Decizia civilă nr. 5075/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...) R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ,
DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 5075/2011
Ședința publică de la 24 N. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. M.
Judecător M. D.
Judecător R.-R. D.
G. C. P.
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamanta B.-A. V. împotriva sentinței civile nr. 1579 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al
T.ui M., în contradictoriu cu intimații D. G. A F. P. M., A. F. P. A O. Ș. M. și
A. F. PENTRU M. - M. M., având ca obiect anulare act de control taxe și impozite, restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este { F. |legal} îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 22,00 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 16 septembrie 2011 s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea intimatei D. G. A F. P. A J. M. în nume propriu și pentru A. F. P. Ș. M..
Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. pr. civ., constată că, raportat la art. art. 3, alin. 3, art. 299 C. pr. cv. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 este competentă general, material și teritorial să judece pricina. S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. C U R T E A : Prin sentința civilă nr. 1579 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...), al T.ui M. s-a respins excepțiile invocate de pârâte S-a respins acțiunea formulată de reclamanta B.-A. V. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. M., A. F. P. A O. Ș. M. și A. F. PENTRU M. Conformându-se exigentelor art. 137 alin.1 C.Proc.Civ., la prima zi de înfățișare, instanța de fond a soluționat cu prioritate excepția inadmisibilității invocată în cauză de pârâta D. M.. Reclamanta a invocat pe cale de excepție, în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 554/2004, nelegalitatea deciziei de stabilire a taxei pe poluare, situație în care nu se poate reține că acesta nu atacă un act administrativ fiscal și că tribunalul nu ar fi competent să soluționeze acțiunea. Asupra fondului cauzei, instanța a retinut următoarele: Reclamanta a solicitat anularea deciziei de stabilire a taxei pe poluare, obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 2727 lei reprezentând taxă de poluare de reclamantă cu chitanța seria TS6 nr. 4531174/(...), cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă. Această taxă a fost stabilită prin aplicarea elementelor de calcul prevăzute de O. nr. 5.. Taxa de poluare a fost instituită prin Ordonanța de Urgență nr. 5. care a abrogat prevederile din Codul Fiscal referitoare la taxa de primă înmatriculare a autovehiculelor. A constatat instanța de fond, că actul normativ menționat, în forma în vigoare la data plății taxei nu încalcă dispozițiile dreptului comunitar. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta B.-A. V. solicitând admiterea recursului, și modificarea sentinței civile atacate, în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată. În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 alin. 9 C.pr.civ. coroborate cu art. 312 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă. În motivarea recursului, reclamanta a invocat și a dezvoltat pe larg mai multe aspecte privind prioritatea dreptului comunitar față de prevederile naționale, respectiv tratamentul discriminator al taxei de poluare, în condițiile în care aplică un tratament juridic și fiscal diferit unor situații identice concretizate în achiziționarea de către o persoană a unui autovehicul, concluzionând că O. nr. 5. cu modificările ulterioare aduse prin O. nr. 1. încalcă prev. art.90 din Tratatul de I. a C. A mai menționat reclamanta că taxa a fost încasată în baza unei legislații interne contrară normelor comunitare, astfel încât, în aplicarea principiului priorității dreptului comunitar, există obligația de restituire Pârâta D. M. în nume propriu și pentru A. F. P. Ș. M. a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului formulat de reclamant, argumentat de faptul că dispozițiile OUG 5. nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate. (f.16-17). Analizând recursul formulat, Curtea reține următoarele: Referitor la fond: În prezent, compatibilitatea O. 5. cu prevederile dreptului U., în speță art. 110 din TFUE incidente, trebuie analizata prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârea pronunțată la data de 7 aprilie 2011 de către Curtea de Justiție a U. E. în cauza nr. C-402/09 având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată în temeiul articolului 234 CE de Tribunalul Sibiu din România, prin decizia din 18 iunie 2009, primită de Curte la data de 16 octombrie 2009, în procedura privind pe reclamanta I. T. împotriva pârâților S. Român prin M. F. și E., D. G. a F. P. S., A. F. P. S., A. F. pentru M. și M. M.. Prin această hotărâre Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că: A. 1. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Și este așa, deoarece din parag. 29 al hotărârii rezultă că întrebarea și răspunsul Curții de referă la varianta inițială a OUG nr. 5. aplicabilă în prezentul litigiu. Curtea de Justiție a interpretat dreptul U., mai precis art. 110 din TFUE, plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante suntsupuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 3. din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 5. are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Pe cale de consecință, se poate conchide că taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second hand cumpărate din alte state membre ale U. fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. Pentru a statua astfel Curtea mai are în vedere că hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din TFUE interpretarea pe care C. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare. Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 5., varianta inițială, trebuie să se rețină că reglementarea națională este incompatibilă cu art. 110 TFUE de la data intrării în vigoare, respectiv de la data de 1 iulie 2008. Or, concluzia care se impune este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.pr.fisc). Statuând astfel, Curtea și-a îndeplinit misiunea încredințată de art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția R. și din Tratatul de aderare a R. la UE precum și de jurisprudența pertinentă a Curții de Justiție (cauza Simmenthal). Referitor la obligația de plată a dobânzii, Curtea constată că reclamantul a achitat la A. F. P. taxa de poluare și a solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii potrivit art. 124 Cod pr. fisc, iar prima instanta a acordat altceva decât s-a solicitat de reclamant, respectiv dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale. Încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 C.p.c. deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează. Este important a se avea în vedere dispozițiile art. 3 alin. 3 din O.G. nr. 9/2000 dacă ar fi fost formulat un astfel de petit, or un capăt de cerere privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale în materie civilă nu a fost formulat. În consecință, față de cele menționate anterior, în temeiul art. 304 pct. 9 c.pr.civ. raportat și la dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite recursul formulat de reclamanta B.-A. V. și va modifica hotărârearecurată în sensul că vor fi obligate pârâtele să restituie reclamantei suma de 2.727 lei, reprezentând taxă de poluare, respingându-se restul capetelor de cerere. În temeiul art. 274 al. 1 c.pr.civ. pârâtele vor fi obligate să achite reclamantei B.-A. V. 65 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru. Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Admite recursul declarat de către reclamanta B.-A. V. împotriva sentinței civile nr. 1579 din (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M. pe care o modifică în sensul că admite în parte acțiunea. Obligă pârâtele A. F. P. Ș. M. și A. F. PENTRU M. să restituie reclamantei suma de 2727 lei, taxa pe poluare achitată de reclamantă. Obligă pârâtele să achite reclamantei 65 lei cheltuieli de judecată la fond și în recurs. Respinge restul capetelor de cerere. Menține restul dispozițiilor sentinței. Decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședința publică din 24 noiembrie 2011.{ F. | Președinte, D. M. Judecător, M. D. Judecător, R.-R. D. G., C. P. } Red.D.M. Dact.H.C./3 ex./ (...). Jud.fond:S.O..
| ← Decizia civilă nr. 5870/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 3425/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
