia fără autorizație de construire sau cu încălcarea acesteia. Pentru intrarea în legalitate este însă necesară respectarea cerintelor prevăzute de alineatul 3 al acestui text de lege, dar nu este posibil a se respinge cererea de emitere a autorizației de construire doar pentru că nu s-a respectat termenul prevăzut în procesul-verbal de contravenție. L. nu a prevăzut un termen pentru obținerea intrării in legalitate, astfel că tribunalul a apreciat că se poate concluziona că intentia sa a fost aceea de a acorda autorizația de construire până când acest lucru este tehnic si material posibil, dar cu respectarea cerintelor sus mentionate .
In speță, această posibilitate există, iar cerintele de mai sus sunt îndeplinite. De altfel, pârâtul în refuzul său nu a invocat neîndeplinirea acestor cerinte, ci exclusiv depășirea termenului prevăzut in procesul-verbal de contravenție si existenta pe rol a actiunii de încadrare in prevederile autorizatiei de construire .
A., a învederat tribunalul, reclamantii au depus expertizele la care se refera art. 59 alin. 3 din Ordinul 839/2009 (f.25-46 dosar fond). Din acestea si din actul de la f. 22 (dosar fond) rezultă ca aceasta constructie se încadrează in cadrul construit preexistent. Asadar din aceste acte rezultă că pentru autorizarea modificării amplasării constructiei pe parcela este necesar doar acordul tuturor vecinilor, acord existent in speță (f.10-17 dosar fond).
In ce priveste regimul de înaltime, tribunalul a considerat că deși el depășește pe cel initial autorizat, regimul de înălțime ce se solicită a fi autorizat este tot D+P+E+M, iar înălțimea maxima este sub înălțimea maximă ce poate fi autorizată, respectiv de 10 m (terenul este situat in UTR-L3a; f.200-201, dosar fond) .
In ce priveste golurile de pe fațade si compartimentările care sunt modificate fata de proiectul initial, acestea nu contravin regimului tehnic indicat in certificatul de urbanism si nu impietează asupra aspectelor verificate prin expertizele la care se refera art. 59 din Ordinul 839/2009 neexistând vreun motiv de respingere a emiterii autorizatiei de construire din perspectiva acestor aspecte
.
Așa fiind, rezultă că în speță cerintele art. 59 din Ordinul 839/2009 prevăzute pentru intrarea în legalitate sunt îndeplinite si că refuzul pârâtului este unul nejustificat, astfel că în baza art. 59 din Ordinul nr. 8390/2009, art. 8,18 din Legea 554/2004, tribunalul a admis cererea astfel cum a fost formulată.
In baza art. 274 C.pr.civ., tribunalul a obligat pârâtul aflat în culpă procesuală să plătească reclamanților suma de 4522,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata constând in taxa timbru, timbru judiciar si onorar avocat (f.213-215,f.5 dosar fond).
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul P. M. C.-N. a declarat recurs, solicitând instanței admiterea acestuia și, pe cale de consecință, modificarea hotărârii atacat în sensul respingerii acțiunii introductive.
În motivarea recursului, pârâtul a invocat motivul de recurs prevăzut de disp. art. 304 pct. 9 și art. 312 C. pr. Civ, susținând că din interpretarea coroborata a disp. art. 28 si 32 din Legea nr. 50/1991, republ. rezulta că după expirarea termenului stabilit de agentul constatator pentru intrarea în legalitate, în cazul în care contravenientul nu face dovada obtinerii autorizației de construire, autoritatea administrației publice locale sesizează instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal.
In speță, prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției nr. 66/(...) a fost stabilit un termen de 120 de zile pentru intrarea în legalitate, respectiv data de (...). In opinia pârâtului, acest termen era unul rezonabil, având în vedere faptul că obținerea unei autorizații de construire pentru modificarea soluției constructive în sensul celor reținute de către organele de control nu presupunea întocmirea unei documentații complexe.
Fata de cele expuse mai sus, se impunea ca instanta de fond să observe că, în concret, toate demersurile reclamanților pentru intrarea în legalitate sunt ulterioare formulării acțiunii ce face obiectul dosarului nr. (...), între data procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției si data formulării actiunii în obligatie de a face existând un interval de timp rezonabil în care reclamanții să solicite si să obtina autorizația de construire. A., doar la data de (...), prin cererea înregistrată sub nr. 61716, reclamanții au depus o documentație incompletă din punctul de vedere al institutiei pârâte, restituită acestora. Mai apoi, prin adresele nr. 80122/(...), 198157/(...) si 229281/(...), reclamanții au redepus documentatii incomplete, restituite de către directia de specialitate, in principal pentru lipsa acordului notarial al vecinilor.
Pe de altă parte, pârâtul consideră că instanta investita cu soluționarea prezentei cauze nu poate ignora disp. art. 7 alin. 15 - 151 din Legea nr. 50/1991, republ., cu modificarile ulterioare si art. 54 din Ordinul nr. 839/2009, textele legate mentionate referindu-se doar la situatia în care, în timpul executiei lucrărilor si numai în perioada de valabilitate a autorizației de construire survin modificări de temă în privinta constructiei autorizate. Or, in speță, având in vedere faptul că, la momentul formulării actiunii introductive, A. nr. 7. si-a pierdut valabilitatea, nu se poate vorbi de obtinerea unei A. pentru modificarea solutiei constructive, ci, eventual de reluarea procedurii de autorizare, în conditiile prevăzute de actele normative in vigoare. Ca atare, s-a apreciat că nu se poate retine caracterul abuziv al conduitei intimatei atunci când a refuzat eliberarea A." în conditiile în care, în culpă pentru situația creată sunt chiar reclamanții. Contrar celor susținute de către reclamanta, refuzul pârâtului este unul justificat, în sensul prev. de disp. art. 2 alin. 2 lit. i din Legea nr. 554/2004, motivat de nerespectarea termenului stabilit pentru intrarea în legalitate, care da autorității publice dreptul de optiune între a solicita instantei obligareabeneficiarului la încadrarea lucrărilor în prevederile autorizatiei sau desfiintarea constructiilor realizate nelegal. Mai retine instanta de fond faptul că legiuitorul nu a prevăzut un termen pentru intrarea in legalitate. O astfel de afirmație este reală, însă, din modul de redactare a disp. art. 32 din Legea nr. 50/1991, rezulta ca legiuitorul a permis autorității publice locale, cu atributii de control în domeniul urbanismului să fixeze termene limită de intrare în legalitate, si aceasta raportat la împrejurările concrete ale spetei. In aplicarea acestor prevederi legale, față de împrejurările concrete ale spetei, s-a apreciat ca termenul de 120 de zile este suficient pentru demararea procedurii si intrarea în legalitate, în condițiile in care, la acel moment, A. nr. 7. era în termenul de valabilitate, fiind aplicabile disp. art. 7 alin. 15 din Legea nr. 50/1991. Expirarea termenului de valabilitate a autorizației de construire impunea cu necesitate reluarea procedurii de autorizare, în conditiile reglementate de disp. art. 7 alin. 151-3 din Legea nr. 50/1991. In ceea ce priveste analiza instantei de fond referitoare la îndeplinirea conditiilor la care se referă disp. art. 59 din Ordinul nr. 839/2009, aceasta a fost realizată cu ignorarea prevederilor Hotărârii nr. 637/2006 de aprobare a PUD pentru parcela proprietatea reclamantilor. D. reglementările urbanistice sub aspectul regimului de înălțime, amplasării pe parcela, indicilor de ocupare a terenului, sunt stabilite prin aceasta hotărâre, instanta de fond analizează îndeplinirea conditiei de încadrare în cadrul construit preexistent numai prin raportare la prevederile RLU si P. A., în mod gresit retine instanța fondului că la dosarul cauzei exista acordurile vecinilor cu privire la amplasarea constructiei; acordurile existente la filele 25-46 datează din anul 2006 si se refera exclusiv la regimul de înălțime P+E+M. A. constructiei față de vecinatăți a fost reglementata prin avizul nr. 64021/1004/(...) al C.T.A.T.U., însă nu pentru faptul că ar fi existat acordul necondiționat al vecinilor cu privire la realizarea unei construcții cu regim de înălțime P+E+M, ci pentru faptul că, din punct de vedere tehnic, o astfel de amplasare, în sensul solicitat de către reclamanți, era posibilă. In ceea ce privește servitutile de vedere, instanta de fond retine faptul că acestea nu încălcă regimul tehnic indicat în certificatul de urbanism, însă, în opinia pârâtului se impunea acordul notarial actualizat al vecinilor de la numărul postal 69 pentru vederea directă. Pe de alta parte, este important de subliniat faptul că reclamantii au făcut dovada îndeplinirii celei de-a doua condiții prev. de disp. art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 - existenta referatulul de expertiza tehnica pentru cerinta esențială de calitate "rezistenta mecanică si stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află constructia, precum si pentru cerinta esențială de calitate "securitatea la incendiu" abia în față instantelor de judecată, asa încât, a afirma că refuzul P.ui municipiului C.-N. la eliberarea A. din perspectiva îndeplinirii conditiilor prev. de disp. art. 59 este nejustificat și apare ca fiind total nefondat. In opinia pârâtului, reclamantilor le revenea obligația de a face dovada îndeplinirii conditiilor prev. în art. 59 din Ordinul nr. 839/2009, mai întâi în fata autorității publice si numai în subsidiar, în cazul în care emitentul refuza, în mod nejustificat, eliberarea actului, reclamanții se puteau instantei de judecată. În ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de judecata la care instanta de fond a obligat pârâtul, acesta arată că acestea au fost admise fără nici o cenzură, în totala contradicție cu prevederile Deciziei nr. 492 din. (...) a Curtii Constitutionale, care dispune că cenzurarea onorariului avocatial este cu atâtmai necesară cu cât onorariul avocațial urmează a fi suportat de partea potrivnică. Reclamanții M. T. și M. T. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și, pe cale de consecință, menținerea în totalitate a sentinței pronunțate de instanța de fond, cu cheltuieli de judecată. În argumentarea poziției procesuale, reclamanții au arătat că au depus dovezile la care face referire art. 59 din Ordinul nr. 839/2009 din care rezultă că această construcție se încadrează în cadrul construit preexistent, astfel că pârâtul refuză nejustificat emiterea autorizației de construire. În acest sens se arată că a fost obținut acordul vecinilor cu privire la autorizarea modificării amplasării construcției pe parcelă solicitata de C. T. de U., iar în ce privește regimul de înălțime se învederează că înălțimea clădirii edificate se situează sub limita maximă admisă. În ce privește cheltuielile de judecată se menționează că onorariul avocațial a fost stabilit în limite rezonabile astfel că nu se impunea cenzurarea cuantumului acestuia de către instanța de judecată. Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma probațiunii existente și a prevederilor legale aplicabile speței, Curtea reține că acesta este fondat, urmând a fi admis, cu consecința modificării în tot a sentinței fondului și a respingerii acțiunii reclamanților, în baza prev. art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 1 teza I C.pr.civ., pentru următoarele considerente: În privința stării de fapt, se reține că reclamanții M. T. și M. T. au solicitat și obținut autorizația de construire nr. 7. în vederea edificării unui imobil de locuit cu 3 apartamente cu regim de înălțime D+P+E+M în C. N., str. Corneliu C., nr. 67, jud. C., iar prin procesul-verbal de constatare si sancționare a contravențiilor nr. 66/(...), reclamantul M. T. a fost amendat contravențional pentru nerespectarea planului de situație din documentația ce a stat la baza emiterii A. nr. 7., în ce privește amplasamentul pe parcelă, distanțele față de vecinătăți, numărul și poziția golurilor de pe fațade și regimul de înălțime. T., s- au dispus, ca măsuri complementare, sistarea imediată a lucrărilor și intrarea în legalitate până la data de (...), în caz contrar încadrarea în prevederile autorizației de construcție și a proiectului vizat spre neschimbare. Întrucât nu a fost respectat termenul impus pentru intrarea în legalitate, fapt constatat prin procesul verbal de constatare nr. 29/(...) ( f. 57 fond ), s-a formulat acțiune având ca obiect încadrarea lucrărilor în prevederile AC nr. 7., în prezent cauza fiind înregistrată sub nr. (...) pe rolul J. C.-N. Așa cum reiese inclusiv din recunoașterile reclamanților cuprinse în cererea de chemare în judecată, aceștia au solicitat pentru prima dată P.ui municipiului C. N. eliberarea unei autorizații pentru modificarea soluției constructive autorizate prin AC nr. 740/(...) la data de 15 aprilie 2009, respectiv după expirarea termenului stabilit în acest scop de către agentul constatator. Prima instanță a dat o interpretare greșită dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 51/1990 prin reliefarea caracterului de recomandare al termenului stabilit de agentul constatator pentru intrarea în legalitate, fiind ignorat un principiu important ce caracterizează actele administrative, și anume obligativitatea măsurilor dispuse prin procesul verbal de contravenție pentru destinatarii acestuia, cu respectarea întocmai a termenelor stabilite. Mai mult de atât, legiuitorul a stabilit la art. 28 și 32 din Legea nr. 51/1990 sancțiuni mult prea drastice pentru ipoteza nerespectării termenului de intrare în legalitate pentru a se putea susține că acest termen nu ar fi unul imperativ, ci unul de recomandare. A. art. 28 alin. 3 stabilește că măsura desființării construcțiilor se aplică si in situația in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contravenției, contravenientul nu a obținut autorizația necesara, iar art. 32 alin. 1 prevede că în cazul in care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformatin termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: încadrarea lucrărilor in prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal. D. reclamanții neagă că ar fi adoptat o atitudine neglijentă și pasivă față de imperativul intrării în legalitate în interiorul termenului stabilit de agentul constatator, aceștia nu au fost în măsură să probeze efectuarea vreunui demers în vederea solicitării eliberării autorizației de modificare a soluției constructive în intervalul de timp cuprins între data de (...) și (...). A. avizul C. nr. 64021/43/(...) a fost emis la data de (...), deci anterior datei de (...), declarațiile privind acordurile vecinilor sunt anterioare sau ulterioare acestui interval de timp, iar documentația în vederea obținerii modificării AC nr. 7. întocmită de arhitect D. R. a fost depusă doar la instanța de judecată respectiv la data de 16 februarie 2010. Prin urmare demersul P.ui mun. C. N. de a sesiza instanța de judecată în vederea încadrării lucrărilor în prevederile AC nr. 7. și de a refuza emiterea AC cu privire la modificarea soluției constructive este unul justificat și întemeiat pe prevederile art. 32 din Legea nr. 51/1990. De asemenea, în mod greșit a reținut prima instanță că reclamanții au îndeplinit cerințele impuse de art. 59 din Ordinul MDRL nr. 839/2009 pentru intrarea în legalitate de vreme ce documentația înregistrată la P. mun. C. N. a fost una incompletă. Reclamanții au reproșat în primul rând pârâtului faptul că a respins solicitarea acestora de eliberare a autorizației de modificare a soluției constructive doar în considerarea existenței unui litigiu pe rol având ca obiect încadrarea în prevederile autorizației de construire, fără a analiza toate condițiile impuse de lege pentru verificarea oportunității menținerii construcției. Recurenta nu a contestat această împrejurare, însă a invocat în apărarea ei faptul că reclamanții nu au înțeles să probeze în fața autorității administrative îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de art. 59 din Ordinul nr. 839/2009, depunând o documentație incompletă din care lipsea referatul de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția. Curtea apreciază pertinentă această observație a recurentei, înscrisurile transmise instanței de fond de către P. mun. C. N. confirmând împrejurarea că reclamanții nu au înregistrat la această instituție referatul de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și acordul de mediu pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu". Este adevărat că art. 59 alin. 2 din Ordinul MDRL nr. 839/2009 obligă autoritatea administrației publice competentă să analizeze modul în care construcția corespunde reglementărilor din documentațiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, însă bineînțeles o astfel de obligație subzistă doar după depunerea unei documentații complete. De vreme ce reclamanții nu au înregistrat la recurentă referatul de expertiză tehnică pentru cerința esențială de calitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și acordul de mediu pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu", orice verificare cu privire la întrunirea condițiilor urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent era superfluă deoarece emiterea autorizației de construire nu putea avea loc în lipsa acestui referat. Această cerință imperativă este stabilită de art. 59 alin. 3 din Ordinul nr. 839/2009 potrivit căruia „autoritatea administrației publice locale competente poate proceda la emiterea unei autorizații de construire în vederea intrării în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerința esențială decalitate "rezistență mecanică și stabilitate" privind starea structurii de rezistență în stadiul fizic în care se află construcția, precum și pentru cerința esențială de calitate "securitatea la incendiu", numai după emiterea Acordului de mediu, în condițiile legii";. Prin urmare nici din această perspectivă, refuzul recurentei de emitere a autorizației de construire nu este unul nejustificat. Față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., văzând și dispozițiile legale enunțate anterior, se va admite recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1.929 din 28 mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții M. T. și M. T. împotriva pârâtului P. M. C.-N., având ca obiect refuz nejustificat și implicit cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, ipoteza normei instituite de art. 274 C. nefiind îndeplinită deoarece pârâtul nu este parte căzută în pretenții. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de pârâtul P. M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1.929 din 28 mai 2010, pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o modifică în tot în sensul că respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții M. T. și M. T. împotriva pârâtului P. M. C.-N., având ca obiect refuz nejustificat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, M. S. M. I. I. A. C. Red.M.I.I. Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond:A.A.M.. L. F. GREFIER,
| ← Sentința civilă nr. 401/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 57/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
