Decizia civilă nr. 486/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 486/2011
Ședința publică de la 04 F. 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. M.
JUDECĂTOR G.-A. N.
JUDECĂTOR S. AL H.
GREFIER A. B.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta D. G. A F. P. A J. S., în nume propriu și în numele A. F. P. A M. Z. împotriva sentinței civile nr.
2992 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., privind și pe intimații
B. R. A., A. F. PENTRU M.-M. M., având ca obiect anulare act de control taxe
și impozite taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că recursul declarat este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2 C.pr.civ.
Curtea, efectuând verificările impuse de dispozițiile art. 1591 alin 4 C.pr.civ., stabilește că este competentă general, material și teritorial în judecarea prezentului recurs, în temeiul dispozițiilor art. 3 pct. 3 C.pr.civ. După deliberare, apreciind cauza în stare de judecată, în temeiul dispozițiilor art. 150 C.pr.civ., Curtea declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare în baza actelor existente la dosar. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 2992 din (...) pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S. s-a admis acțiunea reclamantei B. R. A., împotriva pârâtei D. G. A F. P. A J. S. - A. F. P. Z. și s-a dispus anularea Adresei nr. 10542/(...) emisă de pârâtă, care a fost obligă la restituirea către reclamantă a sumei de 2.586 lei, reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până la achitarea integrală. S-a respins cererea de chemare în garanție a M. M. - A. F. de M., precum și cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin chitanța seria TS6 nr. 1796857 din (...), reclamanta a achitat la T. municipiului Z. suma de 2586 lei cu titlu de taxă de poluare prevăzută de O. nr. 5. (f. 13 dosar fond). De asemenea, a mai învederat instanța de fond, prin cererea nr. 6.199 înregistrată la (...), reclamanta a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor, iar prin adresa cu nr. 10542/(...) a A. a municipiului Z. s-a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că acestea nu se încadrează la sume de restituit contribuabililor potrivit art. 117 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Potrivit art. 2141 - 2143 din Codul fiscal și pct. 311 - 312 din Normele Metodologice de aplicare a C. fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătesc cu ocazia primei înmatriculări în R., de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru persoane și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori alte state. Conform art. 90 par. 1 din tratatul Constitutiv al Uniunii E. nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Conform hotărârii CJE în cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulații a mărfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurență, prin eliminarea oricărei forme de protecție care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii față de produsele provenind din alte state membre. Așadar rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone. Or, în R. nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici. Prin introducerea art. 2141 - 214 3 din Codul fiscal s-au încălcat prevederile art. 90 din T.C.E., în sensul că a introdus un regim discriminatoriu între autoturismele introduse în R. și cele existente în R.. Organele fiscale din R. au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a C. fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare. Instanța constată că într-adevăr, în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național. Aceasta rezultă din două argumente: 1. Constituția R.: de la 1 ianuarie 2007, R. este un stat membru al Uniunii E. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E., precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul, Președintele R., G. și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului 2 ( alin.4). De altfel, prin L. nr. 1. de ratificare a T. de aderare a R. și B. la U. E., statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare al Comunității, dinainte de aderare. 2. Jurisprudența C. de J. E. Prin D. în cazul Costa / Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de T. - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară și fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, a precizat tribunalul, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin L. nr. 3. privind Codul fiscal. De asemenea în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acestea contravin normelor interne, fără a solicita sau așteptaeliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri, constituționale. Chiar dacă hotărârile C. nu au caracter normativ ele sunt obligatorii și produc efecte erga omnes. Și este ușor de observat că toate hotărârile C. susțin ideea că regulile de drept comunitar se aplică de plin drept, cu efecte identice, pe toată suprafața Comunității E., fără ca statele membre să-i poată opune obstacole. Deoarece în R., stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate ori reînmatriculate în țara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în R. după aducerea acestora aici, instanța constată o diferență de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor menționate în T.ul CEE. Aceste dispoziții se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achizițiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, altfel încălcându-se principiul libertății circulației mărfurilor - adică se dezavantajează, direct sau indirect, mașinile din celelalte țări membre U., în competiția cu produsele similare autohtone. Întrucât tribunalul a constatat că suma de 2.586 lei reținută de pârâtă cu titlu de taxă poluare nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamanta a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului în R.. Cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Finanțelor Publice, a M. M. - A. F. pentru M. ca în caz de pretenții bănești, acesta să fie obligat la plata lor, a fost respinsă de tribunal, întrucât nu această instituție încasează suma din litigiu și nici nu se varsă în contul acesteia. Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâții au fost obligați să achite și folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la art. 1082 Cod civil, respectiv dobânda legală calculată conform art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000, de la data încasării sumei până la data plății efective. În final, s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâta a emis adresa atacată în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și în baza unei legi naționale în vigoare și a activității pe care o desfășoară. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta D. G. A F. P. A J. S. în nume propriu și în numele A. F. P. A M. Z., solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinței pronunțată de Tribunalul Sălaj, iar pe cale de consecință, admiterea cererii de chemare în garanție a A. F. pentru M. și menținerea ca temeinică și legală a actului administrativ-fiscal reprezentând decizia de calcul a taxei pe poluare emisă de A. Z. În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și în considerarea disp. art. 3041 C.pr.civ., pârâta a susținut că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile O. nr. 5. și a admis în mod nelegal acțiunea reclamantei și a dispus anularea deciziei de calcul a taxei pe poluare emisă de A. Z. și obligarea sa la restituirea către reclamantă a sumei de 2.586 lei. Referitor la aspectul respingerii cererii de chemare în garanție a A., pârâta a arătat că în conformitate cu art. 1 alin. 1 din O. nr. 5. taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M., și se gestionează de A. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar înconformitate cu art. 3 alin. 1 din aceeași ordonanță, taxa se calculează de organul fiscal competent din subordinea A.N.A.F. In concluzie, nu organul fiscal, obligat prin sentinta la restituirea sumei solicitate de reclamant este beneficiar al plătii, si prin urmare nu are obligatia legală de a asigura restituirea sumei solicitate de reclamant. Drept, urmare, pârâta consideră că instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., deoarece această sumă constituind venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionata de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor si proiectelor pentru protectia mediului, iar hotărârea astfel pronunțată nu este opozabilă și A. F. pentru M.. In concluzie, nu organul fiscal, obligat prin sentinta la restituirea sumei solicitate de reclamantă este beneficiar al plătii, si prin urmare nu are obligația legală de a asigura restituirea sumei solicitate de aceasta. Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca fiind nefondată, argumentat de faptul că în cauză sunt aplicabile prev. O. nr. 5. privind instituirea taxei pe poluare, rap. la data formulării de către reclamantă a cererii de restituire a sumei plătite de aceasta la unitatea fiscală prin chitanța nr. 1796857 din (...). întrucât taxa nu a fost calculată conform art. 124 Cod fiscal, abrogat la data achitării taxei, ci conform O. nr. 5., aceasta reprezintă un instrument de protecție a mediului. Pe de altă parte s-a precizat și faptul că departe de a da eficiență textelor din OU.G. nr. 5., instanța de fond a adăugat un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, astfel cum a fost prev. de art. 1 din ordonanță, această soluție fiind nelegală, deoarece actul normativ prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de poluare. O altă critică formulată de pârâtă se referă la faptul că instanța de fond nu a făcut nici o rferire la incidenta art. 725 alin. 1 C.pr.civ. invocat în întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, dispoziții care consacră regula aplicării imediate a legii noi de procedură și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche și care nu încalcă dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție, având în vedere că legea nouă se aplică din momentul intrării ei în vigoare proceselor începute sub legea veche, dar aflate în curs de judecată. Având în vedere aceste considerente, pârâta a învederat că soluția legală pe care trebuia să o pronunțe prima instanță trebuia să fie în raport de noile dispoziții legale din O. nr. 5., prin care legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitată în perioada (...) - (...) și nu restituirea integrală a taxei, iar procedura de restituire a sumelor reprezentând diferența între taxa specială și taxa pe poluare pentru autovehicule, aceste dispoziții fiind de imediată aplicare și neîncălcând principiul neretroactivității legii civile în timp. În opinia pârâtei, motivele invocate de reclamantă sunt neîntemeiate având în vedere și faptul că în Infograma nr. 5899/(...) trimisă de reprezentanta permanentă a R. pe lângă U. - B., se arată că expertul DG T. a menționat că prevederile privind taxa pe poluare pentru autovehicule sunt conforme cu criteriile europene. În sprijinul poziției sale, pârâta a făcut trimitere la jurisprudența C. C., precum și la protocoalele la care R. este semnatară, concluzionând că soluția instanței de fond trebuia pronunțată în raport de noile prevederi ale O. nr. 5.. In privința solicitării reclamantei de plată a dobânzii pârâta a învederat că în mod nelegal instanța de fond a admis acest capăt de cerere neavândnici o justificare legală și fără a avea în vedere dispozițiile C.pr.fiscală coroborate cu dispozițiile Ordinului nr. (...) pentru aprobarea procedurii de restituire, care prevăd că pentru procedura de restituire a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal sunt aplicabile termenele prev. de dispozițiile art. 199 (în prezent art. 70) alin. 1 și 2 sau art. 112 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, republicată, după caz, acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor și se calculează numai asupra sumei care a fost aprobată a fi restituită . Față de aceste considerente, pârâta susține că instanța în mod nelegal a admis capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale aferente sumei solicitate la restituire reprezentând taxă specială de primă înmatriculare. Din această perspectivă, pârâta a menționat și faptul că a respectat dispozițiile legale privind taxa de poluare care a fost în vigoare până în data de (...) precum și dispozițiile art. 117 C.pr.fiscală și, de asemenea, faptul că aplicarea principiului priorității dreptului comunitar față de dreptul național revine, conform art. 148 alin. 4 din Constituția R. Parlamentului, Președintelui R. și G., iar autoritatea judecătorească garantează ducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării, motiv pentru care nu poate fi reținută culpa procesuală a autorității fiscale pentru a fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Intimata B. R. A. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, deoarece taxa de poluare stabilită în sarcina sa încalcă dreptul la libera circulație a mărfurilor în cadrul C.E. și principiul nediscriminării între produsele comunitare și cele naționale. Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a acteloratașate la dosar, Curtea de apel constată că este fondat pentruurmătoarele considerente: Raportul juridic de drept fiscal dintre părți este guvernat de forma modificată a OUG nr. 5., formă care realizează un tratament discriminatoriu între autovehiculele importate dintr-un stat membru și autovehicule similare înmatriculate deja în statul membru, sub aspectul taxei de poluare percepute. A., Curtea constata faptul că plata taxei a avut loc după data modificării O. nr. 5. prin O. nr. 2. si OUG nr. 7.. A., plata taxei s-a realizat în (...), cererea de restituire adresată autoritătii administrative este datată (...), O. nr. 2. a fost publicata in Monitorul Oficial in data de (...), iar O. nr. 7. in Monitorul Oficial din (...). In consecința, compatibilitatea O. nr. 5. cu prevederile comunitare incidente trebuie analizata prin raportare la modificările aduse formei initiale a ordonantei. Analiza trebuie efectuata in primul rând prin relevarea scopului urmărit de către Guvernul României prin adoptarea celor doua ordonante de urgenta. A., in preambulul ordonantei de urgenta nr. 2. se prevede faptul ca adoptarea acesteia a fost necesara având in vedere: ,,concluziile analizei gradului de adâncire a crizei financiare și economice în luna octombrie, care relevă o scădere importantă a piețelor auto și a producției industriei furnizoare, precum și măsurile de susținere a sectorului de automobile, afectat de criza financiară internațională precum și faptul că Guvernul României se preocupă de luarea măsurilor care să asigure păstrarea locurilor de muncă în economia românească, iar la un loc de muncă în industria constructoare sunt 4 locuri de muncă în industria furnizoare,, Este lipsit de echivoc faptul ca intentia legiuitorului nu mai are nicio legătură cu scopul declarat al adoptării O. 5., care potrivit enuntului din preambulul acestui act normativ urmarea initial ,,asigurarea protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței C. de J. a C. E., având în vedere faptul că aceste măsuri trebuie adoptate în regim de urgență, pentru evitarea oricăror consecințe juridice negative ale situației actuale,,. Schimbarea de intentie declarata expres de către legiuitor nu lasa loc vreunei interpretări. A., de la necesitatea sustinerii unor programe de protectie a mediului prin îmbunătățirea calității aerului si pentru încadrarea in valorile limita prevăzute de legislatia comunitara in acest domeniu, scopul declarat al O. nr. 5. s-a transformat in protejarea industriei interne de autovehicule si păstrarea locurilor de munca angrenate in producția de autovehicule. Intentia legiuitorului nu a suferit vreo modificare prin O. 7. sub aspectul protejării industriei interne de autoturisme, ci acest ultim act normativ are un declarat caracter reparatoriu, propunându-si înlăturarea discriminărilor intre contribuabilii care au achitat taxa de poluare anterior si ulterior datei de 15 decembrie 2008, data intrării in vigoare a O. nr. 2.. Impactul negativ in plan social enuntat in preambulul ordonantei a fost înlăturat printr-o ajustare a nivelului taxei, insa acest fapt nu a produs nici o modificare cu privire la scopul declarat al O. nr. 2., anterior analizat. Trebuie enuntat in acest context si faptul ca, desi initial taxa de poluare era datorata la prima înmatriculare a autoturismelor in R., indiferent daca este vorba despre autoturisme noi sau second-hand, prin modificarile OUG nr. 5., o anumita categorie de autoturisme noi au fost exceptate de la plata taxei de poluare. A. ,,autovehiculele M1 cu norma de poluare E. 4 a căror capacitate cilindrică nu depășește 2.000 cmc, precum și toate autovehiculele N1 cu norma de poluare E. 4, care se înmatriculează pentru prima dată în R. sau în alte state membre ale Uniunii E. în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009 inclusiv, se exceptează de la obligația de plată a taxei pe poluare pentru autovehicule stabilită potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a G. nr. 5.,,. Intr-un mod deloc intamplator, categoria de autoturisme exceptata de la plata taxei de poluare corespunde caracteristicilor tehnice ale autoturismelor produse în R., o noua dovada a intentiei clare de protejare a industriei interne in detrimentul produselor importate. Pentru aceste argumente, prin ultimele modificări aduse O. 5., taxa de poluare încălcă prev. art. 90 din T.ul de I. a C. E. A., in jurisprudența referitoare la art. 90 din T.ul CE, Curtea de Justiție E. a explicat care sunt conditiile in care se poate retine aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele nationale si produsele importate, trebuie sa existe o similitudine sau un raport de concurenta intre produsele importate vizate de taxa si produsele interne favorizate, prelevarea fiscala națională trebuie sa diminueze sau sa fie susceptibila sa diminueze, chiar si potential, consumul produselor importate, influentand astfel alegerea consumatorilor. In consecință, atunci când produsele interne si produsele importate se afla intr-un raport de concurenta, iar prin efectul unei norme fiscale nationale se creaza o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați sa aleaga produsele importate in vederea realizarii unui scop declarat deprotejare a industriei naționale si a locurilor de munca, art. 90 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrara art. 90 trebuie înlăturata de la aplicare. In urma modificărilor aduse prin O. nr. 2. si OUG nr. 7., norma interna îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarata incompatibila cu art. 90 din T.ul CE. A., exista atât o discriminare intre autoturismele second- hand înmatriculate deja intr-un stat membru al Uniunii E. si care se înmatriculează in R. si autoturismele second hand deja înmatriculate in R. si mai mult, exista si o discriminare intre o anumita categorie de autoturisme noi, cu caracteristicile celor produse in R. si restul autoturismelor noi, discriminare introdusa de către legiuitor cu intentia declarata de protejare a industriei nationale, scop incompatibil cu cerintele si rigorile spatiului de libera circulatie a mărfurilor, fortei de munca si capitalului. Exista desigur un raport de concurenta intre produsele importate si produsele nationale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientata spre o anumita categorie de produse, in speță fie spre cele deja înmatriculate in R., fie spre cele produse in R.. Pe de altă parte, este real faptul că, în cauză, a fost formulată o cerere de chemare în garanție de către pârâta D. S. in nume propriu si in numele AFP Z. Curtea apreciază că instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. Nr. 5., această sumă constituind venit la bugetul F. pentru M., fiind gestionata de A. F. pentru M., în vederea finantarii programelor si proiectelor pentru protectia mediului, iar hotărârea astfel pronunțată nu este opozabilă și A. F. pentru M.. Potrivit art. 1 din O. nr. 5. taxa pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M., iar în conformitate cu art. 3 alin. 2 din ordonanță, taxa se calculează de organul fiscal, dar banii încasați constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., astfel că în mod greșit prima instanță a apreciat că suma încasată de la reclamant este administrată de către M. F. Având în vedere aceste aspecte, prima instanța de fond a ignorat prevederile imperative reglementate de O. nr. 5., iar hotărârea astfel pronunțată nu este opozabilă și A. F. pentru M.. Așadar, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1-3 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, va fi admis recursul declarat de D. G. a F. P. S. în numele A. F. P. a municipiului Z. și va fi modificată sentința atacată, în sensul că va admite cererea de chemare în garanție și în consecință va obliga A. F. PENTRU M. să achite A. F. P. Z. suma de 2.586 lei reprezentând taxă de poluare cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până al achitarea efectivă. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței atacate. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN N. LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de D. G. A F. P. S. în nume propriu și ca reprezentant al A. F. P. A M. Z. împotriva sentinței civile nr. 2.992 din 17 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui S., pe care o modifică în sensul că admite cererea de chemare în garanție formulată de D. S. obligă chemata în garanție A. F. PENTRU M. să restituie pârâtei A. F. P. A M. Z. suma de 2.586 lei reprezentând taxă de poluare cu dobânda legală aferentă de la data plății (...) și până al achitarea efectivă. Menține restul dispozițiilor. D. este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2011.{ F. | Președinte, D. M. Judecător, G.-A. N. Judecător, S. Al H. Grefier, A. B. } Red.G.A.N. Dact.L.C.C./2 EX./(...) Jud.fond:K. M.
| ← Decizia civilă nr. 2032/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 1644/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
