Sentința civilă nr. 361/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. (...)

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 361/2011

Ședința { F. publică} de la 16 I. 2011

Completul compus din:

PREȘEDINTE R.-R. D.

Grefier M. T.

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ și cererea de suspendare a deciziei de impunere, formulate de reclamanta P. R., în contradictoriu cu pârâta D. G. A F. P. A J. C., având ca obiect contestație act administrativ fiscal și cerere de suspendare.

S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că la data de (...) s-au depus la dosar, de către reclamantă, concluzii scrise.

CURTEA

Reclamanta P. R. a chemat în judecată D. G. a F. P. C. solicitând prin acțiunea înregistrată la data de 20 ianuarie 2011 anularea deciziei de impunere 15691 din 27 aprilie 2010, suspendarea acestei decizii până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei precum și la obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii arată că prin emiterea deciziei au fost încălcate normele fundamentale și reglementările normative speciale, astfel că solicită suspendarea executării deciziei în conformitate cu prevederile art.14 și 15 din Legea 554/2004 cu raportare și la art.581 C.

Pe fondul cauzei, reclamanta arată că nu datorează taxa pe valoare adăugată deoarece nu este persoana impozabilă din punct de vedere legal așa cum rezultă din prevederile art.127 alin.2 și art.150 alin.1 din Codul fiscal. Chiar dacă a efectuat operațiuni imobiliare, aceste livrări de bunuri imobile, nu intră în categoria operațiunilor impozabile. Organul fiscal nu a demonstrat faptul că în cauză există îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.126 C.

Prin urmare, nu a efectuat o activitate de comerciant și nu poate intra în sfera acestei noțiuni, neavând nici calitatea de persoană impozabilă. Pe de altă parte, prin această interpretare retroactivă a legii, este încălcat principiul securității juridice fiind reglementat în art.3 lit.b Codul fiscal principiul certitudinii impunerii. În subsidiar, arată că cuantumul cotei de impunere nu este de 19% pentru că beneficiază de o cotă redusă de 5% având în vedere declarațiile notariale ale cumpărătorului și cu raportarea prevederilor hotărârii 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a C. fiscal. Oricum, faptul generator trebuia calculat de la data încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare.

D. G. a F. P. C. a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii în contencios administrativ, invocând excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată deoarece potrivit art.218 C.,obiectul acțiunii în contencios administrativ îl constituie decizia prin care se soluționează contestația împotriva deciziei de impunere, astfel că acțiunea formulată direct împotriva acestei decizii de impunere, este inadmisibilă.

În ceea ce privește cererea de suspendare, solicită a se pune în vedere reclamantei să depună cauțiunea prevăzută de art.215 C. și arată că și în ipoteza depunerii acesteia, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 și 15 din Legea contenciosului administrativ. Aceasta deoarece, actul administrativ se bucură și prezumția de legalitate și de veridicitate iar iminența producerii unei pagube, de asemenea nu se prezumă ci trebuie dovedită de persoana lezată, simpla executare a unui act fiscal neproducând prin ea însăși o pagubă.

La data de 31 martie 2011 reclamanta prin reprezentantul acesteia a depus o precizare de acțiune, de fapt o completare a acțiunii, solicitând pe lângă anularea deciziei de impunere 15691/(...) și a deciziei de soluționare a contestației nr.134 din 30 iulie 2010.

Raportat la completarea de acțiune, D. G. a F. P. C. a invocat prescripția dreptului la precizare a acțiunii solicitând respingerea acțiunii împotriva deciziei 134/2010 a D. G. a F. P., ca urmare a admiterii acestei excepții.

Asupra excepțiilor și asupra fondului cauzei, Curtea va reține următoarele:

Prin decizia de impunere nr.15691/(...) s-au stabilit în sarcina reclamantei P. R., obligații fiscale suplimentare reprezentând 1.094.990 lei constând în 689.497 lei TVA și 405.493.000 lei majorări de întârziere.

Reclamanta a formulat contestație administrativ fiscală soluționată prin decizia 134 din 30 iulie 2010 de către D. G. a F. P. C. prin respingerea contestației depuse ca neîntemeiată.

Acțiunea a fost formulată împotriva deciziei de impunere de către reclamantă la data de 20 ianuarie 2011, iar completarea de acțiune împotriva deciziei 134 din 30 iulie 2010 a fost formulată la data de 31 martie

2011.

Raportat la excepția prescripției introducerii acțiunii împotriva deciziei

134/30 iulie 2010, Curtea a solicitat din oficiu dovada comunicării acestei decizii cu reclamanta. P. confirmării de primire, reclamanta a primit decizia

134/30 iulie 2010 la data de 5 august 2010.

De la această dată de 5 august 2010 prin care i-a fost comunicată decizia de soluționare a contestației și până la 31 martie 2011, data la care reclamanta a completat acțiunea solicitând anularea acestei decizii s-a împlinit termenul de 6 luni prevăzut de art.11 alin.1 din Legea 554/2004.

Ca atare, se impune admiterea excepției prescripției introducerii acțiunii împotriva deciziei 134 din 30 iulie 2010 cu consecința respingerii ca prescrisă a acțiunii împotriva acestei decizii.

Având în vedere această soluție, se impune a se analiza excepția inadmisibilității acțiunii împotriva deciziei de impunere 15691/(...) care urmează a fi admisă dat fiind faptul că acțiunea împotriva deciziei de soluționare a contestației este prescrisă, potrivit art.218 C., reclamanta nu poate solicita în mod direct anularea deciziei de impunere.

În consecință, în conformitate cu art.218 C. raportat la art.18 din

Legea 554/2004 va respinge acțiunea formulată de reclamantă.

În ceea ce privește cererea de suspendare, dat fiind soluția asupra acțiunii principale, Curtea va aprecia că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 și 15 din Legea 554/2004 și 215 C. deoarece nu existăcazul bine justificat și nu a fost dovedită paguba iminentă iar cauțiunea nu a fost achitată.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune împotriva deciziei 134 din 30 iunie 2010 a D. G. a F. P. C..

Admite excepția inadmisibilității acțiunii împotriva deciziei de impunere 15691 din (...) a D. G. a F. P. C..

Respinge acțiunea formulată de reclamanta P. R. cu domiciliul în G., str.R. nr.47 precum și cererea de suspendare în contradictoriu cu D. G. a F. P. C. cu sediul în C.-N., str.A. I. nr.19.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16 iunie 2011.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R. R. D. M. T. red.RRD/AC

4 ex. - (...)

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 361/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal