Decizia civilă nr. 3734/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3734/2011
Ședința publică de la 14 O. 2011
PREȘEDINTE S. Al H.
Judecător M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C. PRIN D. G. A F. P. C. împotriva sentinței civile nr. 8. pronunțată de Tribunalul Cluj în contradictoriu cu intimat N. T., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut { F. |referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Se mai menționează faptul că la data de 3 mai 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 827 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) de Tribunalul Cluj s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul N. T., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C.-N. care a fost obligată să restituie reclamantului suma de 5.403 lei, reprezentând taxa de primă înmatriculare și dobânda legală aferentă calculată de la data plății - (...) și până la restituirea integrală. S-a luat act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism marca VW, înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru UE. Pentru înmatricularea autoturismului în R., reclamantul a achitat cu titlu de taxă de primă înmatriculare suma de 11.190,00 lei cu chitanța nr. 2049202/(...). Taxa de primă înmatriculare a fost percepută în baza prev.art.214 ind.1 și urm.cod fiscal. Conform deciziei de restituire nr. 37910/(...), pârâta i-a restituit reclamantului suma de 5.796 lei. La data de (...) reclamantul a solicitat restituirea diferenței acestei taxe, însă cererea i-a fost respinsă motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile lega,e respectiv dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008. Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin L. nr. 3. sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 3. prin OUG nr.110/2006 a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitare. Disp.art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE ), aplicabile, în speță, stabilesc că „ nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare. De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție„.Mai mult Curtea E. de Justiție a statuat deja că art.90 TCE reprezintă în cadrul Tratatului Comunității Europene o completare a dispozițiilor privind suprimarea taxelor vamale și a taxelor cu echivalent. Această dispoziție are drept obiectiv asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care poate decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Rezultă din disp.art.214 ind.1 Cod fiscal că, taxa specială nu este percepută și pentru autoturismele deja înmatriculate în R., ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R. după aducerea lor în țară. Astfel, taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism înmatriculat anterior într-un stat comunitar, este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în R., aspect care creează un regim fiscal discriminatoriu față de autovehiculele deja înmatriculate în R. și pentru a căror reînmatriculare taxa nu se mai percepe. T. a apreciat că, reglementată în acest mod, taxa specială de primă înmatriculare, impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de disp.art.90 din Tratatul Comunității Europene. Consecință a faptului că, începând cu data de 1 ianuarie 2007 R. a aderat la U. E., reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne. A fost apreciată de către tribunal ca neîntemeiată apărarea pârâtei de reținere a acestei taxe cu titlu de taxă de poluare, deoarece taxa din speță, a fost încasată în baza dispozițiilor fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Î.-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. În ce privește dobânda legală solicitată pentru perioada cuprinsă între data plății taxei și data restituirii acesteia, instanța de fond a menționat că aceasta are rolul de a asigura o reparație integrală a prejudiciului suferit de către reclamant prin încasarea și folosirea de către pârâtă a unei sume, fără temei legal. În virtutea considerentelor de fapt și de drept, tribunalul a admis cererea și a obligat pe pârâtă să restituie reclamantului suma de 5.403,00 lei reprezentând taxa de primă înmatriculare precum și dobânda legală aferentă calculată de la data plății și până la restituirea integrală. Împotriva acestei sentințe, pârâta A. F. P. A M.C.-N. a declarat recurs princare a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantului, în ceprivește solicitarea acestuia de restituire a sumei de 5.403 lei reprezentând taxă specială de primă înmatriculare achitată cu chitanța nr. 2049202/(...) (cu dobânda legală aferentă de la data achitării, până la restituirea integrală a sumei), deoarece dreptul la acțiune în justiție se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege, respectiv în 3 ani, termen care începe să curgă de la data la care s-a născut dreptul la acțiune. În concret, cum reclamantul a înregistrat cererea de chemare în judecată la data de (...), deși termenul de prescripție a început să curgă de la data achitării sumei de 11.199 lei, adică de la data de (...), acțiunea sa trebuia respinsă ca prescrisă, având în vedere și dispozițiile art. 1,3 și 7 din D. nr. 1. privind prescripția extinctivă. Prin întâmpinare, reclamantul N. T. a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, deoarece taxă specială de primă înmatriculare stabilită în sarcina sa încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor în cadrul C.E. și principiul nediscriminării între produsele comunitare și cele naționale, cu cheltuieli de judecată. În argumentare, sunt invocate prevederile art. 148 din Constituția României, respectiv art. 25, 28 și art. 90 parg.1 din Tratatul constitutiv al Comunității Europene (TCE). Examinând recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. raportat ladispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea rețineurmătoarele : Chestiunea ce se impune a fi examinată este termenul de prescripție aplicabil în cauză, pentru valorificarea dreptului de creanță pretins de intimatul- reclamant, respectiv termenul înlăuntrul căruia intimatul putea să promoveze acțiunea de față. Recurenta susține că în cauză este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani prevăzut de D. nr. 1. și acesta a început să curgă de la data achitării taxei de primă înmatriculare ce a avut loc în (...). Suma pretinsă de reclamantul-recurent prin acțiunea introductivă reprezintă taxă de primă înmatriculare achitată în baza art. 2141-2143 din Codul fiscal modificat prin L. nr. 3.. Raportat la izvorul obligației de plată a sumei a cărei restituire se solicită, Curtea nu îmbrățișează apărarea recurentei, în cauză fiind incident termenul special de prescripție reglementat de art. 135 din Codul de procedură fiscală deoarece reclamantul a învestit instanța de judecată cu o cerere de restituire a unei creanțe fiscale, iar nu cu un litigiu patrimonial de drept comun. În acest sens, dispozițiile art. 135 din Ordonanța nr. 9. privind Codul de procedură fiscală prevăd că dreptul contribuabililor de a cere restituirea creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere dreptul de restituire. Din cuprinsul textului în discuție rezultă că termenul special de prescripție de 5 ani se aplică doar în cazul dreptului de a cere restituirea creanțelor fiscale. Ordonanța G. nr. 9. definește, în cuprinsul art. 21, ce se înțelege prin creanțele fiscale. Potrivit acestui text de lege, creanțele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept material fiscal. În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 2 din Codul de procedură fiscală, creanțele fiscale principale derivă din dreptul de a percepe impozite, taxe, contribuții și alte sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat. Cât timp reclamatul-intimat a solicitat restituirea unei taxe plătite în temeiul Codului fiscal și care s-a constituit venit la bugetul general consolidat, termenul de prescripție aplicabil este cel reglementat de art. 135 din OG nr. 9., iar nu cel de drept comun instituit prin D. nr. 1.. Ca atare termenul deprescripție de 5 ani a început să curgă la 1 ianuarie 2008 și nu era împlinit la data introducerii acțiunii. Așa fiind concluzia ce se impune a fi reținută este în sensul că suma pretinsă de reclamant nu se circumscrie domeniului de aplicare a D. nr. 1., ci O. G. nr. 9. . Î.ucât motivul de recurs invocat de recurentă nu a fost găsit întemeiat, Curtea va respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 827 din 15 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C.. În temeiul art. 274 C.proc.civ, Curtea va obliga recurenta să plătească intimatului N. T. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâta A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 827 din 15 februarie 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., pe care o menține în întregime. Obligă recurenta să plătească intimatului N. T. suma de 300 lei, cheltuieli de judecată în recurs. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică} de la 14 octombrie 2011. { F. | PREȘEDINTE, S. AL H. JUDECĂTOR, M.-I. I. JUDECĂTOR, G.-A. N. GREFIER, A. B. } Red.M.I.I./(...) Dact.H.C./2 ex. Jud.fond: C.A.C.
| ← Decizia civilă nr. 79/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 2921/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
