Decizia civilă nr. 3960/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA a II-a CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)
DECIZIE CIVILĂ NR.3960/2011
Ședința din data de 24 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. S.
JUDECĂTOR: C. P.
JUDECĂTOR: A. C.
GREFIER: L. F.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanta P. A. - M. și pârâta A. F. P. A M. C. N. împotriva sentinței civile nr.1234 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. A J. C. și A. F. DE M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat avocat P. A. M. în substituire avocat S. R. T. pentru recurenta reclamantă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat de reclamanta P. A. - M. este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
Recursul promovat de pârâta A. F. P. A M. C. N. este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut cauzei, după care se constată că în data de 04 octombrie
2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea recurentei reclamante P. A. - M. la care a anexat dovada ce atestă achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar de 0,3 lei.
În data de 24 octombrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei, transmisă pe fax, întâmpinare din partea recurentei pârâtei A. F. P. A M. C.
N.
Reprezentanta recurentei reclamante solicită respingerea cererii de suspendare formulată de recurenta pârâtă în temeiul art.244 pct.1 C.pr.civ.
Curtea procedând la verificarea competenței potrivit dispozițiilor art. 1591 alin.4 C.pr.civ., constată că întemeiat pe dispozițiile art. 8 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial în a soluționa prezentul recurs și analizând cererea de suspendare formulată de recurenta pârâtă A. F. P. A M. C. N. apreciază că ipoteza normei legale instituită prin dispozițiile art.244 pct.1 C.pr.civ. nu este întrunită în prezenta cauză și prin urmare o va respinge. Reprezentanta recurentei reclamante arată că nu mai are de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune și solicită cuvântul pe fond. Curtea în urma deliberării, constată că nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat cereri în probațiune, apreciază că prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond. Reprezentanta recurentei reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată și respingerea recursului formulat de pârâta A. F. P. A M. C. N. C U R T E A Prin sentința civilă nr. 1234 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., s-a admis excepția de inadmisibilitate a cererii privind anularea Deciziei nr. 8./2010 emisa de pârâta A. P. A MUN.C. N. S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P C. N. S-a respins excepția de inadmisibilitate a cererii privind restituirea sumei achitate cu titlu de taxa de poluare. S-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta P. A. M. de restituire a sumei de 824 lei reprezentând taxa de poluare în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. A MUN.C. N. D. G. A A. P. C., A. F. P. M. S-a respins cererea de chemare in garanție formulată de pârâta A. F. P. C. N. în contradictoriu cu Administrației F. pentru M. P. a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele: Reclamanta a achiziționat autoturismul Skoda Fabia inamatriculat in anul 2002 in alt stat membru al U. europene având capacitatea cilindrică de 1397 cm³, seria de indetificare T.. La data de 5 octombrie 2010 a achitat taxa de poluare în cuantum de 824 lei, conform chitanței seria TS7 nr.0584999 dupa emiterea deciziei de stabilire ataxei de poluare pentru autovehicule emisa de pârâta AFP C. N. la data de 5 octombrie 2010. A solicitat paratei prin cererea cu nr.37822/22 octombrie anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule și restituirea sumelor încasate fara titlu. Prin Decizia nr. 296 emisă la data de 30 noiembrie 2010, cererea reclamantei a fost respinsă apreciindu-se că incasarea taxei de poluare este legala și reprezintă o condiție prealabilă primei înmatriculari a autovehiculului în România. Cu privire la excepțile invocate de pârâte, tribunalul a respins excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtei AFP C. N., calitatea procesuală a acestei pârâte este dată de faptul ca a stabilit și încasat de la reclamant suma de 824 lei cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule; excepția inadmisibilității acțiunii nu a putut fi primită întrucât tribunalul a apreciat că sunt incidente prevederile art.8 al.1 din Legea nr. 554-2004 coroborat cu art.117 al.1 lit d, din Codul de procedura fiscală, reclamantul fiind în situația de a cere restituirea unei sume plătite, ca urmare a aplicării prevederilor legale pe care le apreciază ca fiind eronate. Reclamantul solicită în principal anularea actului administrativ fiscal, adică a deciziei de calcul a taxei nr.8. /2010 situație în care tribunalul urmează a o respinge în considerarea motivelor enunțate în paragraful anterior. Inscrisul de la fila 11 dosar este interpretat de instanță în sensul unei cereri de restituire a sumei de 824 lei, platită de reclamant cu titlu de taxa de poluare. Pe fond, tribunalul a analizat legalitatea solicitării de restituire a taxei de poluare, taxă achitată după 01 ianuarie 2010 și urmează a aprecia dacă solicitarea acestei taxe este una legală în considerarea următoarelor aspecte: Astfel, OUG nr. 50/2008 stabilea în forma inițială cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România. Analizând compatibilitatea acestei taxe in forma initiala a OUG 50/2008 cu dreptul comunitar, tribunalul a apreciat că în speță aceasta nu încălca dispozițiile art. 25,28,30,90 din Tratatul de instituire a C. E. (actualmente art.30,34,36,110 din T.) . Nu se poate vorbi in speta de o discriminare între proprietarii de autovehiculele second hand ce se înmatriculează pentru prima data in Romania si cei care dețin autovehiculele second hand deja înmatriculate ele neaflându-se într-o situație similara. Astfel, în cazul celei de a doua categorii mai sus menționate nu se mai poate stabili o taxa de poluare în vederea admiterii în circulație câtă vreme ele deja au fost admise anterior intrării în vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează această taxă . Taxa de poluare solicitată în prezenta cauză, aferentă cererii de înmatriculare a fost achitată de către reclamant după data de (...) așa cum arata chiar în acțiune și din actul de la f. 4 astfel ca in vederea înmatriculării el are obligația achitării taxei de poluare. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A. F. P. a M. C.-N., solicitând admiterea recursului si modificarea sentinței in sensul admiterii exceptiilor invocate de aceasta (lipsa calitatii procesuale passive a recurentei si inadmisibilitatea actiunii) si respingerii actiunii formulare de catre reclamant ca efect al admiterii exceptiilor recurentei. În motivarea recursului se arată că avand in vedere că reclamantul nu a inteles sa atace modul de calcul efectuat de autoritatea fiscala, in speta de A. F. P. C.-N., ci s-a referit la probleme de legalitate a actului normativ precum si ca acesta ar genera discriminare intre cumparatorii de autovehicule, recurenta apreciază că nu are calitate procesuala pasiva in cauza. In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii, arată ca prima instanta a omis sa analizeze motivele invocate de recurentă in sustinerea acestei exceptii (motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila). Asa cum a aratat prin intampinarea depusa la dosarul primei instante, actiunea in contencios administrativ formulata de reclamant este inadmisibila, reluând în esență considerentele expuse în întâmpinarea depusă la fondul cauzei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs și P. A.-M., solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii in sensul admiterii in totalitate a actiunii introductive, sentinta fiind lipsita de temei legal si fiind data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a textelor legale invocate in actiunea introductiva. In cazul de fata considera ca nu se poate sustine ca nu exista o discriminare intre autoturismele second-hand inmatriculate deja intr-un stat membru al U. E. si care se inmatriculeaza in Romania si autoturismele second hand deja inmatriculate in Romania. Evident, exista un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel incat alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speta spre cele deja inmatriculate in Romania. Mai mult, instanta nu a analizat si nu s-a pronunțat asupra cererii formulate in subsidiar, respectiv aceea de a dispune restituirea sumei de 8. achitata cu titlu de taxa de poluare, ca fiind o plata nedatorata. Analizând sentința recurată prin prisma recursurilor declarate, precum și a dispozițiilor art.304 și 304¹ C.proc.civ., instanța reține următoarele: Contenciosul administrativ fiscal a fost definit drept o specie a contenciosului administrativ desemnând ansamblul căilor de atac împotriva actelor de impunere prin care se solicită diminuarea sau anularea impozitelor, taxelor, a contribuțiilor la fondurile speciale, a majorărilor de întârziere sau a penalităților și altor sume constatate și aplicate de către organele fiscale centrale și locale, abilitate potrivit legii să efectueze acte de control sau de impunere, care se soluționează după o procedură specială de către organe administrative și/sau instanțe judecătorești. Obiectul acțiunii în cazul contenciosului administrativ este reprezentat de orice act administrativ de autoritate adoptat sau emis cu nesocotirea prevederilor legii, pe când în cazul contenciosului administrativ fiscal obiectul acțiunii este un act de autoritate cu caracter special denumit generic act administrativ fiscal, definit de art.41 C.. Curtea E. a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile trebuie să asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerență rezonabilă pentru a evita posibila insecuritate juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate. Legiuitorul a statuat prin art.7 din OUG 50/2008 că stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Textul art.7 din OUG 50/2008 apare doar ca o normă de trimitere, astfel că nu se poate susține că în aplicarea normei de trimitere devine obligatorie parcurgerea procedurii administrativ fiscale prealabile, iar în aplicarea textelor din norma considerată ca normă de drept comun nu este obligatorie parcurgerea acestei etape. Potrivit art.205 Cod procedură fiscală, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate face contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii. Conform art.6 alin.2 din Legea 554/2004, actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, să fie obiectul unei jurisdicții speciale administrative pot fi atacate la instanța de contencios administrativ, cu respectarea dispozițiilor art.7 alin.1, dacă partea înțelege să nu exercite procedura administrativ jurisdicțională. În speță, însă, nu sunt aplicabile prevederile art.7 alin.1 din Legea 544/2004 întrucât obiectul acțiunii judiciare îl constituie refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului reclamantului, situație prevăzută de art. 8 alin.1 teza a II-a, din aceeași lege. Cu alte cuvinte, simplul refuz de restituire a unei taxe pe care reclamantul o consideră nedatorată îl îndrituiește pe acesta să se adreseze direct instanței de judecată. Căile ori alte mijloace pe care le indică pârâta pe care reclamanta le-ar fi putut urma și care dacă nu sunt utilizate paralizează demersul judiciar de față nu pot conduce la inadmisibilitatea acțiunii. În cauză, reclamanta a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii. Art.8 alin.1 din Legea 554/2004 permite reclamantei să se adreseze instanței de judecată după ce se i se opune refuzul explicit de soluționare favorabilă a cererii sale. Atâta timp cât reclamanta este în posesia actului din care rezultă refuzul de soluționare favorabilă a cererii sale are deschisă calea prevăzută de art.1 alin.1 din Legea 554/2004, respectiv de a se adresa instanței de contencios administrativ competente. Incompatibilitatea ultimei forme a taxei de poluare cu dreptul comunitar a fost pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de infringement de către C. E., la data de (...), în temeiul art. 226 din Tratatul CE, iar la data de (...), C. a comunicat autorităților române declanșarea etapei precontencioase a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (cauza 2009/2002 - compatibilitatea legislației românești care vizează taxarea autovehiculelor second hand în România cu art. 90 din Tratatul Comunității E.). Curtea apreciază că acesta este momentul de la care contribuabilii aveau o perspectivă clară asupra neconformității taxei de poluare cu dreptul comunitar. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere inclusiv soluțiile constante de respingere a contestațiilor contribuabililor, pronunțate de către organele administrativ-fiscale în privința cererilor de restituire a taxelor de primă înmatriculare/poluare. Toate aceste considerente au condus Curtea la concluzia că sancțiunea inadmisibilității acțiunii nu îi poate fi aplicată reclamantei, corectă fiind așadar soluționarea cauzei pe fond, reținând totodată că AFP C. - N. are calitate procesuală pasivă întrucât este organul fiscal care a încasat taxa a cărei restituire s-a solicitat. Pe fondul cauzei, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente: În speță, organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei ca urmare a aplicării dreptului intern la data de (...), în timp ce reclamanta susține nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementărilor comunitare. Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a U. E. a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul U. se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul U. nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare. Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 T., o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată direct, cu prioritate, încă de la data intrării în vigoare a OUG 50/2008, deci încă de la data de (...). Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 T. a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat înmatricularea fără plata taxei de poluare conform OUG 50/2008 în forma în vigoare în luna noiembrie 2010, instanța constată că aceasta nu diferă semnificativ de prima formă a actului normativ menționat. Având în vedere considerentele expuse, curtea apreciază că subzistă motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ., hotărârea fiind dată cu aplicarea greșită a legii; taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din T.. În consecință, în temeiul art.312 alin.1 și 3 C.proc.civ., instanța va respinge recursul declarat de AFP C. - N., va admite recursul formulat de reclamantă și va modifica hotărârea recurată în sensul că cererea de chemare în judecată va fi admisă, pârâtele urmând a fi obligate a-i restitui reclamantei suma de 7835 lei achitată necuvenit cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă, în temeiul art.1084 raportat la art.1082 C. În temeiul art.1 alin.1 din OUG 50/2008 și art.60 C.proc.civ., va fi admisă cererea de chemare în garanție formulată împotriva Administrației F. pentru M., acesta fiind organul care gestionează taxa de poluare achitată de contribuabili. În temeiul art.274 C.proc.civ., având în vedere soluția dată prezentului recurs, pârâtele vor fi obligate la plata către recurenta - reclamantă a sumei de 59 lei, reprezentând cheltuielile de judecată solicitate, constând în taxă judiciară de timbru. P. ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de A. F. P. C.-N. Admite recursul declarat de reclamanta P. A. - M. împotriva sentinței civile nr.1234 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al Tribunalului C., pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtelor D. G. a F. P. C., A. F. P. M. și A. F. P. C.-N. și, în consecință, obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 824 lei reprezentând taxă de primă înmatriculare, cu dobânda legală de la data încasării și până la restituirea integrală. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 59 lei. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 octombrie 2011. PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER M. S. C. P. A. C. L. F. Red. C.P./Dact. GC 2 ex/(...) Jud. primă instanță: A. Rădulescu
← Decizia civilă nr. 405/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 608/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
---|