Decizia civilă nr. 4089/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4089/2011
Ședința publică de la 27 O. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul M. N., împotriva sentinței civile nr. 4., pronunțată de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâții A. F. P. S. M., D. G. A F. P. M. și A. F. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este timbrat, iar părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 469 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea promovată de reclamantul M. N. în contradictoriu cu pârâții A. F. P. S. M., D. G. a F. P. a J. M. și M. M. - A. F. pentru M.. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținuturmătoarele: Din analiza prevederilor legale care au stabilit condițiile și modalitățile de percepere a taxei de poluare în vigoare la data de (...), instanța a considerat că norma de drept intern nu este neconformă cu art. 90 din TCE, actual nr. 110 TFUE. Astfel, potrivit normelor OUG 5., astfel cum au fost modificate prin OUG 1. care a abrogat, cu începere de la 1 ianuarie 2010, scutirea acordată în temeiul OUG 218/2008, obligația de plată a taxei revine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România, fără a se face nici un fel de diferențiere pe criterii de proveniență a autovehiculului, iar din sumele colectate se finanțează programe și proiecte pentru protecția mediului. Reglementată în acest mod, taxa de poluare nu mai apare a fi destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second - hand deja înmatriculate într-un alt stat membru. Scopul general al art. 90 TCE, în prezent art. 110 din Tratatul de funcționare a U. E., este acela de a asigura respectarea unuia dintre principiile de bază ale funcționării Comunității, respectiv principiul liberei circulații a mărfurilor, iar acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai mare produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne, ceea ce nu este cazul în speță, concluzie la care a ajuns însăși Comisia Europeană în urma numeroaselor sesizări pe acest aspect. Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a considerat că taxa pe care reclamantul este obligat să o achite pentru înmatricularea autoturismului său, nu apare ca fiind neconformă cu art. 110 din TFUE, situație în care acțiunea este neîntemeiată și a fost respinsă ca atare ținând seama de art. 18 al. 1 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul M. N. solicitând admiterea acestuia astfel cum a fost formulat. În motivarea recursului, recurentul a arătat, în esență, că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a normelor comunitare. In drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 indice 1 si 304 pct. 9 C.Proc. civ. Pârâta intimată D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. S.-M. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat. Deliberând asupra recursului, Curtea constată următoarele: În prezent, compatibilitatea O.U.G. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarealor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Prin urmare, cererea instanței de fond de respingere a cererii de restituire a taxei de poluare apare ca fiind dată cu greșita interpretare a normelor comunitare. Referitor însă, la cererea de anulare a chitanței seria TS6 nr. 0809745, Curtea constată că acest înscris atestă doar efectuarea plății privind taxa de poluare, nefiind un act administrativ în sensul dispozițiilor Legii nr. 554/2004. Prin urmare, acest petit se impune a fi respins. Pe cale de consecință, Curtea constată că sentința recurată este nelegală, recursul formulat fiind întemeiat, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, va dispune admiterea acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE Admite recursul declarat de reclamantul M. N. împotriva sentinței civile nr. 469 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o modifică în sensul că admite în parte cererea formulată în contradictoriu cu A. F. P. S.-M. și D. G. A F. P. A J. M.. Anulează decizia nr. 527/(...) emisă de D. G. A F. P. A J. M.. Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 5611 lei taxă de poluare și dobânda legală aferentă începând cu data achitării taxei și până la restituirea efectivă. Respinge cererea de anulare a chitanței seria TS6 nr. 0809745. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică de la 27 O. 2011. { F. | Președinte, R.-R. D. Judecător, L. U. Judecător, M. D. G., M. T. } Red.M.D./dact.L.C.C. 3 ex./(...). Judecător fond: S. O.
| ← Sentința civilă nr. 489/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 246/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
