Sentința civilă nr. 362/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. (...)
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 362/2011
Ședința { F. publică} de la 16 I. 2011
Completul compus din: PREȘEDINTE D. M. Grefier M. T.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC C. SRL, în contradictoriu cu pârâții D. PENTRU A. ȘI D. R. M. și M. A. ȘI D. R., pârât GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ acordare despăgubiri pt. calamități naturale.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că prin încheierea de ședință din data de (...) și cea ulterioară s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale ale părților, încheiere ce face parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată în data de 29 martie
2010 pe rolul T. M. reclamanta SC C. SRL, în contradictoriu cu pârâții D.
PENTRU A. ȘI D. R. M. și M. A. ȘI D. R., pârât GUVERNUL ROMÂNIEI a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1. Anularea actului administrativ - adresa nr. 673/(...) înaintată de pârâta de rd. 1 reclamantei cuprinzând refuzul nejustificat de soluționare a cererii reclamantei de acordare a despăgubirilor pentru calamitățile naturale suferite în agricultură în cursul anului 2009.
2. Obligarea pârâtei de rd. 1 la plata efectivă a despăgubirilor cuvenite reclamantei cu titlu de „. produs prin fenomene naturale, în cuantum de
351.470 lei";.
3. Obligarea pârâtei de rd. 2 să aprobe sumele necesare reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei prin calamități naturale în cuantum de
351.470 lei și să aloce aceste sume pârâtei de rd. 1 în vederea plății;
4. În temeiul prevederilor art. 274 C. solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată în caz de opunere la admiterea prezentei.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta arată că în calitate de producător agricol a însămânțat în cursul anului 2009 culturi de porumb, orzoaică de primăvară și ovăz, iar din toamna anului 2008 a rămas în cultură grâu de toamnă, triticale de toamnă și măr toate însămânțate/cultivate în epoca optimă cu soiuri și hibrizi certificați.
În perioada de vegetație a culturilor s-a semnalat o lipsă acută a precipitațiilor în intervalul 25 martie 2009 - 29 aprilie 2009, 5 mai 2009 -
25 mai 2009, 27 mai 2009 - 18 iunie 2009 toată luna iulie și respectiv septembrie 2009.
În aceste condiții, s-au înregistrat pierderi ale recoltelor cu efecte dezastruoase asupra rezultatelor economice.
Susține reclamanta că este îndreptățită să beneficieze de despăgubiri pentru daunele produse culturilor în conformitate cu L. nr. 3., iar refuzul de acordare a acestora este unul nejustificat.
Ulterior, reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând în contradictoriu cu pârâții D. pentru A. și D. R. M., M. A. și D. R. și Guvernul României admiterea cererii precizate și în consecință:
1. - să se recunoască dreptul reclamantei la despăgubiri pentru daunele produse culturilor acesteia "grâu de toamnă ", triticale de toamnă ", "orzoaică de primăvară ", "ovăz ", "porumb boabe "și" măr" în anul agricol
2009 ca urmare a calamităților naturale - în conformitate cu prevederile L. nr. 3. privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură;
2. - să fie obligată pârâta M. să sesizeze Guvernul României cu privire la starea de calamitate naturală a culturilor "grâu de toamnă ", triticale de toamnă ", "orzoaică de primăvară ", "ovăz ", "porumb boabe" și "măr" în județul M. în anul 2009 și să îndeplinească toate formalitățile legale în vederea acordării despăgubirilor;
3. - să fie obligat pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI să adopte o
Hotărâre de" Guvern prin care să declare STAREA DE CALAMITATE
NATURALĂ a culturilor "grâu de toamnă ", .triticale de toamnă ", orzoaică de primăvară", "ovăz ", "porumb boabe "și" măr" în județul M. în anul 2009 precum și să stabilească condițiile și limitele despăgubirilor;
4. - să se anuleze adresa nr. 673/(...) emisă de pârâta de rd.1 reclamantei cuprinzând refuzul nejustificat de soluționare a cererii acesteia de acordare a despăgubirilor pentru calamitățile naturale suferite în agricultură în cursul anului 2009.
5. - să se dispună obligarea pârâtei d.a.d.r. maramureș la plata efectivă a despăgubirilor cuvenite reclamantei cu titlu de "prejudiciu produs prin fenomene naturale", în cuantum de 351.470 lei.
6. - să se dispună obligarea pârâtului de rd.2 să aprobe sumele necesare reprezentând prejudiciu cauzat reclamantei prin calamități naturale în cuantum de 351.470 lei și să aloce aceste sume pârâtei de rd.1 în vederea plății;
7. - în temeiul prevederilor art.274 și 277 Cod de procedură civilă, solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, al căror cuantum îl vom preciza și dovedi înaintea instanței, în caz de opunere la admiterea prezentei.
Prin sentința civilă nr. 5034 din 8 decembrie 2010 Tribunalul Maramureș a declinat competența de soluționare a cauzei in primă instanță Curții de A. C.
Pârâtul M. A. și D. R. a formulat întâmpinare - fila 83 dosar tribunal prin care a invocat excepția lipsei procedurii prealabile susținând că nu a fost îndeplinită această procedură, excepția prematurității în considerarea faptului că nu au fost parcurse toate etapele legale pentru obținerea despăgubirilor, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive motivat de faptul că nu are în competență aprobarea sumelor necesare reprezentând prejudiciul cauzat reclamantei, ci doar aprobarea sumelor individualizate pe județe după declararea stării de calamitate prin hotărâre de guvern.
În privința fondului pârâta a solicitat respingerea.
Pârâta D. pentru A. și D. R. M. a formulat întâmpinare - fila 95 prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive arătând că și-a îndeplinit toate obligațiile prevăzute de L. nr. 3., respectiv a întocmit toateactele necesare dosarului de despăgubiri al reclamantei pe care l-a înaintat mai apoi M..
Pârâta a formulat - fila 97 dosar tribunal o cerere de chemare în garanție a G. R. solicitând ca în situația în care va cădea în pretenții chematul să fie obligat la plata acestor sume.
În motivarea cererii de chemare în garanție pârâta arată că realizarea drepturilor pretinse nu se poate face fără emiterea unei hotărâri de guvern la propunerea M. A. și D. R. așa cum prevede art. 14 din L. nr. 3..
Chematul in garanție Guvernul României a formulat întâmpinare - fila 116 prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței (excepție soluționată prin admitere de către Tribunalul Maramureș), precum și excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție.
Referitor la această excepție chemata în garanție a arătat că cererea de chemare in garanție se întemeiază in principal pe existența unei obligații legale sau convenționale de garanție ori a unei obligații de despăgubiri.
Fiind in prezența unui litigiu de contencios administrativ apreciază chemata în garanție că nu poate fi folosit mijlocul procedural al chemării în garanție în fața instanței de contencios în alte situații decât cele expres prevăzute de art. 16 alin. 2 din L. nr. 554/2004.
În privința fondului cererii de chemare în garanție chemata în garanție a solicitat respingerea acestuia.
În calitate de pârât, în urma precizării acțiunii, Guvernul României a formulat întâmpinare - fila 174 dosar tribunal, în care a invocat excepția tardivității depunerii precizării de acțiune în considerarea dispozițiilor art. 132 alin. 1 C., excepția calității sale procesuale pasive pentru capetele de cer
1-2 și 4-6 arătând că nu există în aria sa de competentă obligațiile ce se cer a fi executate prin petitele menționate anterior, precum și excepția lipsei plângerii prealabile arătând că reclamantul nu a formulat plângere prealabilă anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
În privința fondului pârâtul a solicitat respingerea acțiunii așa cum a fost precizată.
Pârâtul M. A. și D. R. a formulat întâmpinare la precizarea de acțiune - fila 15 dosar curte de apel arătând că L. nr. 3. a fost abrogată prin
L. nr. 2. astfel încât în prezenta acțiune introductivă nu mai are temei legal.
În privința fondului a solicitat respingerea.
Prin notele de ședință depuse de către pârâta D. pentru D. R. M. fila 34 a reiterat poziția procesuală expusă anterior.
Pentru termenul din 2 iunie 2010 reclamanta a formulat o cerere în probațiune - fila 46 care a fost respinsă pentru considerentele ce vor fi expuse ulterior cu prilejul motivării hotărârii.
Din actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Reclamanta și-a întemeiat acțiunea introductivă pe dispozițiile L. nr. 3. ce permitea persoanelor afectate de calamități obținerea unor despăgubiri după urmarea unei proceduri prevăzute în actul normativ menționat.
În privința reclamantului, Curtea reține că din adresa nr. 763 din
10 martie 2010 pârâta D. pentru A. și D. R. M. arată că documentația privind calamitățile naturale înregistrate în anul 2009 la culturile agricole deținute de către reclamantă a fost verificată și corespunde prevederilor L. nr. 3. - fila 12.
La dosar au fost depuse de altfel și actele ce constituie documentația ce trebuie înaintată MADR, pentru ca acesta să solicite mai apoi emiterea hotărârii de guvern pentru declararea stării de calamitate.
Procedura ce trebuie urmată este descrisă în art. 9-15 din L. 3. privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitati naturale în agricultura, în speță așa cum rezultă din pozițiile procesuale exprimate și actele depuse, deși a fost înaintată propunerea pentru emiterea HG, acea hotărâre ce aparține spre competență G. R. nu a fost emisă - fila 110-112.
Curtea reține că în actul transmis de către M. A. și D. R. către
Guvernul României rezultă atât suprafața afectată cât și valoarea alocației bugetare.
Procedând cu prioritate în condițiile art. 137 C. la analiza excepțiilorinvocate Curtea reține următoarele:
Referitor la excepția de tardivitate a depunerii precizării acțiunii introductive Curtea constată că această precizare a fost depusă la data de 10 noiembrie 2010 pentru termenul din acea zi - fila 159 dosar tribunal. Până la acea dată în cauză s-au mai dat 3 termene respectiv 12 mai, 9 iunie și 19 septembrie 2010.
Potrivit art. 132 alin. 1 C. la prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii precum și pentru a propune noi dovezi.
Potrivit art. 134 C. este socotită ca prima zi de înfățișare aceea în care părțile legal citate pot pune concluzii.
Din conținutul încheierilor de ședință întocmite pentru termenele anterioare termenului din 10 octombrie 2010 rezultă că la acele termene de judecată s-a procedat la comunicarea actelor depuse, întâmpinări și probe - înscrisuri, precum și la comunicarea cererii de chemare in garanție.
La termenul din 15 septembrie 2010 reclamanta a solicitat amânarea pentru a formula precizarea de acțiune, iar față de împrejurarea că până la acel termen s-a procedat doar la comunicarea întâmpinărilor și a înscrisurilor depuse, se poate constata că doar la termenul din 15 septembrie 2010, „prima zi de înfățișare";, reclamantul a formulat cererea sa de amânare în vederea precizării acțiunii introductive.
Curtea constată că dispozițiile legale sunt respectate, iar excepția apare ca fiind nefondată.
Toți pârâții chemați în judecată au invocat excepția lipsei calității lor procesuale pasive.
Curtea apreciază excepțiile invocate ca nefondate din următoarele considerente:
Din petitele acțiunii introductive rezultă că reclamantul urmărește să obțină despăgubirile ce consideră că i se cuvin ca urmare a calamităților naturale ce au afectat recolta agricolă.
În procedura de determinarea a stării de calamitate și de acordare a despăgubirilor, fiecare dintre cei 3 pârâți au propriul rol evidențiat de textele legale menționate anterior.
În consecință, pentru propriile obligații stabilite în lege și în privința cărora prin acțiunea introductivă precizată se solicită executarea fiecare dinte cei 3 pârâți au calitate procesuală pasivă fiind parte în raportul de drept material generat de conținutul L. nr. 3..
Excepția lipsei procedurii prealabile, excepție invocată atât de către
M. cât și de Guvernul României va fi respinsă din următoarele considerente:
Acțiunea introductivă este întemeiată pe dispozițiile art. 2 alin. 2 din L. nr. 554/2004 respectiv refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri referitor la un drept în esență acel drept de acordarea a despăgubirilor este aparent stipulat în favoarea reclamantului în L. nr. 3..
Potrivit art. 7 alin. 5 din L. nr. 554/2004 pentru situația refuzului nejustificat plângerea prealabilă nu este obligatorie.
Întemeiat pe aceste texte legale excepția va fi respinsă.
Pârâtul M. a invocat excepția prematurității prin raportare la lipsa hotărârii de guvern prin care să fie stabilită starea de calamitate.
Motivat de faptul că reclamanta și-a precizat acțiunea introductivă solicitând obligarea pârâtului Guvernul României la emiterea hotărârii de guvern de stabilire a stării de calamitate, excepția de prematuritate invocată va fi respinsă.
Excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție va fi de asemenea respinsă pentru următoarele considerente:
Față de pârâta D. pentru A. și D. R. M. reclamanta a solicitat obligarea la acordarea efectivă a despăgubirilor, în privința cărora a și formulat o cerere în probațiune de efectuare a unei expertize.
Pentru ipoteza admisibilității acestui petit, cu caracter preventiv, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție, arătând că obligația de plată ce ar putea fi stabilită în sarcina sa, este condiționată de existența unei hotărâri de guvern care să determine zonele calamitate și despăgubirile ce trebuie să fie plătite.
Întrucât are atribuții de plată efectivă, conform art. 15 din L. nr. 3. prin intermediul chemării în garanție prevăzută de art. 60 C., pârâta a urmărit să se asigure că va avea fondurile necesare pentru a face plata sumelor, în ipoteza în care instanța ar fi stabilit o anumită obligație de plată. Este greșit a considera că în prezenta speță, în condițiile în care față de pârâtă a fost formulat un petit patrimonial, existând riscul căderii în pretenții, că nu ar fi admisibilă o cerere de chemare în garanție, în condițiile în care textul legal prevede că determinarea sumei globale se va realiza prin hotărâre de guvern, deci prin voința chematului în garanție Guvernul României.
Față de aceste considerente se va respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție.
Referitor la fondul cererii de chemare în judecată Curtea reține următoarele:
În raport de dispozițiile art. 2 din L. nr. 3. și art. 15 din Ordinul nr.
419/2002 manifestarea de voință a pârâtului sub forma unei hotărâri de declarare a stării de calamitate impune analiza de oportunitate a situației concrete. Textul legal enumeră elementele ce trebuie avute în vedere de către pârâtul Guvernul României pentru a emite hotărâre de declarare a stării de calamitate.
Aceste elemente, cuprinse în art. 2 din L. nr. 3., trebuie să aibă în vedere aspecte legate de starea vremii pe un anumit interval de timp dar și starea efectivă a terenurilor afectate de secetă. În același timp un element important este și mărimea zonelor afectate.
Această analiză, apreciază Curtea, aparține în exclusivitate pârâtului în calitatea sa de autor al actului ce trebuie emis astfel încât, așa cum s-a arătat anterior, emiterea deciziei are un caracter de oportunitate și nu de legalitate.
Întocmirea documentației reprezintă doar o primă etapă în cadrul procedurii de emitere a HG și chiar și existenta propunerii de emitere a hotărârii nu înlătură dreptul exclusiv a pârâtului Guvernul României de a decide asupra emiterii sau dimpotrivă neemiterii hotărârii de declarare a stării de calamitate.
Și în raport de această împrejurare efectuarea unei expertize tehnice nu se impunea, din considerente de neutilitate a administrării acestei probe.
Sub acest aspect, întemeiat pe textele legale menționate anterior, se va respinge acțiunea introductivă.
Nefiind îndeplinită cerința legală prevăzută de art. 60 C., cererea de chemare în garanție va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge excepția tardivității depunerii precizării de acțiune, invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge excepțiile lipsei calității procesuale pasive, excepții invocate de pârâți.
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile, excepție invocată de pârâții M. A. și D. R. și Guvernul României.
Respinge excepția prematurității, invocată de pârâtul M. A. și D. R.
Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în garanție, excepție invocată de pârâtul Guvernul României.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta SC C. SRL cu sediul în orașul S., V. A., str. P., nr. 5D, jud. M., în contradictoriu cu pârâții D. PENTRU A. ȘI D. R. M. cu sediul în B.-M., str. G. Ș., nr. 46, jud. M. și M. A. ȘI D. R. cu sediul în B., B-dul C. I, nr. 24, Oficiul poștal 37, sector 3 și pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B., P. V., nr. 1, sector 1.
Respinge cererea de chemare în garanție.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, D. M. M. T.
Red.D.M./dact.L.C.C.
6 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2580/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 33/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
