Decizia civilă nr. 3904/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A C., DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 3904/2011
Ședința publică de la 21 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-I. I.
Judecător G.-A. N.
Judecător S. Al H.
G. A. B.
S-au luat în examinare recursurile declarate de către D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. D., recurent A. F. PENTRU M., împotriva sentinței civile nr. 6. pronunțată de Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu intimat V. I. C., având ca obiect anulare act de control taxe
și impozite restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
P. de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în limita probatoriului administrat. CURTEA Prin sentința civilă nr. 609 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins excepția invocată de pârâta A. F. pentru M.. S-a admis în parte acțiunea promovată de reclamantul V. I. C. împotriva pârâtelor: D. G. A F. P. M., A. F. P. D. și A. F. PENTRU M., și în consecință: S-a anulat D. nr. 106/(...) emisă de A. F. P. D. Au fost obligate pârâtele să restituie reclamantului suma de 8.430 lei, încasată cu chitanța seria TS5 nr. 4940151 din data de (...). Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 1.043 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Reclamantul a achiziționat un autoturism marca FORD, cu nr. de identificare W., în anul 2009 din Franța, stat membru al U. E.. Potrivit art. 90 par. I din T. de I. al C. E. prevede: „Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";. Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne. OUG NR. 5. este contrară art. 90 din T. de I. a C. E., întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second- hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România. După aderarea R. la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegea consumatorilor. Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de „. de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din T. CE. Astfel, prin declanșarea acestei proceduri, C. consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. C. se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare. C. a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. Astfel, C. a motivat declanșarea procedurii infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale. În ceea ce privește capătul de cerere privitor la obligarea pârâtelor la plata penalităților de întârziere de 0,1 %, potrivit dispozițiilor OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală acesta a fost respins apreciind că în situația de față eventual s-ar fi putut solicita dobânda legală reglementată de OG nr. 9.. În baza art. 274 Cod procedură civilă pârâtele au fost obligate să plătească reclamantului suma de 1.043 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorar de avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar. Pentru considerentele sus menționate acțiunea a fost admisă în parte potrivit dispozitivului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. a F. P. M., in nume propriu si pentru A. F. P. D. solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate in sensul respingerii actiunii formulate de V. I. C. ca neintemeiata; În motivare s-a arătat că: In fapt, prin sentinta civila nr. 609/(...) T. M. admite in parte actiunea promovata de reclamant impotriva paratelor A. F. pentru M., D. G. a F. P. M. si A. F. P. D. ,obligand paratele sa restituie reclamantului suma solicitata - reprezentand taxa de poluare. Cu privire la legalitatea dispozitiilor O. nr. 50 / 2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, Curtea C. s-a pronuntat prin D. nr. 802 din 19 mai 2009 publicata in Monitorul Oficial nr. 428 din 23 iunie 2009, statuand ca prin prevederile O. nr. 5., statul roman isi indeplineste obligatia pozitiva de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos, taxand În funcție de anumite criterii, autovehiculele pentru poluarea pe care o produc, iar sub aspect fiscal, o atare taxă este expresia la nivel legal a textului constitutional al art. 35. Art. 1 alin. (1) din O. nr. 50 / 2008 prevede că taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., În vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului. Totodată, alineatul 2 al aceluiași articol prevede programele și proiectele pentru protecția mediului finanțate din plata taxei pe poluare. R. asadar ca scopul declarat al acestei reglementări fiind acela de protecție a mediului. Atat taxa speciala de inmatriculare prevazuta in Codul Fiscal, cat si taxa pe poluare instituita prin O. nr. 50 / 2008 pentru instituirea taxei pe poluare au vizat implementarea unei politici de mediu care sub aspectul poluarii produse de catre autovehicule a fost conditionata intotdeauna fie de respectarea unor conditii de poluare - inmatricularea pentru prima data in R.ia a autovehiculelor avand EURO 3, fie de plata unor taxe pe prlnclp"ul "poluatorul plateste" pentru autovehiculele mari generatoare de noxe - plata accizelor inclus in combustibil cat si la importul autovehiculului, a taxei de prima inmatriculare sau a taxei pe poluare. Mai mult, inclusiv autovehiculele inmatriculate deja in R.ia fac obiectul unor reglementari de mediu prin care se incearca responsabilizarea cetatenilor prin sprijinul acordat de stat la achizitionarea unui autoturism nou in schimbul unuia vechi, peste 10 ani vechime. In urma petitiilor, C. pentru petitii din cadrul Parlamentului European a recunoscut ca "nu exista o armonizare la nivelul U. E. in domeniul taxelor referitoare la autoturisme. A. inseamna ca statele membre pot impune astfel de taxe si pot decide in mod unilateral cu privire la nivelul acestora si la metodele de calcul. De fapt, Curtea de Justiție a stabilit in hotararea din cauza C. c. D.emarca faptul ca articolul 90 TCE nu are ca scop cenzurarea nivelului excesiv de taxare si ca statele membre pot stabili rata de taxare la nivelul pe care il considera adecvat. ( Hotararea Curtii din 11 decembrie 1990 in cauza C - 47 / 88 Comisis Comunitatilor E. v Regatul D.emarcei, ECR 1990, p. I - 04509, punctul 10.) In conformitate cu jurisprudenta Curtii, nici macar ratele foarte ridicate ale taxelor nu pot fi considerate contrare legislatiei comunitare, cu conditia ca acestea sa fie aplicate in mod identic in cazul produselor interne si ale celor aduse din alte state membre. In ceea ce priveste in special taxarea autovehiculelor uzate, din jurisprudenta constanta a Curtii rezulta ca perceperea unei taxe in cazul vehiculelor uzate care provin din alte state membre UE incalca articolul 90 din T. CE, daca valoarea taxei depaseste taxa reziduala inclusa in valoarea unui autovehicul similar careafost deja inmatriculat pe piata interna ca fiind nou. ( Hotararea Curtii din 22 februarie 2001 in cauza C- 393 / 1998 Ministero P.o si Gomes Valente vFazenki P.az, ECR 2001, p I - 01327 ). Conform Curtii, discriminarea interzisa de articolul 90 din T. CE poate fi evitata daca gradul de uzura al autovehiculului importat este luat inconsiderare prin reducerea corespunzatoare a taxei. (cauza C-345 / 93 Nunes Tadeu, parag.17, C.J ). C. a analizat reglementarile romanesti privind taxa pe poluare pentru autovehicule care au fost modificate prin O. nr. 7 / 2009 in temeiul art. 90 din T. CE si a concluzionat ca aceste norme nu respecta principiul egalitatii de tratament aplicat bunurilor interne si bunurilor provenite din alte state membre. Prin urmare la data de 25 iunie 2009 s-a initiat procedura de incalcare a dreptului U. impotriva R., la care autoritatile romane au raspuns la 28 septembrie 2009 . Ulterior la 12 ianuarie 2010, autoritatile romane au transmis Comisiei O. nr. 117 / 2009 care elimina scutirea acordata anumitor autovehicule in temeiul O. nr. 218 / 2008, reintroducand astfel regimul de taxare existent in temeiul O. nr. 50 / 2008. In consecinta, motivele care au stat la baza procedurii de incalcare au incetat sa existe si cazul a fost inchis. (conform avizului publicat in Jurnalul Oficial JO C 29, (...)). In prezent dispozitiile legale in materie de taxa pe poluare pentru autovehicule sunt conforme dreptului UE. In ce priveste solicitarea dobanzii legale fiscale, solicită instanaței sa respinga cererea ca neintemeiata, avand in vedere ca taxa pe poluare nu este o taxa fiscala si nu se circumscrie situatiilor limitativ reglementate de art.117 Cod P. F., iar repararea prejudiciului se realizeaza in conditiile dreptului comun - art.1088 alin.2 cod civil cu aplicarea O.G. nr. 9. de la data cererii de chemare in judecata si nu de la data achitarii taxei. In ce priveste CHELTUIELILE DE JUDECATA solicită instanței sa aiba in vedere ca insasi Curtea C. a confirmat legalitatea dispozitiilor art. 11 din O. nr. 50 / 2008, iar organul fiscal a aplicat dispozitiile legale privind restituirea catre reclamant a sumei pentru care exista temei legal de restituire. Pentru aceste motive, solicita admiterea recursului si modificarea hotararii atacate in sensul celor de mai sus . In drept s-au invocat: Codul de P. C., L. nr.571/2003, O.G nr.92/2003 privind Codul de P. F., T. C., OUG nr. 5.. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și chemata în garanție A. F. pentru M. solicitând modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei . Consideră hotărârea pronunțată ca fiind nelegală și netemeinică. În motivare s-a arătat că: HOTĂRÂREA A FOST DATĂ FARĂ TEMEI LEGAL(art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din T. C. E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. In privinta analizei taxei prin prisma art. 110, teza 1, TFUE ,atunci când si o astfel de exigență a fost supusă analizei, opinează că, astfel cum va arăta în continuare, instanța de fond nu s-a referit la practica CEJ relevanta cu privire la întelesul si întinderea art. 110, teza 1, TFUE în materia taxării interne, în genere, și a auto vehiculelor, în special, fapt ce a condus la concluzii greșite, dar nu cu privire la legea româna, ci la cea comunitară. Cauza C-402/09 T. împotriva S.ui român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui având ca obiect cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunalul Sibiu, Secția comercială și de contencios administrativ, este prima în care au fost prezentate concluziile de către avocatul general Eleanor Sharpston, la termenul din 27 ianuarie 2011. Prezentarea concluziilor de către avocatul general este o etapă importantă a procesului, în cadrul acestora avocatul analizând în detaliu aspectele îndeosebi juridice ale litigiului și propunând, în deplină independență, Curții de J. răspunsul care consideră că trebuie dat problemei ridicate. Curtea, după ascultarea avocatului general, deliberează și adoptă hotărârea, dispozitivul acesteia fiind pronunțat în ședință publică. Hotărârile și concluziile avocaților generali sunt disponibile pe site-ul internet CURIA chiar în ziua pronunțării, respectiv a prezentării. Taxa pe poluare pentru autovehicule este conformă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. Obiectivul articolului 110 TFUE, așa cum a reținut avocatul general, este să interzică impozitarea internă care discriminează, direct sau indirect, produsele importate în favoarea produselor naționale. Or, atât timp cât legea română taxează atât autovehiculele introduse in țară, cât și pe cale produse aici, nu se poate pune problema discriminării. De asemenea, o reglementare națională de introducere a unei noi taxe aplicate la prima înmatriculare a unui autovehicul de ocazie importat dintr- un alt stat membru nu încalcă articolul 110 TFUE doar pentru că pe piața națională existau deja vehicule echivalente anterior introducerii taxei, care nu sunt supuse acestei taxe. Cât privește cea de-a doua concluzie a avocatului general, aduce în discuție valoarea reziduală a taxei pe poluare, condiție întrunită în legislația românească (art. 8 din O. nr. 5. prevede posibilitatea restituirii valorii reziduale a taxei). Și din această concluzie rezultă compatibilitate a taxei pe poluare cu articolul 110 TFUE, deoarece cuantumul taxei aplicate unui vehicul de ocazie importat nu depășește cuantumul rezidual al taxei inclus în prețul de vânzare al unui vehicul de ocazie echivalent, care a fost supus taxei atunci când a fost înmatriculat pentru prima dată ca vehicul nou. Explicația constă în faptul că O. nr. 5. prevede ca taxa cea mai mare (în functie de norma de poluare) este cea pentru masina nouă, în timp ce pentru un autovehicul de ocazie, aceasta se reduce în funcție de vechime și corespunzator deprecierii autovehiculului .. Astfel, valoarea de vanzare a unui autovehicul de ocazie, pentru care s-a achitat taxa la un moment dat, cuprinde și valoare reziduală a acesteia. Referitor la cea de-a treia concluzie a avocatului general, apreciază că și aceasta pune în evidență faptul că legea română întrunește cerințele de compatibilitate cu norma europeană. Astfel, grila fixă de depreciere prevazută în legislația privind taxa pe poluare pentru autovehicule(O. nr. 5. și H.G. 686/2008 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a O. nr. 5.(8) cuprinde, pe lângă vechimea autovehiculului alte criterii de reducere a taxei, respectiv: rulajul mediu anual, starea generală standard, dotare(aer condiționat, ABS și airbag). Deși în concluzie avocatul general lasă să se înțeleagă că legea română nu are în vedere decât vechimea autovehiculului, reținerea este inexactă. În concluzie, toate considerațiile pe care avocatul general Eleanor Sharpston le-a expus Curții de J. a U. E., pun în evidență faptul că taxa pe poluare pentru auto vehicule instituită prin O. nr. 5. este compatibilă cu articolul 110 TFUE și nu reprezintă o măsură discriminatorie. 2. Critică, de asemenea, soluția primei instanțe cu privire la capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale și a cheltuielilor de judecată. Consideră că instituția chemată în garanție nu poate fi obligată la plata acestora în primul rând pentru că nu a stabilit suma de plată reprezentând taxa pe poluare, respectiv nu a emis actul administrativ D. decalcul și, în al doilea rând, pentru că virarea sumelor în bugetul F. pentru mediu se face în temeiul OUG nr. 5., neputând fi reținută vreo culpă. Suma aferentă taxei pe poluare este virată în contul chematei în garanței de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, chemata în garanție nefăcând nicio operațiune legată de acestea. A. F. pentru M. nu este titulara vreunei obligații în raport de contribuabil. astfel încât nu putem fi obligați la plata unei dobânzi legale și a cheltuielilor de judecată. În considerarea celor ce preced, apreciază că instanța fondului a dat o interpretare ce excede atât interpretărilor oficiale și jurisprudențiale ale CE/CEJ, dar și textului propriu-zis al T.ui CE., motiv pentru care, solicită admiterea prezentul recurs și să se modifice sentința atacată în sensul respingerii acțiunii. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Deliberând asupra recursurilor, Curtea constată următoarele: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.J. că art. 110 din T. privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E.. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.) încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și plata taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descurajacumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Or, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel, Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T. de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza Simmenthal). Din această perspectivă, Curtea urmează ca în temeiul art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. rap. la 312 C. să respingă recursurile ca nefondate și să mențină în întregime hotărârea recurată. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE Respinge recursurile declarate de A. F. PENTRU M. și D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. D. împotriva sentinței civile nr. 609din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o menține în întregime. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 21 O. 2011. { F. | Președinte, M.-I. I. Judecător, G.-A. N. Judecător, S. Al H. G., A. B. } Red.G.A:N./dact.L.C.C. 2 ex./(...) Judecător fond: M. P.
← Decizia civilă nr. 3884/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4532/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|