Decizia civilă nr. 38/2010, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. C. NR. 38/2010
Ședința publică din 11 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. P. JUDECĂTOR: A.-I. A. JUDECĂTOR: C. I. GREFIER: V. D.
S-a luat în examinarea recursul declarat de reclamanta B. I. M., împotriva sentinței civile nr. 1515 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C., cauza privind și pe A. F. P. A M. C. - N. și A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
P. de citare este îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 6 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatului A., prin care s-a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
În data de (...), recurenta a depus la dosar un înscris la care a anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recurs ( f. 7 - 8), iar în data de (...) a depus la dosar un înscris intitulat ";Note de ședință"; ( f. 12 -14).
Din partea intimatei A. C., în data de (...) s-a înregistrat la dosar întâmpinarea trimisă prin fax, întâmpinarea care a fost depusă și în original prin S. registratură, însoțită de înscrisuri în argumentarea poziției procesuale ( f. 15 - 27).
Curtea, din oficiu, verificând competența generală, materială și teritorială potrivit dispozițiilor art. 1591 alin. 4 C.pr.civ. astfel cum a fost modificată prin L. nr. 2., constată că, este legal investită să judece recursul în raport cu dispozițiile art. 4 pct. 3 C.pr.civ.. În baza probelor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată și o reține în pronunțare. C U R T E A Prin S. civilă nr. 1515 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s- a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâta A. F. P. A M.C.-N., s-a respins cererea formulată de reclamanta B. I. M. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M.C.-N. precum si cererea de chemare in garantie a ADMINISTRATIEI F. PENTRU M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Văzând dispozitiile art. 137 c. pr. civ , tribunalul a solutionat cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. A M. C.- N. Cu privire la aceasta exceptie, tribunalul a retinut faptul ca taxa de poluare în cuantum de 3603 lei, achitată la data de (...), a carei restituire se solicita prin prezenta cerere a fost calculata si incasata de A. F. P. a mun. C.-N., aceasta avand in prezenta cauza calitate procesuala pasiva , raportat la dispozitiile art. 16 din L. 554/2004 privind contenciosul administrativ . Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că cererea formulată este neîntemeiată, din următoarele considerente: Reclamanta a achiziționat autoturismul marca Toyota RAV4 cu nr. de identificare J., conform chitantei seria TS6, nr. 3353514 din data de (...) iar pentru a-l înmatricula în R. a fost obligată să plătească o taxă poluare în cuantum de 3.603 lei , conform actelor de la dosar din Germania unde era inmatriculat din anul 2000 (f.5-12) . T. a apreciat că refuzul pârâtei de a restitui taxa de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. Cererea de inmatriculare a fost formulata de catre reclamanta la data de (...), asa cum rezulta din decizia de calcul a taxei de poluare de la fila 6 din dosar. In conformitate cu dispozitiile art. IV al 3 din Ordonata 2. , procedura de inmatriculare a autovehiculelor se considera initiata la data depunerii documentelor iar contribuabililor li se aplica regimul juridic in vigoare de la data depunerii documentelor prevazute la art. 5 din OUG 505.. Prin prisma dispozitiilor legale incidente si in vigoare la data formularii cererii , tribunalul a apreciat că refuzul pârâtei de a înmatricula acest autoturism în absența taxei de poluare nu poate fi asimilat unui refuz nejustificat. A., OUG nr. 5. stabilea in forma initiala cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în R.. Analizând compatibilitatea acestei taxe in forma initiala a OUG 5. cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25,28,30,90 din Tratatul de instituire a C. E.(actualmente art.30,34,36,110 din TFUE). A., potrivit dispozițiilor enunțate anterior, nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale C. unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 5. nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în R., înțeleg să le utilizeze pe teritoriul R., contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în R. autoturisme second-hand, importate din Uniunea E., ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 5. ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre R. și C. E., astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare. În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a C. E., tribunalul a constatat că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import. Nu se poate vorbi in speta de o discriminare intre autovehiculele second hand ce se inmatriculeaza pentru prima data in R. si autovehiculele second hand deja inmatriculate ele neaflindu-se intr-o situatie similara .A. in cazul celei de a doua categorii mai sus mentionate nu se mai poate stabili o taxa de poluare in vederea admiterii in circulatie cita vreme ele deja au fost admise in circulatie anterior intrarii in vigoare a dispozitiilor legale ce reglementeaza aceasta taxa . Practica judiciara a statuat ca forma modificata a OUG 5. prin OUG 2. si OUG 7. contravine prevederilor dreptului comunitar avind in vedere preambulul OUG 2. in care se arata ca ea este adoptata avind in vedere criza financiara si economica care a dus la scaderea pietelor auto si avind in vedere scutirea de la plata taxei de poluare ce se acorda unei categorii de autoturisme in care se incadreaza productia interna auto.Ca atare aceasta forma modificata a fost considerata contrara prevederilor dreptului comunitar intrucit urmarea in mod indirect sa incurajeze industria auto interna prin jocul combinat al maririi taxei de poluare si al scutirii acordate. Tinând seama de faptul că începând cu (...) scutirea mai sus indicata nu se mai acorda, intrucat OUG 1. vizeaza punerea in aplicare a scutirii deja acordate dar nu vizeaza productia interna , astfel incat taxa de poluare a incetat sa mai fie contrara prevederilor comunitare sus mentionate, considerentele aplicabile formei initiale a OUG 5. fiind pe deplin aplicabile si pentru perioada de dupa (...). Întrucât cuantumul taxei de poluare nu încalcă prin el insuși prevederile art. 90 din Tratatul CEE (în prezent art. 110 din TFUE ), acesta aplicindu-se pe baza acelorasi criterii tuturor autovehiculelor. Având în vedere faptul ca cererea de înmatriculare a fost formulată de către reclamant dupa data de (...), asa cum arata chiar in actiune , in vederea inmatricularii el are obligatia achitarii taxei de poluare . In consecință, tribunalul a apreciat că în mod corect pârâta a refuzat reclamantei plata taxei de poluare reglementata de dispozițiile OUG nr. 5. , dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată, motiv pentru care a respins-o si in consecinta in temeiul art. 60-62 C .pr. Civ a respins si cererea de chemare in garantie formulata de A. F. pentru M.. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B. I. M., solicitând admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței recurate și, în urma rejudecării cauzei pe fond, admiterea în întregime a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat: anularea deciziei nr. 8. din (...) emisă de A. F. P. a M. C.-N., anexată și obligarea pârâtelor să îi restituie contravaloarea taxei de poluare în cuantum de 3.603 lei pe care a achitat-o o dată cu achiziționarea unui automobil, din eroare și forțată de imperativul înmatriculării la poliție a automobilului pentru a putea fi pus în circulatie. În motivare s-a arătat că în fapt, în cursul lunii ianuarie 2010 reclamanta a achiziționat autoturismul Toyota RAV4 cu nr. de identificare J., iar pentru a-l înmatricula în R. a fost obligată să plătesc o taxă de așa zisă "poluare" în cuantum de 3.603 lei. Taxa a fost percepută de A. F. P. a M. C.-N. în temeiul OUG nr.5., fiind plătită prin chitanța seria TS6 nr. 3353514 din (...), anexată. Ulterior, s-a adresat celor două pârâte cu o plângere conform Legii 554/2004 solicitând ceea ce a solicitat în petitele de mai sus, însă nu a primit răspuns în termenul legal. Reclamanta s-a adresat apoi T. C., care i-a respins actiunea prin S. civila nr. 1.. Consideră că S. civila nr. 1. este netemeinică și nelegală și că refuzul pârâtelor de a-i restitui taxa este nejustificat, pentru următoarele considerente: prin O. nr. 1. s-a prelungit regimul discriminatoriu stipulat de O. nr. 2. pana la 15 februarie 2010. Întrucât reclamanta a plătit taxa de poluare la data de (...), rezultă ca a fost supusa acestui regim discriminatoriu. Instanța de fond a reținut în mod greșit că regimul discriminatoriu stipulat de O. nr. 2. ar fi încetat la data de (...) și că scutirea acordată de OUG 1. nu vizeaza producția internă. Jurisprudența curților de apel a statuat că prin înlaturarea taxei de poluare tocmai pentru autoturismele noi E. 4, ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 cmc, consumatorii sunt direcționați spre un autoturism nou fabricat in R. (fiind de notorietate ca in R. sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici) și denotă intenția clară de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate, ceea ce constituie o încălcare a art. 25, 28 și 90 din Tratatul de I. a C. E. Or, această scutire de taxă pentru autoturismele E. 4 ce au capacitatea cilindrica mai mica de 2000 cmc este prevăzută în mod IDENTIC atât de O. nr. 2. cât și de O. nr. 1. astfel că în modgreșit instanța de fond a apreciat că scutirea din O.U.G nr. 1. ar fi mai nediscriminatoare decât scutirea din O. nr. 2.. Din preambulul OUG nr. 2. reiese în mod indubitabil că scopul actului normativ este de a proteja industria internă de autovehicule și pastrarea locurilor de munca angrenate în producția de auto vehicule, însă efectele discriminatoare sunt date de textul de lege prin care se acordă scutirea de taxă și care este identic în ambele ordonanțe, astfel că schimbarea fățarnică a preambulului în cazul O.U.G nr. 1. nu înlătură efectele discriminatoare ale unor prevederi legale identice. Instanța de fond a reținut în mod greșit că practica judiciară ar fi statuat că exclusiv forma modificata a OUG 5. prin OUG 2. si OUG 7. contravine prevederilor dreptului comunitar. A. era un motiv cât se poate de întemeiat reținut de practica judiciară însă nu era singurul. Așa cum se poate constata foarte limpede din practica judiciara depusa de reclamantă la dosar, curțile de apel au reținut în considerente că exista și o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate intr-un stat membru al Uniunii E. și care se înmatriculeaza în R., cărora li se percepe taxa de poluare, și autoturismele second hand deja înmatriculate în R., cărora nu li se percepe această taxă. Așadar, putem spune că, instanța de fond, înlăturând acest motiv invocat de reclamantă, practic, a înlăturat un principiu deja consacrat în jurisprudența curților de apel. În aceste condiții consideră că sentința recurată a fost pronunțară cu încălcarea art. 25, 28 și 90 din Tratatul C. E. În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 din C. de P. C., art. 1,8 și 18 din L. 554/2004, art. 1092, art 992 - 997 C. civ., dispozițiile art. 23-28 și art. 90 din Tratatul CE, art. 14 din Convenția E. a Drepturilor Omului, art. 11, art. 20 alin. 2 și art. 148 alin. 2 din Constituția R., L. nr.157/2005. Pârâta intimată A. F. pentru M.(AFM), a depus întâmpinare la recurs solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea recursului ca nefondat. Așa cum mentiona și în întâmpinarea depusă la dosar, Guvernul României a susținut un act normativ care reglementa introducerea unei taxe speciale pentru autoturisme și autovehicule începând cu data de 1 ianuarie 2007. Parlamentul României, la propunerea G., a decis instituirea unei taxe speciale pentru autovehicule care, in conformitate cu prevederile art. 214 ind. 1 - 214 ind. 3 din L. nr. 571/2003 privind C. Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, era plătită de orice persoană fizică sau juridică, care înmatricula pentru prima dată în R. un autoturism sau autovehicul. Față de sistemul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, reglementat la T. VII din C. fiscal, C. E.. prin avizul motivat din data de (...), a considerat că se încalcă principiile Tratatului de instituire a C. E., în sensul că se aplica un regim discriminatoriu pentru autovehiculele second hand achiziționate din alte state membre, invitând țara noastră să adopte măsurile necesare pentru a se conforma avizului menționat anterior în termen de 2 luni de la primirea acestuia. Pentru respectarea principiilor comunitare de impozitare și pentru stoparea continuării procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, s-a propus abrogarea articolelor din C. fiscal care reglementau regimul de taxare a autovehiculelor, Guvernul României menținându-și poziția că trebuie evidențiată diferența dintre mașinile high și low poluatoare și a propus un proiect de ordonanță de urgență a G. Menționează că, neadoptarea în regim de urgență a OUG nr. 5., în conformitate cu cerințele din avizul motivat (document care marchează cea de-a 2-a și ultima etapă a fazei precontencioase a procedurii de constatare a neîndep1inirii obligațiilor de stat membru) putea conduce la sesizarea C. de J. a C. C. E. nu a contestat niciodată instituirea taxei ca atare, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul in sensul armonizării legislației românești cu cea europeană. Față de această observație a Comisiei E., menționează că, potrivit reglementărilor naționale taxa pentru autoturismele noi. care se plătește cu ocaziaprimei inmatriculări in R.. este aceeași. indiferent de proveniența lor. respectiv din producția internă. import sau din achiziții intracomunitare. P. care a apărut în cazul țării noastre s-a datorat nivelului ridicat de taxare a autovehiculelor second hand provenite din achiziții din alte state membre, considerându-se că reprezintă o barieră privind libera circulație a mărfurilor. În acest caz, prima recomandare a Comisiei a fost ca taxa să se reducă pe măsură ce valoarea autoturismului scade. Ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru ca R. să se conformeze avizului motivat adresat de C. C. E. în temeiul art. 226 din Tratatul de instituire a C. E., prin care s-a declanșat cea de-a doua etapă a procedurii de contestare a nerespectării obligațiilor de stat membru în cazul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a fost aprobată OUG nr. 5.. act normativ acceptat de C. E. ca fiind perfect compatibil cu aquis-ul comunitar. În forma publicată in aprilie 2008. OUG nr. 5. stabilește. prin prevederile sale. măsuri care corespund pe deplin prevederilor art. 110 (ex 90) din Tratatul de instituire a C. E. taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal. C. E. a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei auto propusa de G. in care emisiile C02 sunt luate in considerare la taxarea masinilor E. 4 si E. 3. iar pentru autovehicule noi. cu o durata lungă de folosire. sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi. criteriul principal de calcul fiind insă emisiile poluante. Or câtă vreme chiar C. E. a recunoscut că taxa de poluare instituită prin OUG nr. 5. corespunde normelor comunitare, apreciează că nu pot fi reținute susținerile reclamantei potrivit cărora prin instituirea acestei taxe "se constituie o discriminare a regimului fiscal și că aceasta taxă contravine dispozițiilor art. 90 din Tratatul C. E.". P. demarată de C. E. impotriva R. a fost ridicată in (...), urmare faptului că noua reglementare era compatibilă cu art. 110 (ex 90) din Tratatul CE. Practic, nici Curtea E. de J. a CE, nici C. E. nu au considerat vreodată că taxa pe poluare este nelegală, că incalcă tratatele comunitare sau nu ar trebui plătită, ci doar au solicitat modificarea modului de calcul și criteriile la care se raportează nivelul taxării. Curtea E. de J. (CEJ) a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile articolului 110(ex 90) din Tratatul CE. A., niciun stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. De asemenea, Curtea a hotărât că taxa de înmatriculare plătită pentru un vehicul nou face parte din valoarea de piață a acestuia, statele membre având astfel obligația de a ține seama de deprecierea reală a vehiculului atunci când calculează respectiva taxă (a se vedea cauzele CEJ Nunes Tadeu, C-345/93, C./D.emarca, C47/88 Ui C./Republica E., C-375/95). Următorul exemplu ilustrează aplicarea acestor norme: taxa de înregistrare a unui autovehicul de X ani importat într-un stat membru nu poate fi mai mare decât taxa inclusă în valoarea reziduală a unui vehicul similar înmatriculat acum X ani in respectivul stat membru. Taxa în vigoare până la aprobarea OUG nr. 5., aplicată autovehiculelor uzate, nu era redusă proporțional cu valoarea deprecierii reale a unor autovehicule similare înmatriculate deja pe piața internă. Dimpotrivă, valoarea taxei creștea numai pe baza vechimii autovehiculului. Având in vedere că taxa de înmatriculare a autovehiculelor din R. era percepută o singură dată, autovehiculele cele mai impozitate erau, implicit, autovehiculele second-hand importate. În opinia Comisiei, asemenea modalităni de aplicare a taxei contraveneau dispozițiilor articolului 90 din Tratatul CE, astfel cum a fost interpretat de C. T. pentru a înlătura aceste neajunsuri a fost modificată taxa. Rezultă dintr-o jurisprudență constantă că articolul 90 primul paragraf CE este încălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și în cazuri limitate, la un impozit mai mare aplicat produsului de import (a se vedea înspecial Hotărârea C./ Grecia, punctul 20, Hotărârea din 22 februarie 2001, Gomes Valente, C-393/98, Rec., p. 1-1327, punctul 21, precum și Hotărârea din 19 septembrie 2002, Tulliasiamies și Sti/in, C-101/00, Rec., p. 1-7487, punctul 53). A., Curtea a considerat ca fiind contrară articolului 90 CE perceperea de către un stat membru a unei taxe pe vehiculele de ocazie provenite dintr-un alt stat membru atunci când valoarea acestei taxe, calculată fără luarea în calcul a deprecierii reale a vehiculului depășește valoarea taxei reziduale incorporată în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C-345/93, Rec., p. 1479, punctul 20, și Hotărârea Gomes Valente, punctul 23 ). Pentru aplicarea articolului 90 CE și în special în vederea comparării regimului de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate cu cel al autovehiculelor de ocazie cumpărate pe loc, care constituie produse similare sau concurente, este necesar să se ia în considerare nu numai valoarea impozitului intern care se aplică direct sau indirect produselor naționale și produselor importate, ci și baza de impozitare și modalitățile de percepere a impozitului în cauză (Hotărârea din 22 martie 1977, lannelli & Volpi, 74/76, Rec., p. 557, punctul 21, Hotărârea din 11 decembrie 1990, C./D.emarca, C47/88, Rec., p. 14509, punctul 18, precum și Hotărârea Nunes Tadeu, punctul 12). Reclamantul ar fi trebuit să producă probe din care să rezulte fără dubiu că taxele pe care le aplică statul român sunt superioare celor din statul din care reclamantul și-a achiziționat autoturismul. Dintr-o jurisprudență constantă a C. rezultă că, pentru ca un sistem de impozitare a vehiculelor de ocazie importate care ține seama de deprecierea reală a vehiculelor pe baza unor criterii generale să fie compatibil cu articolul 90 CE, trebuie ca acesta să fie organizat astfel încât să excludă orice efect discriminatoriu, ținând seama de aproximările rezonabile inerente oricărui sistem de acest tip (Hotărârea Gomes Valente, punctul 26, C./Grecia, punctul 29, și Brzezinski; Pe de altă parte, compatibilitatea cu articolul 90 CE a unui sistem de impozitare a vehiculelor de ocazie importate care ține seama de deprecierea reală a vehiculelor pe baza unor criterii generale presupune ca proprietarul unui astfel de vehicul să aibă posibilitatea de a contesta aplicarea unui astfel de mod de calcul forfetar în cazul acestui vehicul cu scopul de a demonstra că aceasta are ca rezultat o impozitare superioară valorii taxei reziduale încorporate în valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculate pe teritoriul național (Hotărârea Tulliasiamies și Siilin, punctul 88). Prin urmare, Curtea E. de J. (CEJ) a afirmat in repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de inmatriculare asupra autovehiculelor second-hand importate, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile articolului 110 (ex 90) din Tratatul CE. A., niciun stat membru nu trebuie să aplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Rezultă dintr-o jurisprudență constantă că articolul 110 (ex 90), primul paragraf, din Tratatul CE este incălcat atunci când impozitul aplicat produsului de import și cel aplicat produsului național similar sunt calculate diferit și după metode diferite, care conduc, fie chiar și in cazuri limitate. la un impozit mai mare aplicat produsului de import. A., Curtea a considerat ca fiind contrară articolului 110(ex 90) CE perceperea de către un stat membru a unei taxe pe vehiculele de ocazie provenite dintr-un alt stat membru atunci când valoarea acestei taxe, calculată fără luarea in calcul a deprecierii reale a vehiculului, depășește valoarea taxei reziduale incorporată in valoarea vehiculelor de ocazie similare deja înmatriculare pe teritoriul național (Hotărârea din 9 martie 1995, Nunes Tadeu, C-345/93, Rec., p. 1-479, punctul 20, și Hotărâre a Gomes Valente, punctul 23). Așa- zise "discriminări" intemeiate pe alte motive nu pot avea legătură cu art. 90 din Tratatul CE. Discriminare există doar in măsura in care se protejează produsele interne in detrimentul celor provenind din celelalte state membre UE. prin stabilirea de taxe mai mari. Or, prin OUG nr. 5. nu se face nicio distincție intre produsele naționale și cele provenind din celelalte state membre, in egală măsurăplătindu-se taxa pe poluare, in funcție, evident, de criterii obiective ca nivelul emisiilor de poluanți, capacitatea cilindrică și vechimea autovehiculului. Cât privește capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, consideră că instituția intimată nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ D. de calcul, și, in al doilea rând, pentru că virarea sumelor in bugetul F. pentru mediu se face in temeiul OUG nr. 5012008, ne putând fi reținută vreo culpă. Urmare celor enunțate, se solicită instanței să pronunțe o hotărâre prin care să respingă recursul formulat de B. I. M. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 115 Cod de procedură civilă, C. de procedură fiscală, OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin legea nr. 1.. Pârâta intimată A. F. P. a municipiului C.-N., a depus întâmpinare solicitând respingerea recursul formulat de B. I. M. impotriva Sentintei civile nr. 1. a T. C. În motivare s-a arătat că sustinerile recurentei nu corespund realitatii deoarece contestatia pe care d-na B. I. M. a formulat-o impotriva Deciziei de calcul al taxei pe poluare nr. 8./(...) intocmita de catre institutia pârâtă a fost solutionata (respinsa) prin D. D. G. a F. P. a J. C. nr. 33/(...) (Anexa 1) care, conform confirmarii de primire (Anexa 2) i-a fost comunicata d-nei B. I. M. la data de (...). Deci, decizia de calcul al taxei pe poluare nu mai poate fi desființată, intrucat, in conf. cu art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, actul care ar fi putut fi atacat la instanta de contencios administrativ ar fi fost decizia de solutionare a contestatiei (D. D. G. a F. P. a J. C. nr. 33/(...)). Dupa cum se poate observa, in cazul reclamantei nu a existat vreun "refuz" din partea institutiei pârâte de a-i restitui taxa pe poluare deoarece contestatia ("plangerea prealabila") pe care a formulat-o a fost solutionata de D. G. a F. P. a J. C. O. nr. 5. nu este contrara normelor comunitare deoarece din modul in care este reglementata taxa pe poluare, rezulta in mod clar ca, cuantumul taxei este .direct proportional cu gradul de poluare a mediului. De altfel, din actul Comisiei E. intitulat "Propunere de clasare a plangerii nr. 2009/2002" rezulta ca punctul de vedere al departamentului responsabil al Comisiei este acela ca OUG nr. 5. - forma in vigoare la data emiterii Deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr. 8./(...) (prin care a fost stabilita taxa pe poluare a carei restituire o solicita reclamanta) "este conforma cu articolul 110 din TFUE (fostul articol 90 din TCE)". Solicitarea reclamantei de obligare a institutiei pârâte la plata dobanzii legale, trebuie respinsă ca inadmisibila deoarece pentru acest petit nu a fost parcursa procedura prealabila. De asemenea, solicită instanței a observa ca petitul de obligare a institutiei pârâte la plata dobanzii legale nu este motivat si este total neintemeiat deoarece plata taxei pe poluare a fost efectuata voluntar de catre reclamant si in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: In cazul concret dedus judecații, reclamanta-intimată a achitat taxa de poluare la data de (...), în baza deciziei de calcul a taxei de poluare emisă la aceeași dată (f. 6 din dosarul de fond), data la care era in vigoare ultima formă a O. nr. 5., după modificările introduse prin O. nr. 2. si prin O. nr. 7.. Cuantumul și obligația plății acestei taxe au fost stabilite printr-o decizie de impunere emisă în baza dispozițiilor art. 7 din OUG 5., act administrativ fiscal pe care reclamantul l-a cunoscut cel mai târziu la momentul achitării taxei, (...). Așa cum rezultă din economia dispozițiilor art. 5 și art. 7 din OUG nr. 5. stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor OG nr. 92/2003 privind C. de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De altfel, în cuprinsul deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule comunicată reclamantului s-a prevăzut in terminis că acest act reprezintă un titlu de creanță și constituie înștiințare de plată conform legii. De asemenea, s-a mai prevăzut expres că decizia poate fi contestată în te rme n d e 3 0 d e zile d e la d a ta co mu n icării sub sancțiunea decăderii, potrivit dispozițiilor art. 207 alin. 1 din C. de procedură fiscală. În acest termen de 30 de zile reclamantul nu a înregistrat la organul administrativ un act procedural intitulat formal ,,contestație,, însă a înregistrat o plângere prin care a solicitat anularea deciziei de impunere a taxei (f. 8 dosar fond) prin care invocă în esență aceleași aspecte pe care le-ar fi putut invoca și printr-o contestație: argumente pentru care consideră că taxa achitată trebuie restituită. A. F. P. C.-N. trebuia să dea cererii calificarea juridică corectă de contestație și să o soluționeze ca atare. Nu poate fi imputabil contribuabilului care a ieșit din pasivitate în termenul procedural faptul că organul administrativ fiscal nu a dat demersului său calificarea juridică corectă pentru a invoca ulterior inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată introdusă pe rolul instanței. În consecință, instanța reține că reclamanta recurentă a urmat procedura prealabilă de contestare a actului administrativ fiscal reprezentat de decizia de calcul a taxei de poluare, conform dispozițiilor art. 207 din C. de procedură fiscală. Contestația nu a fost însă soluționată în termenul procedural de 30 de zile, fapt care îndreptățește reclamanta să se adreseze instanței pentru a analiza legalitatea actului administrativ fiscal și temeinicia încasării taxei. Instanta de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul că solicitarea de înmatriculare a autoturismului si refuzul autoritarii administrative de a înmatricula acel autoturism în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare a avut loc după data modificării O. nr. 5. prin O. nr. 2. si O. nr. 7.. A., O. nr. 2. a fost publicat in Monitorul Oficial in data de (...), iar O. nr. 7. in Monitorul Oficial din (...). In consecință, compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificările aduse formei inițiale a ordonantei. Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor două ordonanțe de urgență. A., in preambulul O. nr. 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara avand in vedere: ,,concluziile analizei gradului de a dâ n cire a cri ze i fin a n ciare și eco n o mice în luna o cto mb rie , ca re rele vă o scă d e re imp o rta n tă a p ieț e lo r a u to și a prod u cție i indu strie i f u rni zo a re, p recu m și mă su rile d e su sține re a se cto rulu i d e a u to mo b ile , afe cta t d e cri za f in a n ciară in te rna țion a lă ; - faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure p ăstra rea locu rilor d e mu n că în e con o mia româ n e a scă , iar la un loc de mu n că în i nd u stria co n stru cto a re su n t 4 lo cu ri d e mu n că î n in d u stria f u rni zo a re ,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. nr. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,, a sigu rarea p rote cție i me d iulu i p rin rea li za rea u n o r p rog rame și p roie cte p en tru îmb u n ă tă țirea ca lității a e rulu i și p e n tru în ca d rare a în va lorile limită p revă zu t e d e leg islația co mu n ita ră în a cest d o me n iu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intenție declarata expres de către legiuitor nu lăsă loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea susținerii unor programe de protectie a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislația comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. nr. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule. Intenția legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. nr. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. nr. 2.. Impactul negativ in plan social enunțat in preambulul ordonanței a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. nr. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second hand, prin modificările O. nr. 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor O rd o n an țe i de u rgen ță a G. n r. 5 ., , . Intr-un mod deloc întâmplător, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Discriminarea cu scop protecționist introdusă prin art. III alin. 1 din O. 2., principalul argument pentru constatarea incompatibilității dintre OUG 5. și dreptul comunitar a fost în vigoare până la data de (...), conform dispozițiilor exprese ale textului enunțat: ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,, Este real și faptul că, în cazul concret dedus judecății, raportul juridic de drept fiscal s-a născut după data de (...), la data de (...) când reclamanta a solicitat înmatricularea autoturismului fără plata taxei de poluare, dată la care discriminarea așa cum a fost instituită prin textul enunțat a încetat. Cu toate acestea, la data de (...) a fost adoptată OUG 1. pentru aplicarea unor măsuri privind taxa pe poluare pentru autovehicule care prevede într-un unic articol faptul că,, Autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4, a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, înmatriculate pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, beneficiază de exceptarea de la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, potrivit art. III alin. (1) din Ordonanța de urgență a G. nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, în condițiile în care acestea se înmatriculează pentru prima dată în R. în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.,, În preambulul acestei ordonanțe de urgență G. recunoaște explicit faptul că dispozițiile art. III din O. 2. au încălcat dreptul comunitar, în concret art. 110 din Tratatul de la L. (fostul art. 90 din Tratatul de I. a C. E.) declarând expres că scopul acestei norme este acela de ,,punere de acord a de urgență nr. 2. privind modificarea Ordonanței de urgență a G. nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii E., intrat în vigoare în decembrie 2009 (Tratatul de la L.), luând în considerare faptul că neasigurarea concordanței cu reglementarea comunitară va aduce prejudicii importante în relația R. cu Uniunea E., pentru a asigura un timp rezonabil de 45 de zile pentru înmatricularea autovehiculelor care provin din statele membre ale Uniunii E.intrate în R. până la 31 decembrie 2009…..,,. Executivul face abstracție de faptul că OUG 2. nu este în contradicție doar cu art. 110 din Tratatul de la L. ci și cu art. 90 din Tratatul de I. a C. E. care a devenit art. 110 în urma unei renumerotări, conținutul rămânând neschimbat. Prin această prorogare pentru un interval de 45 de zile a scutirilor de la plata taxei, discriminarea justificată de protejarea industriei interne se menține cu consecința menținerii incompatibilității taxei de poluare cu dreptul comunitar, pentru toate argumentele anterior expuse și pe intervalul de 45 de zile introdus prin noul act normativ analizat. În jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala naționala trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor. In consecința, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr- un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajati sa aleaga produsele importate in vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei nationale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala nationala contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. nr. 2. si O. nr. 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din Tratatul CE. A., exista atat o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează in R. si autoturismele second hand deja înmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de catre legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta fie spre cele deja inmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusa in discutie si prin lansarea unei proceduri de ,,infringement,, de către C. E., la data de (...), in temeiul art. 226 din Tratatul CE. A., prin declanșarea acestei proceduri, C. considera ca prevederile legislatiei romanești conform cărora taxa de poluare se suspenda pentru anumite autovehicule insa creste pentru anumite masini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria naționala a autovehiculelor noi. C. se refera astfel la ultima forma a taxei de poluare. C. a mentionat doua aspecte care ridica semne de îndoiala asupra compatibilitatii taxei de poluare, in ultima forma a acesteia. A., C. a motivat declansarea procedurii de infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerința pe deplin obiectiva, deoarece nu tine seama de calitatea intrinseca a mașinilor, iar in anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de alta parte, in urma aplicării cerintei de prima înmatriculare, toate masinile noi înmatriculate in perioada stabilita de legislatia românească care intra direct pe piata masinilor de ocazie din aceasta tara, circula fara sa fie supuse acestei taxe, pe de alta parte, masinile de o calitate asemănătoare care urmează sa fie înregistrate in R. in aceasi perioada dar nu pentru prima data si care intra in concurenta directa cu produsele nationale, vor fi supuse unei taxe substantiale. Pentru toate aceste considerente, in baza art. 304 alin. 1 punctul 9 C.pr.civ., recursul declarat va fi admis, sentința recurată va fi modificată în sensul că se va admite cererea de chemare în judecată așa cum a fost introdusă, în baza art. 218 alin. 2 Cod procedură fiscală va fi anulată decizia 8. din (...) și va fi obligată pârâta A. F. P. a M. C.-N., la restituirea sumei de 3.603 Ron achitată cu titlu de taxă de poluare. În mod subsidiar va fi admisă și cererea de chemare în garanție a cărei soluționarea depindea în mod indisolubil de soluționarea cererii de chemare în judecată principală. Potrivit art. 1 alin. 1 din O. 5. taxa de poluare ,,constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M.,,. În consecință instanța va obliga chemata în garanție să restituie la rândul ei suma de 3.603 Ron încasată cu titlu de taxă de poluare. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de B. I.-M. împotriva sentinței civile nr. 1515 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T. C. pe care o modifică în sensul că: Admite cererea de chemare în judecată, anulează decizia 8. din (...) și obligă pârâta A. F. P. a M. C.-N., cu sediul în C.-N., Piața A. I., nr. 19, jud. C. la restituirea sumei de 3.603 Ron achitată cu titlu de taxă de poluare. Admite cererea de chemare în garanție introdusă de către pârâta A. F. P. a M. C.-N. împotriva pârâtei A. F. pentru M., cu sediul în B., Splaiul I., nr. 294, corp A, sector 6 și în consecință obligă chemata în garanție la restituirea sumei de 3.603 Ron. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, D. P. A.-I. A. C. I. GREFIER, V. D. Red.A.I.A./dact.L.C.C. 3 ex./(...) Jud.fond: F.-S. B.
| ← Decizia civilă nr. 1091/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 6045/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
