Decizia civilă nr. 2188/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2188/2011
Ședința publică de la 19 Mai 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. U.
Judecător D. M.
Judecător R.-R. D.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta D. G. A F. P. A J.
S. ÎN NUME P. ȘI ÎN N. A. F. P. S., împotriva sentinței civile nr. 5., pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), în contradictoriu cu pârâtul O. I.-M. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxa de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. Pr. Civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-a depus întâmpinare. Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare, în temeiul art. 150 C. Pr. Civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare. CURTEA Prin sentința civilă nr. 5413 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), a fost admisă acțiunea reclamantului O. I. M. în contradictoriu cu D. G. a F. P. S. și A. F. P. S. și s-a dispus anularea deciziei nr.2639/2010 emisă de A. F. P. S. și restituirea către reclamantă a sumei de 18.707 lei taxă de poluare cu dobând alegală din 22 iunie 2010 și până la restituirea integrală a debitului, și s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii și cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M.. T. a reținut faptul că taxa de poluare forma în vigoare la data cererii reclamantului nu este compatibilă cu art.90 din T.ul de I. a C. E. T., a apreciat că nu s-a dovedit virarea sumei reprezentând taxa de poluare în contul chematei în garanție. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs D. G. a F. P. S. în numepropriu și în numele A. F. P. S. solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii iar în cazul admiterii acțiunii, admiterea cererii de chemare în garanție. Se arată că reclamantul nu a urmat procedura administrativă prevăzută de art.205 și 218 C., astfel că acțiunea este inadmisibilă, s-a arătat că taxa de poluare este compatibilă cu normele T.ului constitutiv al U., respectiv art.28 și art.90 paragr.1 și căvirarea taxei de poluare în contul chematei în garanție rezultă din chitanța de plată și din prevederile HG 686/2008. Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-aapreciat ca fiind fondat din următoarele considerente: Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciară internă și cea a C.E.J. că art. 110 din T.ul privind funcționarea U. E. (TFUE) și ca atare creează drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale U. le pot proteja. Judecătorul național, ca prim judecător în spațiul U. E. are competența atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 110 din (TFUE) să aplice procedurile naționale de așa manieră ca drepturile prevăzute de T. să fie deplin și efectiv protejate. ,,Ab intio,, trebuie insa enunțată starea de fapt care sta la baza demersului dedus judecății și plecând de la aspectele concrete ale speței, trebuie decelate normele de drept intern incidente si compatibilitatea acestora cu dreptul U. E. Așa cum rezultă din dispozițiile legale pertinente taxa pe poluare se datorează la prima înmatriculare a vehiculului (art. 4 lit. a din OUG nr. 5.) încât dreptul intern aplicabil raportului juridic de drept material se circumscrie normelor juridice în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Instanța de recurs, urmărind modificările succesive ale O. 5., constată faptul ca solicitarea de înmatriculare a autoturismului și refuzul autorității administrative de a înmatricula acel autoturism, în absenta dovezii de achitare a taxei de poluare, a avut loc după data modificării O. 5. prin O. 2. și respectiv OUG 7.. În consecință, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE, incidente trebuie analizata prin raportare efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamantul I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.lui. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Chiar dacă din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5., este necesar ca în lumina celor statuate să se deceleze dacă argumentele utilizate de Curtea de Justiție sunt valabile și față de normele juridice care reglementau obligativitatea plății taxei pe poluare în vigoare la data formulării cererii de înmatriculare. Trebuie notat că la data formulării cererii de înmatriculare ca efect al OUG nr. 1. a încetat efectul art. III introdus prin OUG nr. 2. și ca atare practic s-a revenit la forma inițială de calcul și stabilire a taxei pe poluare cu mențiunea că nivelul taxei pe poluare percepută în noile condiții legale era mai mare ca și cea stabilită ca datorată în prima variantă a OUG nr. 5.. Or, Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Aceste statuării sunt valabile în opinia Curții de A. și în cauza de față cu atât mai mult cu cât reglementarea aplicabilă în această cauză prevede plata unei taxe pe poluare mai mare ca și cuantum decât cea reglementată în forma inițială. Și este așa, deoarece raționamentul CJUE din cauza T. este valid și în legătură cu reglementările succesive primei forme a OUG nr. 5.. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Astfel fiind, Curtea reține că în cauza de față se poate stabili în lumina celor statuate de Curtea de Justiție că OUG nr. 5. în forma incidentă în cauza de față este contrară dreptului U., respectiv art. 110 parag. 1 din TFUE. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății. Or, statuând astfel Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din T.ul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la excepția inadmisibilității, Curtea va aprecia că deși procedura prevăzută la art.205, 218 C. trebuie urmată atunci când se contestă un act administrativ fiscal, la momentul emiterii deciziei de calcul privind taxa de poluare nu se cunoștea faptul că OUG 5. încalcă prevederile art.110 din TFUE, astfel cum a decis Curtea Europeană de Justiție în cauza T., fapt care dă posibilitatea restituirii taxei de poluare în baza prevederilor art.117 C. și Ordinului nr.1899/2004 a MFP. Totuși, adresa 2631 din (...) nu reprezintă un act administrativ fiscal în înțelesul prevăzut de art.41 C. și de art.2 alin.1 lit.c din Legea 554/2004. În ceea ce privește acordarea dobânzii fiscale, încălcarea dreptului comunitar constituie conform practicii Curții E. de Justiție o faptă ilicită care dă dreptul persoanei vătămate la despăgubire, însă, aceasta se acordă în baza OG 9/2000. În ceea ce privește chemarea în garanție, această cerere este fondată deoarece organele fiscale au obligația de a transfera sumele colectate cu titlu de taxă de poluare în contul A. F. pentru M. potrivit art.3 alin.6 din HG 686/2008, fapt ce rezultă și din chitanța de plată a taxei. Față de cele ce preced, raportat la considerentele menționate în precedent care înlocuiesc sentința pronunțată de instanța de fond, în conformitate cu prevederile art.312 C.proc.civ., raportat la 304 pct.9 C.proc.civ., recursul urmează a fi admis cu consecința modificării în parte a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M., menținând restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E Admite recursurile declarate de D. G. a F. P. S. în nume propriu și în numele A. F. P. S. împotriva sentinței civile nr. 5413 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a adresei 2639 din (...) emisă de A. F. P. S. și admite cererea de chemare în garanție a A. F. pentru M. formulată de către pârâte, obligă chemata în garanție A. F. pentru M. să restituie pârâtelor suma de 18.707 lei cu titlu de taxă pe poluare și dobânda legală începând cu (...) până la restituirea integrală a debitului. M. restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică} de la 19 mai 2011. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER, L. U. D. M. R. R. D. M. T. red.RRD/AC
2 ex. - (...)
| ← Decizia civilă nr. 345/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 4954/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
