Sentința civilă nr. 347/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 347/2011

Ședința 09 I. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE R.-R. D.

Grefier M. T.

S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta U. J. C.-F. M., în contradictoriu cu pârâta A. DE M. PENTRU P. O. S. DE D. R. U., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

La apelul nominal făcut în ședința se prezintă pentru reclamantă, consilier juridic C. M., cu împuternicire la dosar.

Procedura de citare este legal} îndeplinită.

Curtea, din oficiu, în temeiul art. 1591 alin. 4 C. Pr. Civ., raportat la art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, corelat cu art. 3, pct. 1 C. Pr. Civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.

S-a făcut cauzei, după care Curtea învederează reprezentantului reclamantei faptul că, în conformitate cu prevederile art. 13 din HG

457/2008, autoritatea de management este M. Muncii.

Curtea pune în discuția părții prezente competența materială a acesteiinstanțe, raportat la actele atacate - nota de debit și decizia.

Reprezentantul reclamantei arată că în cuprinsul deciziei atacate s-a indicat curtea de apel, ca instanță competentă.

Curtea învederea acestuia faptul că nota de debit este un act de executare, astfel încât, în conformitate cuz art. 172 C. Pr. Fisc., instanța judecătorească competentă este Judecătoria de la locul de executare.

Reprezentantul reclamantei arată că locul de executare este

Judecătoria Baia Mare.

Curtea pune în discuția părții prezente oportunitatea disjungerii celor două petite adiacente.

Acesta arată că petitele respectiva fac obiectul aceluaiși contract, iar legătura dintre ele este indisolubilă.

Curtea rămâne în pronunțare asupra excepției necompetentei materiale.

CURTEA

Reclamanta U. J. C. F. M. a formulat în contradictoriu cu A. de M. pentru P. O. S. D. R. U. (A.) o contestație împotriva notei de debit 81/(...) comunicată prin adresa cu nr.E 7545/AZ/(...) la data de (...) precum și a deciziei cu nr.E 2339/AZ/(...) solicitând anularea acestor acte, radierea din sarcina reclamantei a debitelor instituite la data de (...) în valoare totală de

109.072 lei pentru care s-a inițiat procedura de executare silită conform dosarului 5398 al Administrația Finanțelor P.e B. M., radierea din sarcina reclamantei a sumei de 29.864 lei reprezentând dobânzi și penalități de întârziere calculate la debitul de mai sus, precum și a celorlalte sume accesorii și repunerea părților în situația anterioară cu obligarea A. la reluarea obiectivitate a controlului efectuat pentru a se putea stabilit cu exactitate sumele care sunt de regularizat cu ocazia plății finale.

În motivarea acțiunii se arată că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile stabilite în baza contractului de finalizare nerambursabile cofinanțat de A. însă, pârâta s-a folosit de poziția sa de autoritate de stat pentru a-și impune în mod ilegal voința cu toate că verificarea efectuată de această autoritate s- a făcut superficial, nefiind admise solicitările reclamantei.

M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin A. a depus întâmpinare solicitând instanței să pună în vedere reclamantei să-și precizeze acțiunea raportat la art.3 alin.1 pct.70 din HG 11/2009.

La primul termen de judecată, Curtea în virtutea obligației stabilite în art.159/1 alin.4 C.proc.civ., a pus în discuție competența materială și teritorială competentă să judece acțiunea promovată de reclamantă și a rămas în pronunțare pe excepția necompetenței. De asemenea, a pus în discuție cu reprezentantul reclamantului care este pârâtul cu care înțelege să se judece, raportat la art.13 din HG 457/2008 care stabilește că ministerul este autoritatea de management și art.3 alin.1 pct.70 din HG

11/2009, reclamantul înțelegând să se judece cu M. Muncii, Familiei și

Protecției Sociale în calitate de autoritate de management a A.

Asupra excepției, Curtea va reține următoarele:

Prin procesul verbal de constatare nr.E 6705/C1/(...) încheiat de A. s- au stabilit contribuția beneficiarului la proiect, achizițiile de bunuri, eliberarea, distribuirea și evaluarea chestionarelor de nevoi de instruire, precum și concluziile verificării.

Împotriva acestui proces verbal, reclamanta a formulat contestație în conformitate cu prevederile art.205 C., contestație ce a fost soluționată prin decizia E 2339/AZ/(...) prin care s-a admis parțial contestația petentului, iar debitul prevăzut în procesul verbal de constatare s-a modificat parțial în sensul că constatându-se neeligibilă unele sume pentru remunerarea unor persoane s-au calculat în sarcina reclamantei o creanță bugetară în sumă totală de 109.071,95 lei. Potrivit acestei decizii, aceasta poate fi atacată la Curtea de A. C. sau la Curtea de A. B.

De asemenea, A. a emis o notă de debit cu nr.81 din (...) care a fost contestată de reclamantă arătându-se că există o diferență între sumele stabilite prin actele încheiate de autoritatea pârâtă.

Potrivit art.10 din Legea 554/2004 competența materială este stabilită în cazul actelor administrativ fiscale în funcție de valoarea sumei contestate atunci când aceasta privește o taxă impozit, contribuție sau datorie vamală, precum și alte accesorii. Astfel, dacă suma este de până la 500.000 lei competența aparține Tribunalului, iar dacă suma impusă prin actele administrativ fiscale este de peste 500.000 lei competența de primă instanță este în favoarea Curților de A. fără ca în acest caz să conteze poziția autorității administrative, respectiv dacă, actul administrativ este emis de o autoritate centrală sau locală.

Cum, potrivit art.1 din Codul de procedură fiscală, acest cod se aplică în vederea reglementării drepturilor și obligațiilor părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat, administrarea drepturilor vamale, administrarea creanțelor și veniturilor ce constituie venituri ale bugetului general consolidat și aceasta este procedura ce a fost urmată de către autoritatea pârâtă erijată în organ fiscal, respectiv procesul verbal de constatare și emiterea unei decizii în procedura prevăzută de art.205, 218 C. prin care s-astabilit creanța bugetară, rezultă că competența instanței va fi determinată de valoarea cuprinsă în actul administrativ fiscal.

În acest caz, valoarea cuprinsă în actele contestate este sub 500.000 lei, astfel încât competența aparține Tribunalului M., instanță către care Curtea de A. va declina competența în conformitate cu prevederile art.159 alin.1 pct.2 C.proc.civ.și 158 C.proc.civ.

Tribunalul Maramureș ca și instanță competentă, urmează să decidă dacă nota de debit este un act administrativ fiscal sau este un act de executare, caz în care competența va fi determinată conform art.172 alin.4

C., raportat la prevederile art.373 alin.2 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C.

Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de U. J. C. F.

M. în contradictoriu cu M. Muncii, Familiei și Protecției Sociale în calitate de autoritate de management a A., în favoarea Tribunalului M..

Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2011.

PREȘEDINTE, GREFIER, R. R. D. M. T. red.RRD/AC

2 ex. - (...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 347/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal