Decizia civilă nr. 3740/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Dosar nr. (...)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 3740/2011

Ședința publică de la 14 O. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE S. Al H.

Judecător M.-I. I.

Judecător G.-A. N.

Grefier A. B.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva Sentinței civile nr. 1048 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C., privind și pe intimat SC L. SA, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurenta

A. C. prin consilier juridic, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că nu s-a depus la dosar dovada achitării taxelor judiciare aferente recursului.

Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4

C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ.

Reprezentantul recurentei depune la dosar chitanțele care atestă plata taxei judiciare de timbru pentru recurs și pentru fond și arată că nu are alte cereri de formulat.

Constatând că nu sunt alte cereri de formulat, Curtea, după deliberare, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea poziției procesuale.

Recurenta, prin reprezentant, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantă.

Curtea reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr.1048 din (...) pronunțată în dosarul nr.(...) al Tribunalului C. s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC L. SA, în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C., în consecință, s-a anulat D. nr.292/(...) emisă de A. C. a fost obligată pârâta să plătească reclamantei subvenția prevăzută de art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată, aferentă perioadei august 2009 - iunie 2010. și s-a respins petitul privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin D. nr. 292/(...) pârâta a respins solicitarea reclamantei privind subvenția prevăzută la art. 80din L. nr. 7. modificată și completată, invocând prevederile art. 4 alin. 2, alin.

3 coroborat cu art. 14, 22 din L. nr. 5..

În conținutul deciziei se menționează că s-a avut în vedere atingerea limitei maxime a cheltuielilor bugetare destinate măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă prin epuizarea sumelor alocate acestor credite bugetare în concordanță cu prevederile legale menționate.

Probațiunea administrată în cauză atestă că reclamanta prin cererea înregistrată sub nr. 10296/(...) a solicitat pârâtei dreptul de a beneficia de subvenția prevăzută de art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată.

În contextul acestor prevederi legale reclamanta în luna august 2009 a angajat absolvenții de facultate - O. A. și R. V. M. încheind cu aceștia contractele individuale de muncă înregistrate sub nr. 77/(...) și nr.78/(...) pe durată nedeterminată.

Potrivit prevederilor art. 80 pct. 1 lit.c „angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ, sunt scutiți, pe o perioadă de 12 luni, de plata contribuției datorate la bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferentă absolvenților încadrați, și primesc lunar, pe această perioadă, pentru fiecare absolvent o sumă egală cu de 5 ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, pentru absolvenții de învățământ superior";.

Actele de la filele 16-68 atestă că reclamanta a depus lunar toate actele prevăzute de art. 52 alin. 1 din L. nr. 7., respectiv tabelul cu persoanele angajate, declarațiile, statele de plată și convenția nr. 158/(...) având nr. de înregistrare 10296/(...), însă pârâta nu și-a onorat obligația asumată.

Pârâta așa cum a rezultat din întâmpinarea depusă la dosar s-a prevalat de prevederile L. nr. 5. respectiv art. 4 alin. 3 și 22 care nu îi permit să efectueze plăți după atingerea sumei maxime aprobate prin bugetul asigurărilor sociale iar pe de altă parte faptul că se supune ordonatorului principal de credite având responsabilitățile prevăzute de art. 22 alin. 1 din acest act normativ.

Față de apărarea invocată instanța a apreciat că aceasta nu poate fi imputată reclamantei iar pe de altă parte aceste împrejurări nu pot afecta drepturile stabilite în mod imperativ prin L. nr. 7.- art. 80, prevederi care nu condiționează în nici un fel acordarea subvenției.

De asemenea apărarea invocată de pârâtă în sensul că nu și-a dat consimțământul la încheierea convenției cu reclamanta instanța nu o poate reține ca fiind întemeiată deoarece acordarea drepturilor menționate nu este condiționată de semnarea acesteia cu atât mai mult cu cât restul cerințelor pentru a fi beneficiarul prevederilor art. 80 pct. 1 lit. c din L. nr. 7. sunt îndeplinite.

Față de cele expuse instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este fondată, urmând a dispune admiterea acesteia în parte, anularea Deciziei nr.

292/(...) ca nelegală și a obliga pârâta să plătească reclamantei subvenția prevăzută de art. 80 din L. nr. 7. modificată și completată, aferentă perioadei august 2009 - iunie 2010.

Totodată, s-a dispus respingerea petitului privind obligarea pârâtei la plata dobânzilor, întrucât temeiul de drept invocat de reclamantă-art.76 cod civil nu statuează modul de acordare al dobânzilor.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. C. solicitând admiterearecursului, modificarea în totalitate a sentinței recurate și respingereacontestației înaintată de reclamantă.

În motivarea recursului se arată că prevederile L. 5. stabilesc faptul că angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelorbugetare aprobate rezultând astfel că acest tip de cheltuieli nu poate fi depășit fiind definit și materializat ca un cuantum fix alocat și cu o destinație precisă și limitată. Prin urmare, A. C. nu poate acorda subvențiile cerute de reclamantă și nu și-a dat consimțământul pentru că se află în imposibilitatea legală a onorării obligației față de angajator datorită lipsei fondurilor cu această destinație.

Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:

Reclamanta a formulat cerere pentru a beneficia de subvenția prevăzută la art.85 alin.1 din L. 7., solicitare respinsă prin decizia 292/(...) de către A. C. R. a fost datorată lipsei fondurilor bugetare destinate măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă fără să se conteste că reclamanta se încadrează în dispozițiile textului legal mai sus arătat. Este de reținut că prevederile legale incidente nu condiționează acordarea subvențiilor de la stat de existența unor fonduri cu această destinație care să acopere solicitările angajatorilor. Recurenta-pârâtă însă nu a negat faptul că au existat fonduri în acest scop și nici nu a specificat pe ce criterii s-a făcut atribuirea acestor fonduri altor angajatori de la data cererii reclamantei (...) și până la (...), data emiterii deciziei 292 prin care s-a respins solicitarea reclamantei. Prin art.4 alin.3 din L. 5. s-a dispus ca angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art.1 alin.2 în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite însă, acest fapt nu este de natură a înlătura dreptul reclamantei recunoscut legal de a beneficia de aceste subvenții.

Pentru a-și putea exercita atribuția de control al legalității actelor administrative, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ.

Obligația autorității emitente de a motiva actul administrativ, constituie o garanție contra arbitrariului administrației publice și se impune mai ales în cazul actelor prin care se suprimă drepturi recunoscute de lege.

D. contestată afirmă generic că subvenția nu poate fi acordată datorită absenței creditului bugetar. Autoritatea nu justifică însă nici limitele bugetare, nici depășirea cheltuielilor în perioada în care reclamanta a depus cererea de acordare a subvenției.

În acest context, actul atacat apare ca fiind dat cu exces de putere.

Prin urmare, sunt justificate aspectele reținute de tribunal, astfel că în conformitate cu art.312 C.proc.civ., va respinge recursul ca nefondat nefiind îndeplinite motivele de modificare prevăzute de art.304 pct.8 și 9 C.proc.civ.și va menține sentința atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr.1048 din (...), pronunțată în dosarul (...) al

Tribunalului C., pe care o menține în întregime.

D. este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 2011.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER S . AL H. M. I. I. G. A. N. A. B.red.S.Al H/A.C.

2 ex. - (...)jud.fond.G. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3740/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal