Decizia civilă nr. 2939/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 2939

Ședința publică din 05 iulie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. H. JUDECĂTORI : M. B.

F. T.

G.: M. ȚÂR

S-au luat în examinare recursurile formulate de pârâta D. G. A F. P. A J. M. PRIN A. F. P. B. M. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva Sentinței civilă nr.30 pronunțată în data de (...), în dosarul nr. (...) al T.ui M. în contradictoriu cu intimatul L. D. T. având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile promovate sunt scutite de plata taxelor de timbru.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de (...) se înregistrează din partea intimatului - întâmpinare prin care se solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Curtea, din oficiu, în temeiul art.1591 alin.4 din C.pr. civilă, raportat la dispozițiile art.21 din Constituție, art. 10 alin.2 din Legea nr.554/2004 și art.3 pct.3 din C.pr. civilă constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

Totodată reține cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosar.

C U R T E A P rin Sentința civilă nr. 30 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta A. F. pentru M. și s-a admis acțiunea promovată și precizată de reclamantul L. D. T. V. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B. M., D. G. a F. P. M. și A. F. pentru M. și, în consecință:

S-a constatat nelegalitatea deciziei de stabilire a taxei de poluare nr. 7133 din (...) emisă de pârâta A. F. P. B. M. Au fost obligate pârâtele A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. să restituie reclamantului suma de 6.502 lei achitată cu titlu de taxă de poluare cu chitanța seria TS5 nr. 4976512 din (...), cu dobândă legală începând cu (...) și până la restituirea sumei. Au fost obligate aceleași pârâte să plătească reclamantei suma de 693,3 lei cu titlu de cheltuieli parțiale de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Analizând cu prioritate excepțiile de inadmisibilitate invocată de pârâta A. F. pentru M., în sensul prevederilor art. 137 Cod pr. civilă, instanța a constatat următoarele:

Reclamantul a invocat pe cale de excepție, în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 554/2004, nelegalitatea deciziei de stabilire a taxei pe poluare, situație în care nu se poate reține că acesta nu atacă un act administrativ fiscal și că tribunalul nu ar fi competent să soluționeze acțiunea.

În ceea ce privește cererea de suspendare a cauzei formulată de pârâta A. F. pentru M., aceasta nu poate fi primită întrucât în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 244 pct. 1 Cod pr. civilă.

Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut următoarele :

Reclamantul a cumpărat autoturismul marca Ford din Spania în baza convenției din (...) și achitat în contul T. M. B. M. suma de 6.502 lei cu titlu de taxă de poluare, aspect dovedit cu chitanța seria TS5 nr. 4976512/(...).

Conform prevederilor art. 90 par. 1 din T.ul Constitutiv al U. E., nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, scopul fiind acela de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone.

T. a considerat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, ținând cont de faptul că începând cu 1 ianuarie 2007, R. este stat membru al U. E., iar potrivit art. 148 din Constituția R., ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale U. E., precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, P., P. R., G. și autoritatea judecătorească garantând aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din normele legale cuprinse în alineatul 2 din articolul menționat.

Taxa speciala ce face obiectul prezentei cauze, încasată în baza OUG nr.

5. modificată, este contrară normelor comunitare, astfel că se aplică principiul conform căruia statul membru care a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia iar actele administrativ fiscale atacate sunt nelegale.

Din această perspectivă, reclamantul are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare precum și a dobânzii legale prevăzute de art. 3 din O.G. nr. 9., calculată de la data solicitării restituirii sumei și până la plata efectivă a acesteia.

Constatând că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, dat fiind faptul că autoturismul reclamantului a fost înmatriculat pentru prima dată la (...) într-un stat membru U.E., tribunalul consideră că taxa trebuie restituită plătitorului, situație în care decizia prin care s-a stabilit taxa de poluare este nelegală.

Văzând și prevederile art. 274 al. 3 Cod pr. civilă, conform cărora judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, raportat la valoarea pricinii și munca prestată de avocat, în baza art. 277 Cod pr. civilă, pârâtele au fost obligate la plata cheltuielilor parțiale de judecată reprezentând onorar parțial pentru avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea reclamantului a fost admisă în temeiul prevederilor art. 4 raportat la art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. a judetului M. prin A. F. P. a municipiului B. M., solicitând sa se admita recursul, sa se modifice sentinta in sensul respingerii actiunii reclamantului.

În motivare s-a arătat:

Cu privire la respingerea exceptiei de inadmisibilitate a actiunii prin care se constata nelegalitatea deciziei de calcul a taxei pe poluare nr. 7133/0(...), sentinta este criticabila, intrucat nelegalitatea deciziei de calcul al taxei pe poluare se poate constata doar parcurgand procedura administrativa prevazuta de lege pentru actul administrativ fiscal. Ori constatarea nelegalitatii deciziei de calcul al taxei pe poluare s-a facut direct prin actiune in instanta, cererea de restituire neavand caracterul unei contestatii. Potrivit art. 5 alin .(2) din Legea nr. 554 / 2004 "nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara".

In cazul in care se va mentine sentinta cu privire la celelalte capete de cerere, solicită instanței sa aiba in vedere ca organul fiscal a avut doar atributii in calculul taxei pe poluare, taxa fiind virata in contul A. F. de M. conform Normelor metodologice emise in aplicarea O. nr. 5., iar restituirea taxei pe poluare (si dobanda legala) ar trebui sa se faca tot de la bugetul A. F. de M., conform art. 124 alin. 2 Cod P. F.. Nu se poate retine vreo culpa procesuala in sarcina organului fiscal, prin urmare nici dobanda legala nici cheltuielile de judecata nu pot fi suportate de organul fiscal.

In plus, dobanda legala care o solicita reclamantul nu se circumscrie situatiilor prevazute de art. 117 Cod P. F., astfel incat, nici reclamantul nu a facut plata in temeiul unui titlu de creanta care sa fi avut un termen scadent de plata si care, prin nerespectarea lui sa atraga impunerea de majorari de intarziere. D. insa instanta de recurs are in vedere acordarea de despagubiri sub forma dobanzii legale, aceasta nu poate fi acordata altfel de cat ca daune - interese prevazute de art. 1088 alin. 2 Cod Civil, de la data cererii de chemare in judecata.

Împotriva aceleași hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F.pentru M. (AFM), solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecintă, rejudecand cauza pe fond, să se respingă acțiunea reclamantului.

Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din T.ul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitate.

Învederează faptul că în Cauza C-402/09 T. împotriva S. român prin M. F.

și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunalul Sibiu, Secția comercială și de contencios administrativ, au fost prezentate concluziile de către avocatul general Eleanor Sharpston, la termenul din 27 ianuarie 2011.

Prezentarea concluziilor de către avocatul general este o etapă importantă a procesului, în cadrul acestora, avocatul analizând în detaliu aspectele îndeosebi juridice ale litigiului și propunând, în deplină independentă, Curtii de

Justiție răspunsul care consideră că trebuie dat problemei ridicate. Curtea, după ascultarea avocatului general, deliberează și adoptă hotărârea, dispozitivul acesteia fiind pronunțat în ședință publică (hotărârile și concluziile avocatilor generali sunt disponibile pe site-ul internet CURIA chiar în ziua pronunțării, respectiv a prezentării).

Consideră că din prima concluzie a avocatului general rezultă cu evidență faptul că taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110

TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei, care nu sunt supuse acestei taxe .. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor nationale. Or, atât timp cât legea română taxează atât autovehiculele introduse in țară, cât și pe cale produse aici, nu se poate pune problema discriminării.

Cât privește cea de-a doua concluzie a avocatului general, aduce în discuție valoarea reziduală a taxei pe poluare, condiție întrunită în legislația românească (art. 8 din O. nr. 50!2008 prevede posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei). Și din această concluzie rezultă compatibilitate a taxei pe poluare cu articolul 110 TFUE, deoarece cuantumul taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat nu depășește cuantumul rezidual al taxei inclus în prețul de vânzare al unui vehicul de ocazie echivalent, care a fost supus taxei atunci când a fost înmatriculat pentru prima dată ca vehicul nou. Explicația constă în faptul că OUG nr. 5. prevede că taxa cea mai mare (în functie de norma de poluare) este cea pentru masina nouă, în timp ce pentru un autovehicul de ocazie, aceasta se reduce în funcție de vechime și corespunzator deprecierii autovehiculului. Astfel, valoarea de vanzare a unui autovehicul de ocazie, pentru care s-a achitat taxa la un moment dat, cuprinde și valoare reziduală a acesteia.

Referitor la cea de-a treia concluzie a avocatului general, apreciază că și aceasta pune în evidență faptul că legea română întrunește cerințele de compatibilitate cu norma europeană. Astfel, grila fixă de depreciere prevazută în legislația privind taxa pe poluare pentru autovehicule (O. nr. 5. și H.G.

686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5.) cuprinde, pe lângă vechime a autovehiculului și alte criterii de reducere a taxei, respectiv: rulajul mediu anual, starea generală standard, dotare(aer condiționat, ABS și airbag).

De asemenea, C.J.C.E. a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este faptul că Statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al carei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv. ( A se vedea Deciziile Curții de

Justiție a C. E. în cauzele 112/84 Humblot c. Directorului serviciilor fiscale, par. 12; Cauza C-132/88 Comisia C. E. c. Republicii Elene, par. 17).

Ca urmare a numeroase sesizări primite de la cetățenii români, Comisia E.- D. G. Impozitare și Uniune Vamală a emis, la data de 9 decembrie, următorul comunicat:

"La nivelul U. E. nu există o armonizare a taxei percepute pentru înmatricularea automobilelor. Așadar, statele membre pot decide unilateral în ce privește cuantumul taxei și modalitatea de calcul a acesteia, respectând în același timp principiul nediscriminării.

R. poate să mențină taxa de înmatriculare pentru automobile și poate să stabilească un nivel oricât de ridicat al acesteia. ( de exemplu, în D., o taxă similară se ridică la 1. din valoarea automobilului)."

Hotărârea instanței de fond nelegală și sub aspectul gresitei interpretări si aplicări a legii.

În speță, acțiunea este inadmisibilă motivat de faptul că reclamantul ar fi trebuit să atace un act administrativ si să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios, conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiindincidente dispozițiile art. 7 alin.1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Cât privește capătul de cerere privind acordarea DOBÂNZII LEGALE, consideră soluția instantei de fond ca fiind nelegală. În mod total neîntemeiat, instanța a dispus obligarea la plata către reclamant a dobânzii legale, aferente sumei reprezentând taxa pe poluare. A. au prevederile O.G. nr. 92/2003 privind

Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Reclamantul intimat L. D. T. V. a formulat întâmpinare prin intermediulcăreia a solicitat respingerea recursurilor și menținerea soluției instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea reține următoarele:

Reclamantul a cumpărat autoturismul marca Ford din Spania și a achitat în contul T. M. B. M. suma de 6.502 lei cu titlu de taxă de poluare, aspect dovedit cu chitanța seria TS5 nr. 4976512/(...).

T., constatând că în casarea ei s-a realizat cu încălcarea prev. art. 110 par. 1 din TFUE, a dispus restituirea, cu dobânda legală aferentă, Curtea urmând a constata că criticile formulate de cele două recurente sunt nefondate.

Pentru a dispune astfel, s-a luat act de faptul că este unanim admis, atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J., că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja.

Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate.

Instanța de recurs constată faptul ca taxa de poluare a fost achitată în baza formei modificate a O. 5.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente, trebuie analizata la normele în vigoare la momentul plății taxei, prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din R., prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui.

Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierealor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în R. a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.

Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială.

Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE.

Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății.

Or, apreciind astfel, Curtea își îndeplinește misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Din această perspectivă, având în vedere imperativitatea asigurării preeminenței dreptului comunitar, prin prisma efectelor produse de hotărârile C., Curtea apreciază că la acest moment sunt neavenite orice apărări care s-ar raporta la normele naționale și care ar fi de natură să pună un obstacol în calea cererilor de restituire a taxelor de poluare percepute în temeiul OUG nr. 5., cum ar fi, spre exemplu, cele referitoare la excepția inadmisibilității.

Deși Curtea admite că în absența unor reglementări comunitare în materie de restituire a taxelor naționale percepute necuvenit, este de competența ordinii juridice interne din fiecare stat membru să desemneze instanțele competente și să stabilească modalitățile procedurale ale acțiunilor în justiție menite să asigure protejarea drepturilor conferite justițiabililor prin efectul direct al dreptului comunitar, de subliniat este că aceste modalități nu pot fi mai puțin favorabile decât cele care vizează acțiuni similare din dreptul intern și că, în nici un caz, acestea nu pot fi modificate astfel încât să facă practic imposibilă exercitarea drepturilor pe care instanțele naționale au obligația să le apere.( cauza Hans Just I/S împotriva M.ui danez al impozitelor și accizelor - cauza nr.C/79; cauza Aprile Srl, în lichidare împotriva

Amministrazione delle Finanze dello Stato - cauza nr.C -228/96, paragraful nr.18).

Condițiile impuse de dreptul comunitar în astfel de situații sunt, conform jurisprudenței Curții E. de Justiție, respectarea principiului echivalenței (care impune ca aceste modalități de restituire a taxelor să nu fie mai puțin favorabile decât cele care privesc acțiunile similare la nivel intern) și a principiului eficienței, care impune ca aceste reglementări să nu facă imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea drepturilor conferite prin ordinea juridică comunitară.

Așa fiind, în ceea ce privește dispoziția referitoare la restituirea taxei de poluare, se va constata că tribunalul a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente cauzei, criticile din recurs fiind nefondate.

Pentru a dispune astfel, s-a luat act și de faptul că, dacă particularii nu ar avea posibilitatea de a obține o despăgubire atunci când le-au fost lezate drepturile printr-o încălcare a prevederilor dreptului comunitar, imputabilă unui stat membru, atunci s-ar limita însăși eficacitatea normelor comunitare, împiedicându-se și apărarea drepturilor pe care acestea le consacră. Organele fiscale din R. trebuie să țină cont atunci când fac aplicarea normelor fiscale naționale, de un aspect important și anume că, întotdeauna impozitele și taxele prelevate ilegal, cu încălcarea dreptului comunitar trebuie restituite. Curtea de

Justiție E. a consacrat în altfel în afaceri, precum SpA San Giorgio sau Weber’s Wine World Handels GmbH, o jurisprudență în materia îmbogățirii fără justă cauză la nivel european.

De altfel, în cauză mai este de semnalat, în legătură cu excepția inadmisibilității, și un alt aspect, anume că tribunalul a constatat nelegalitatea încasării sumei în litigiu, ca urmare a viciilor deciziei de calcul al taxei de poluare, pronunțându-se cu respectarea principiului preeminenței dreptului comunitar.

În ceea ce privește dispoziția referitoare la acordarea dobânzilor, această obligație se circumscrie sferei răspunderii civile delictuale derivând din încălcarea de către autoritățile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înlătura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar.

Neîndeplinirea obligației de loialitate comunitară, asumată de R. ca stat membru, justifică angajarea răspunderii autorităților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor cărora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare, însă numai pe temeiul prev. de OG nr. 9..

Numai în maniera de acordare a dobânzilor de la data plății sumei este pus în practică, în mod efectiv, principiul reparării integrale a prejudiciului, astfel cum el a fost dezvoltat în jurisprudența CEJ. Aceleași sunt, de altfel, considerentele pentru care se va constata că tribunalul a realizat, în mod corect, aplicabilitatea prev. art. 274 alin. 1 C.pr.civ., culpa procesuală a celor două pârâte fiind pe deplin relevată, prin prisma poziției adoptate atât la judecarea cauzei în fond, cât și în recurs.

Se va constata că este întemeiată și dispoziția referitoare la obligarea recurentei AFM la plata sumelor ce fac obiectul litigiului, art. 1 alin. (1) din OUG nr. 5. prevăzând ca taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu si se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol prevede programele si proiectele pentru protecția mediului finanțate din plata taxei pe poluare. Mai departe, art. 5 alin. (4) prevede ca taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile T. S. pe numele A. F. pentru M..

Dovada faptului ca suma plătită la trezorerie a fost achitata in contul A. F. pentru M., contul 51.16.10.09, indicat in HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 5. , rezulta chiar din chitanța depusă la dosar de către reclamant.

În același sens sunt și prevederile HG 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 5., conform cărora unitățile T. S. transferă în contul deschis pe numele A. F. pentru M., la T. S. 6, sumele colectate în baza ordonanței.

Aceeași este situația și în cazul restiturii sumelor reprezentând diferențele de taxa pe poluare rezultate în urma contestarii taxei, cererea de restituire fiindsoluționată de organul fiscal competent, iar restituirea sumelor reprezentând diferența de taxa se face din bugetul F. pentru mediu.

În concluzie, nu organul fiscal este beneficiar al plății, si, prin urmare, are posibilitatea de a fi despăgubit de către entitatea care administrează efectiv sumele cu această destinație.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de D. G. A F. P. A J. M. prin A. F. P. A M. B.- M. împotriva sentinței civile nr. 30 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE,

JUDECĂTOR,

JUDECĂTOR,

M. H. M. B.

F. T.

G.,

M. ȚÂR C .O., semnează prim-grefier R ed.M.B./dact.L.C.C.

2 ex./(...) Jud.fond: V. I.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 2939/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal