Decizia civilă nr. 4737/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4737/2011
Ședința publică din 16 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE M. H. JUDECĂTOR F. T. JUDECĂTOR M. B. GREFIER D. C.
S-a luat în examinare recursurile declarate de către pârâta A. F. P. A M. C. N. și chemata în garanție A. F. PENTRU M. împotriva sentinței civile nr. 1597 din data de (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C., în contradictoriu cu reclamanta SC E. S., având ca obiect - anulare act de control taxe și impozite - restituire taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, se prezintă intimata-reclamantă prin avocat P. P., în baza împuternicirii avocațiale nr. 3. aflată la fila 16 din dosar, lipsind recurentele.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află la primul termen de judecată, recurs.
Recursurile declarate sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Prin Serviciul Registratură, la data de (...) intimata-reclamantă a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în trei exemplare.
Se constată că recurentele au solicitat judecarea cauzei în lipsă în temeiul art. 242 pct.2 C.pr.civ.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 al. 4 C.pr.civ., raportat la art.21 din Constituție, art. 10 al. 2 din L. nr. 5. și art. 3 pct.3 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina. Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra recursului. Reprezentanta recurentei solicită respingerea recursului declarat ca nefondat și menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Cluj pe care o apreciază ca legală și temeinică. Susține că taxa de poluare contravine normelor comunitare, instituind o discriminare între autoturismele second- hand provenite din alte state membre ale UE față de produsele naționale similare. Totodată arată că solicită și acordarea cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial, așa cum rezultă din factura depusă la dosar. Curtea, raportat la concluziile părților prezente și actele dosarului, reține cauza în pronunțare. CURTEA P rin sentința civilă nr. 1597 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, inadmisibilității, prescripției dreptului la acțiune si tardivității introducerii acțiunii invocate de pârâtă. S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta S. E. S. împotriva pârâtei A. F. P. A M. C.-N. și în consecință: A fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 19.917 lei reprezentând taxă pe poluare. S-a respins petitul privind obligarea la plata dobânzii legale în temeiul art.1082,1084 Cod Civil. S-a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. formulată de pârâtă. A fost obligată chemata în garanție A. F. pentru M. să restituie pârâtei A. F. P. a M. C.-N. suma de 19917 lei reprezentând taxă pe poluare. A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1939,3 lei cheltuieli de judecată. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs chemata în garanție A. F. PENTRU M. solicitând admiterea acestuia, casarea în întregime a hotărârii atacate și pe cale de consecintă, rejudecând cauza pe fond, să se respingă acțiunea reclamantului. HOTĂRÂREA A FOST DATĂ CU APLICAREA GREȘITĂ A L. (art. 304 pct. 9 tz. a II-a C. proc. civ.). Hotărârea instanței de fond nelegală sub aspectul gresitei interpretări și aplicări a legii. În speță, acțiunea este inadmisibilă motivat de faptul că reclamantul ar fi trebuit să atace un act administrativ și să îndeplinească procedura prealabilă a recursului grațios, conform dispozițiilor legale, în termen de 30 de zile, fiind incidente dispozițiile art. 7 alin.1 din L. 5. privind contenciosul administrativ. Mai mult decât atât, soluția instanței este nefondată, raportat la prevederile O. nr. 9. pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care are în anexa nr. 3 formularul de D. de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule. În cuprinsul acestui formular se prevede fără echivoc: "Prezenta decizie reprezintă titlu de creanță și constituie înștiințare de plată conform legii. Prezenta decizie poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii, potrivit art. 207 alin. (1) din Ordonanțe Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la organul fiscal competent, potrivit art. 209 alin. (1) din același act normativ", Prin urmare, D. de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule este titlu de creanță si totodata este act administrativ fiscal, exact ca și decizia de impunere fiscală. De asemenea, în anexa nr. 1 la ordin este detaliată procedura emiterii D.i de calcul(pct. 2.7 -2.12). HOTĂRÂREA A FOST DATĂ FĂRĂ TEMEI LEGAL(art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Critică hotărârea instanței de fond sub aspectul determinării corecte a dispozitiilor din Tratatul Comunitatii E. în raport de care se impune a fi stabilită compatibilitatea prevederilor OUG nr. 5. pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule cu normele comunitare. Curtea Europeană de J. (CEJ) a afirmat în repetate rânduri că statele membre pot impune taxe de înmatriculare asupra autovehiculelor second- hand importa te, cu condiția ca respectivele taxe să respecte dispozițiile articolului 90 din Tratatul CE. Astfel, niciun stat membru nu trebuie săaplice produselor originare din alte state membre taxe mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. 2. Cât privește capătul de cerere privind acordarea DOBÂNZII LEGALE, consideră soluția instantei de fond ca fiind nelegală. În mod total neîntemeiat, instanța a dispus obligarea la plata către reclamant a dobânzii legale, aferente sumei reprezentând taxa pe poluare. A. au prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În aplicarea acestor prevederi s-a emis Ordinul ministrului finanțelor nr. 1899/2004 privind Procedura de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal. Conform acestor reglementari, restituirea catre contribuabil se efectueaza in termen de 45 de zile de la data depunerii si inregistrarii cererii acestuia. Se constată astfel că, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dobânda cuvenită contribuabililor în materie fiscală este datorată din prima zi după expirarea termenului legal de 45 de zile pentru soluționarea cererii de restituire. Prin urmare, nu se cuvine plata daunelor incepand cu data platii. așa cum a hotărât instanța fondului. Astfel, dacă înstanța fondului hotăra de principiu acordarea dobânzii. în mod corect și legal ar fi trebuit să fie vorba de dobânda calculată și acordată potrivit O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. republicată. cu modificările §i completările ulterioare. Adică. după ce contribuabilul a formulat cerere de restituire la organul fiscal competent §i acesta i-a respins-o. se adreseaza instanței de judecată care acordă dobânda începând cu data respingerii cererii de restituire de către organul fiscal. Suma aferentă taxei pe poluare este virată în contul chematei în garanție de către organul fiscal care calculează și încasează taxa în temeiul legii, subscrisa nefăcând nicio operațiune legată de acestea. A. F. pentru M. nu este titulara vreunei obligatii în raport de contribuabil. astfel încât nu poate fi obligată la plata unei dobânzi legale. Prin urmare, din punctul de vedere al acordării dobânzii legale, hotărârea instanței fondului este absolut nelegală, fiind dată cu încălcarea evidentă a prevederilor legale. În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ., OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 1., precum și pe prevederile L. nr. 5. a contenciosului administrativ. Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta A. F. P. a mun. C.-N. solicitând admiterea recursului si modificarea sentintei civile atacate in sensul admiterii exceptiilor invocate de catre institutia pârâtă (lipsa calitatii procesuale pasive a institutiei pârâte, inadmisibilitatea actiunii, prescriptia dreptului la actiune si tardivitatea introducerii actiunii) si respingerii actiunii formulate de catre reclamant. Considera ca, sentinta civila recurata este netemeinica si nelegala in conf. cu art. 304 pct. 7, 8 si 9 Cod procedura civila. In primul rand, solicită a observa ca exceptiile invocate de catre institutia pârâtă sunt intemeiate si trebuiau admise de catre prima instanta. Respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a institutiei pârâte s-a datorat incalcarii de catre prima instanta a prevederilor art.1 coroborat cu cele ale art. 5 din OUG. Nr. 5., conform carora, "Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituievenit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., În vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului ... ", "Taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă." Avand in vedere imprejurarea ca, reclamantul nu a inteles sa atace modul de calcul efectuat de auroritatea fiscala, in speta de A. F. P. C.-N., ci s-a referit la probleme de nelegalitate a actului normativ precum si ca acesta ar genera discriminare intre cumparatorii de autovehicule, apreciază ca institutia pârâtă nu are calitate procesuala pasiva in cauza. In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii actiunii, solicită a observa ca prima instanta a omis sa analizeze motivele invocate de pârâtă in sustinerea acestei exceptii (motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila). Asa cum a aratat prin intampinarea depusa la dosarul primei instante, actiunea in contencios administrativ formulata de reclamant este inadmisibila, pentru urmatoarele considerente: Taxa pe poluare a fost stabilita de catre institutia pârâtă prin D. de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule, emisa urmare cererii depuse de catre reclamant la institutia pârâtă. Asa cum se mentioneaza in cuprinsul ei, decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule putea fi contestata de catre reclamant in termen de 30 de zile de la data comunicarii, sub sanctiunea decaderii, potrivit art. 207 alin.1 din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, la organul fiscal competent potrivit art. 209 alin. 1 din acelasi act normativ. Reclamantul nu a exercitat, insa, calea administrativa de atac a contestatiei prevazuta de art. 205 si urm. Din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata impotriva deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule, motiv pentru care actiunea formulata de catre reclamant este inadmisibila. In conf. cu art. 218 alin.2 din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, actul care ar fi putut fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta ar fi fost decizia prin care D. G. a F. P. a J. C. ar fi solutionat contestatia prevazuta de art. 205 si urm. din ordonanta, in cazul in care o astfel de contestatie ar fi fost formulata de catre reclamant. Deci, actul care a produs efecte juridice este decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule care constituie titlu de creanta si in baza careia reclamantul a achitat taxa pe poluare. Pentru motivele mai sus expuse, prima instanta trebuia sa respinga ca inadmisibila actiunea in contencios administrativ formulata de reclamant. Atata timp cat decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost desfiintata prin exercitarea caii speciale de atac a contestatiei administrative prevazute de art. 205 si urm. din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, institutia pârâtă nu putea fi obligata la restituirea catre recIamant a taxei pe poluare si nu poate fi vorba despre vreun refuz nejustificat din partea institutiei pârâte. Face precizarea ca, prin cererea inregistrata la institutia pârâtă, reclamantul nu a contestat decizia de calcul al taxei pe poluare ci a solicitat restituirea taxei anterior mentionate. In sensul celor de mai sus s-a pronuntat Curtea de A. T. prin D. civila nr. 3. prin care actiunea formulata de reclamantul din acel dosar a fost respinsa ca inadmisibila pentru motivul ca nu se poate pune problema restituirii taxei pe poluare pentru autovehicule atata timp cat decizia de calcul al taxei pe poluare nu a fost contestata in conformitate cu art. 205 si urm. din O.G. nr. 92/2003 in termenul prevazut de art. 207 alin. 1 dinordonanta, precum si Curtea de A. C. prin mai multe decizii (ex. D. civila nr. 1.). În al doilea rând acțiunea formulată de către reclamant trebuia respinsă ca inadmisibilă de către prima instanță și pentru motivul că reclamantul nu a făcut dovada că ar fi depus la instituția pârâtă cerere de restituire a taxei de poluare astfel încât nu a parcurs nici procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din L. nr. 5.. De asemenea, actiunea formulata de catre reclamant este inadmisibila si datorita faptului ca decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule a fost emisa de catre institutia pârâtă urmare cererii depuse de catre reclamant la institutia pârâtă prin care acesta a solicitat sa procedeze la "calcularea taxei pe poluare conform oug 5.". De asemenea, solutia de respingere a exceptiei inadmisibilitatii actiunii s-a datorat incalcarii de catre prima instanta a prevederilor art. 205 si urm. si art. 218 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003 (motiv de modificare a hotararii prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila). De asemenea, solutia de respingere a exceptiei prescriptiei dreptului la actiune si tardivitatii actiunii este gresita, deoarece, raportat la data comunicarii catre reclamant a deciziei de calcul al taxei pe poluare si la data platii taxei pe poluare, termenul de depunere a actiunii prevazut de art. Il alin. 1 si 2 din L. nr. 5. a fost depasit. In al doilea rand, actiunea formulata de catre reclamant trebuia respinsa ca neintemeiata de catre prima instanta, pentru urmatoarele considerente: Asa cum a aratat mai sus, taxa pe poluare a fost stabilita de catre institutia pârâtă la cererea reclamantului prin care acesta a solicitat stabilirea taxei pe poluare, in conformitate cu O. nr. 5.. Cererea reclamantului a fost solutionata favorabil de catre institutia pârâtă prin D. de calcul al taxei pe poluare (depusa la dosarul primei instante). Prin urmare, in speta nu poate fi vorba despre vatamarea vreunui drept al reclamantului sau despre refuzul nejustificat al institutiei pârâte de a-I rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. Avand in vedere faptul ca taxa pe poluare a fost stabilita la cererea reclamantului, inseamna ca la data respectiva reclamantul insusi a apreciat ca O. nr. 5. nu contravine normelor de drept comunitar. D. de calcul al taxei pe poluare nu a fost atacata de catre reclamant in conditiile art. 205 si urm. din O.G. nr.92/2003 republicata si modificata, astfel incat in mod gresit a fost desfiintata de catre prima instanta. Deci, titlul de creanta (decizia de calcul al taxei pe poluare) prin care a fost stabilita taxa pe poluare nu a fost desfiintat prin exercitarea cailor speciale de atac, motiv pentru care actiunea in contencios administrativ nu putea fi admisa astfel cum a fost formulata, indiferent de concordanta sau neconcordanta O. nr. 5. cu prevederile art. 90 din Tratatul de I. a CE. De altfel reclamantul nu a făcut dovada că s-ar afla într-un dezavantaj concurențial sau că taxa pe poluare pe care a achitat-o ar fi contrară art. 110 TFUE. Solicită a observa că reclamantul nu a depus la dosar nici un act din care să rezulte că autovehiculul pentru care a achitat taxa pe poluare ar fi fost înmatriculat anterior în vre-un stat membru al UE astfel încât art. 110 TFUE (art. 90 TCE) nu este aplicabil în prezenta speță. De asemenea, solicită instanței a observa că cererea sa de chemare în garanție a A. F. pentru M. a fost admisă astfel cum a fost formulată, situațieîn care obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată este netemeinică și nelegală. Reclamanta intimată SC E. S. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată - fila 12-15. Deliberând asupra recursurilor, Curtea constată următoarele: Reclamantul a cumpărat un autoturism marca Volkswagen Transporter înmatriculat pentru prima oară în Germania. In vederea înmatriculării în România a fost obligată să achite taxa pe poluare în sumă de 19917 lei, taxa achitată conform chitanței seria TS5 nr. 5810232 din data de (...). Ulterior, considerând aceasta taxa nelegala, a înaintat o plângere prealabila la AFP a M. C.-N., prin care a solicitat restituirea sumei achitate reprezentând taxa pe poluare . In răspunsul primit, parata si-a exprimat refuzul de a da curs solicitării acesteia, pe motiv ca taxa de poluare este legala si nu poate fi restituită. Art. 1 alin. (1) din L. nr. 5. consacră dreptul oricărei persoane care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de a se adresa instanței de judecată pentru recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei astfel cauzată. Reclamantul s-a adresat tribunalului în temeiul acestui text legal, criticând refuzul nejustificat de soluționare a cererii de restituire astfel încât excepția inadmisibilității a fost în mod întemeiat respinsă. În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a AFP C.-N., Curtea constată că taxa a cărei restituire se solicită a fost încasată de această instituție motiv pentru care se impune a sta în judecată, în prezentul litigiu, în calitate de pârâtă. În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarealor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. De asemenea, Curtea de Justiție a pronuntat la 07 iulie 2011, o hotarare în cauza Cauza C-263/10 - NISIPEANU, prin care arata, asa cum a statuat deja in cauza T., ca OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre. Aceleasi consideratii vizeaza si regimul de impozitare prevazut de modificarile aduse prin OUG nr. 2., OUG nr. 2., OUG nr. 7. si, respectiv, OUG nr. 1.. Curtea retine ca obiectivul privind protectia mediului s-ar realiza mai complet si mai coerent aplicand taxa pe poluare oricarui vehicul care corespunde normelor Euro 1 si Euro 2, care a fost pus in circulatie in Romania. O astfel de taxare ar fi posibila. Cu privire la limitarea in timp a efectelor hotararii sale, Curtea a respins cererea guvernului roman, constatand ca acesta nu a facut dovada criteriului privind existenta unor perturbari grave a economiei romaneasti ca urmare a pronuntarii prezentei hotarari. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de J. (cauza Simmenthal). Față de aceste împrejurări, în baza art. 312 Cod proced. civilă, Curtea va respinge recursurile declarate de A. F. PENTRU M. B. și A. F. P. A M. C.- N. împotriva sentinței civile nr. 1597 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o va menține în întregime. Va obliga recurentele, în baza art. 274 alin 3 Cod proced. civilă, să plătească intimatei SC E. S. suma de 100 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, având în vedere complexitatea cauzei și practica instanței în această materie. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L. DECIDE Respinge recursurile declarate de A. F. PENTRU M. B. și A. F. P. A M. C.-N. împotriva sentinței civile nr. 1597 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui C. pe care o menține în întregime. Obligă recurentele să plătească intimatei SC E. S. suma de 100 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința din 16 Noiembrie 2011. Red.M.H./dact.L.C.C. 2 ex./(...)/Jud.fond: G. G.
| ← Decizia civilă nr. 2223/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 824/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
