Sentința civilă nr. 5/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. (...)/a1
SENTINȚĂ CIVILĂ NR.5/2011
Ședința ata de 10 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : M. I. I. GREFIER : L. F.
S-a luat în examinare cererea de suspendare a aplicării dispozițiilor art.8,11 și 15 a HG nr.7. formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I. în cadrul acțiunii în contencios administrativ din dosarul nr.(...) al Curții de A. C. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare - H. nr. 7. - recalculare pensii speciale.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat reclamanții C. F. D., C. G., V. I. și avocat I. V. pentru toți reclamanții, lipsă fiind pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de suspendare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar in valoare de 0,3 lei.
La solicitarea instanței, reprezentantul reclamanților precizează că niciunul dintre reclamanți nu sunt beneficiari ai pensiei de urmaș.
S-a făcut referatul cauzei după, Curtea acordă cuvântul reprezentantului reclamanților asupra cererii de suspendare formulate.
Reprezentantul reclamanților solicită în principal respingerea ca inadmisibilă a cererii de suspendare pentru ipoteza în care se admite că sentința civilă nr. 3. septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) a Curții de A. C. ce a avut ca obiect suspendarea executării aplicării HG nr. 735/(...) produce efecte erga omnes și în subsidiar, admiterea cererii de suspendare astfel cum a fost formulată și motivată, fiind îndeplinite ambele condiții prevăzute de dispozițiile art. 14 alin.1 din L. nr.554/2004, respectiv cazul bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Totodată, se arată că în urma pronunțării sentinței civile nr. 3. septembrie
2010 pronunțată în dosarul nr. (...) a Curții de A. C. prin care a fost suspendată hotărârea de G. nr.7., reclamanții au notificat GUVERNUL ROMÂNIEI și M.UI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR pentru a stopa această procedură, însă nu au primit nici un răspuns de la pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, iar M.UI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR a continuat să aplice dispozițiile acestei hotărâri de G. Se susține că potrivit dispozițiilor art. 14 alin.6 nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare pentru aceleași motive și ca atare nu se poate susține că H. este suspendată doar pentru părțile din proces, invocând practică judiciară în acest sens, pe care reprezentantul reclamanților se obligă să o depună până la încheierea dezbaterilor.
Notă: la finalul dezbaterilor s-a depus la dosarul cauzei de către reprezentantul reclamanților sentința civilă nr. 338 din 28 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) al Curții de A. C. și practică judiciară.
C U R T E A,
]
Prin cererea de suspendare înregistrată la data de 7 decembrie 2010, reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, în temeiul art. 15 din L. contenciosului administrativ nr. 554/2004, au solicitat suspendarea aplicării art. 8, 11 și 15 din HG nr. 735/(...), până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Prin aceeași cerere, reclamanții au solicitat și anularea art. 8, 11 și 15 din HG nr. 735/(...), publicată în MO nr. 527/(...), cerere asupra căreia instanța urmează să se pronunțe în dosarul nr. (...) al Curții de A. C.
În fapt, se susține că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 14 alin.
1 din L. nr. 554/2004 pentru suspendarea aplicării art. 8,11 și 15 din HG nr. 7. în sensul că există un caz bine justificat de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar luarea acestei măsuri este necesară pentru a preveni o pagubă iminentă.
Cu privire la prima cerință, reclamanții relevă faptul că adăugirile la L. nr.
1. constând în obligația depunerii cererii de recalculare a pensiilor și a documentelor doveditoare privind veniturile realizate, aduse prin art. 2 alin.
2,3,4,6 și 7 art. 6 alin. 1 și 2 și art. 10 alin.2 din HG nr. 7., a căror nelegalitate a fost constatată prin sentința civilă nr. 443/(...) a Curții de A. C., aplicabile atât pensiei de urmaș la care face referire art. 8 din HG nr. 7. cât și pensiei de serviciu stabilită în condițiile art. 11 din HG nr. 7. precum și neprecizarea în art. 15 a activităților concrete pentru care se pot încheia contracte pentru recalcularea pensiilor și a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească persoanele cu care se încheie astfel de contracte sunt de natură a crea o serioasă îndoială a legalității articolelor a căror suspendare se solicită.
În legătură cu cea de-a doua condiție se arată că posibilitatea producerii unui prejudiciu material viitor rezultă din riscul stabilirii unor pensii mai mici pe baza salariului mediu brut pe economie, deși veniturile acestora au fost superioare salariului mediu brut pe economie, deoarece nu vor fi în măsură să obțină în timp util adeverințe conforme cu statele de plată lunare. Se susține că astfel s-ar transfera în sarcina reclamanților riscul imposibilității recalculării corecte și la timp a tuturor pensiilor și le-ar diminua substanțial posibilitățile de contestare a deciziilor ce se vor emite în urma recalculării pensiilor.
Pe lângă riscurile impuse de L. nr. 1. constând în lipsa din arhive a statelor de plată și caracterul ilizibil al statelor de plată, ca efect al incompletei redactări a art. 15, reclamanții ar urma să suporte și riscurile efectuării operațiunilor de colectare a datelor și de centralizare a acestora de către persoane neautorizate și nespecializate, chemate în mod intempestiv să pună în aplicare o dispoziție legală profund imorală și nedreaptă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 15 din L. nr. 554/2004.
Prin întâmpinare depusă în cauză, pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării efectelor Hotărârii G.ui nr.
7., susținând ca aceasta se bucură de prezumția de legalitate și veridicitate care determină principiul executării acestuia din oficiu, astfel că suspendarea executării actului administrativ reprezintă o situație de excepție care poate interveni doar după verificarea condițiilor prevăzute de art. 14 din L. nr.
554/2004, cerințe care în cauza de față nu sunt îndeplinite.
Se mai arată că argumentele de drept invocate în susținerea cererii nu sunt de natură a releva existența cazului bine justificat deoarece acele dispoziții care în opinia reclamanților ar excede Legii nr. 1., respectiv obligația depunerii cererilor de recalculare a pensiilor și a documentelor privind veniturile realizate au fost date pentru a organiza executarea art. 3 alin. 1 și art. 7 alin. 1 din L. nr.
1. și art. 161,164 și 1672 din L. nr. 19/2000 la care face trimitere L. nr. 1.. Totodată se mai arată că determinarea punctajului mediu anual pe bazasalariului mediu pe economie poate fi realizată doar în cazul în care nu pot fi dovedite de către solicitant venituri de natură salarială pentru o anumită perioadă de timp. Mai susține pârâtul că afirmația reclamanților referitoare la existența unei pagube iminente nu este dovedită. Și nu există posibilitatea aplicării în mod discriminatoriu a acestui act normativ deoarece acesta se aplică tuturor cetățenilor aflați în aceeași situație. Pe de altă parte recalcularea pensiilor stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special cuvenite sau aflate în plată precum și determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii este prevăzută chiar de L. nr. 1., nefiind stabilită prin dispozițiile actului normativ contestat. Analizând cererea de suspendare a articolelor 8, 11 și 15 din H otărârea G.ui nr. 735/(...), Curtea o apreciază în parte întemeiată pentru următoarele considerente: Hotărârea G.ui nr. 735/(...) pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor a fost adoptată în baza art. 3 alin. 3 din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și conține metodologia de recalculare a pensiilor la care se referă acest din urmă act normativ. Prin cererea de suspendare reclamanții au solicitat suspendarea aplicării prevederilor art. 8, 11 și 15 din Hotărârea G.ui nr. 735/(...). Potrivit prevederilor art. 8 din HG nr. 7. pensia de urmaș se stabilește procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susținătorul decedat, cu excepția celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, iar la art. 11 se stabilește că pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de judecată se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri. De asemenea art. 15 prevede că pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 se autorizează entitățile implicate în acest proces, din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, să încheie contracte de prestări servicii/convenții civile. Potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) din L. nr. 554/2004 suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat și se poate dispune până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. În primul rând, Curtea ține să sublinieze că nu achiesează la susținerea reclamanților referitoare la opozabilitatea erga omnes a sentinței civile nr. 3. septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) a Curții de A. C. prin care a fost suspendată Hotărârea de G. nr. 7.. După cum bine se știe, efectele hotărârilor judecătorești, cu excepția celor pronunțate în materie penală și în alte domenii prevăzute în mod expres de către legiuitor, sunt guvernate de principiul relativității care presupune că o hotărâre judecătorească produce efecte numai între părțile cauzei, iar nu și față de terțe persoane, care nu au luat parte la judecarea acelei cauze. Drept consecință, o hotărâre judecătorească poate fi pusă în executare, doar la cererea părților în favoarea cărora aceasta le recunoaște anumite drepturi. L. nr. 554/2004 ce constituie dreptul comun în materia suspendării actului administrativ nu reglementează vreo excepție de la acest principiu. Prevederile art. 14 alin. 6 și 7 din L. nr. 554/2004 în conformitate cu care nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive, iar suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării, de care se prevaleazăreclamanții, nu instituie o astfel de excepție, ci doar arată care sunt efectele suspendării unui act administrativ - respectiv încetează orice formă de executare a actului administrativ - și - împiedecă exercitarea cu rea credință, în mod repetat, a dreptului de a cere suspendarea executării unui act administrativ pentru motive invocate într-o cerere anterioară. Singura dispoziție care stabilește caracterul general obligatoriu al hotărârii pronunțate în materia contenciosului administrativ este cea de la art. 23 din L. nr. 554/2004 însă potrivit acestui text de lege opozabilitatea erga omnes este recunoscută doar hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ. Deși sentința civilă nr. 3. septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) a Curții de A. C. a rămas irevocabilă prin respingerea recursului prin D. nr. 38/(...) a ICCJ, obiectul acesteia, constând în suspendarea aplicării HG nr. 7., în întregul ei, nu se circumscrie dispozițiilor art. 23 din L. nr. 554/2004 care se referă exclusiv la hotărârile definitive și irevocabile de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ. Opozabilitatea erga omnes, care constituie o excepție de la regula relativității efectelor unei hotărâri judecătorești nu poate fi extinsă prin analogie și în privința hotărârilor de suspendare a executării actelor administrative cu caracter normativ. Prin urmare, Curtea nu va da curs cererii reclamanților de respingere a cererii de suspendare a art. 8, 11 și 15 din HG nr. 7. ca inadmisibilă în considerarea pretinsului caracter general obligatoriu al sentinței civile nr. 3. septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. (...) a Curții de A. C., ci o va analiza pe fond. Condiția existenței cazului "bine justificat", lăsată de legiuitor la aprecierea și înțelepciunea judecătorului sub aspectul conținutului său, presupune ca asupra legalității actului administrativ să planeze o puternică îndoială, iar aceasta să fie evidentă fără a se intra în cercetarea pe fond a dispozițiilor actului, respectiv a consecințelor juridice pe care le-a produs. Pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediate și din oficiu a actelor administrative, prin suspendarea acestora, instanța poate aprecia necesitatea unei asemenea măsuri, doar prin raportare la probele administrate în cauză și care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a se analiza, pe fond conținutul actului administrativ. În cauza de față, îndoiala serioasă asupra legalității reglementărilor cuprinse în art. 8 și 11 din HG nr. 7. derivă din susținerile reclamanților referitoare la adăugarea unor obligații suplimentare în sarcina reclamanților în procesul de recalculare a pensiilor în condițiile stabilite de L. nr. 1.. Astfel, reclamanții apreciază că obligația de a formula o cerere de recalculare a pensiei de care beneficiază și de a depune documentele doveditoare a veniturilor realizate, ce le incumbă potrivit dispozițiilor HG nr. 7., excede cadrului general al Legii nr. 1. și constituie o sarcină exorbitantă în special dacă se are în vedere dificultatea obținerii documentelor justificative ale veniturilor și sancțiunea la care aceștia sunt expuși în caz de neconformare, respectiv determinarea punctajului mediu anual urmează să se realizeze prin raportare la salariul mediu brut pe economie. La o simplă lectură a Legii nr. 1. se poate observa că acest act normativ nu instituie în sarcina beneficiarilor pensiilor vizate de art. 1 obligativitatea depunerii vreunor documente justificative pentru probarea veniturilor obținute în timpul stagiului de cotizare și nici vreo sancțiune în caz de neconformare. În aceste condiții există o îndoială serioasă asupra legalității prevederilor art. 8 și 11 din HG nr. 7. care fac trimitere implicit la prevederile art. 2 alin. 2,3,4,6 și 7 art. 6 alin. 1 și 2 și art. 10 alin.2 din HG nr. 7.. Mai trebuie adăugat că aceste prevederi au fost apreciate ca fiind nelegale de către o instanțăde judecată care a dispus anularea prin sentința civilă nr. 443/(...) a Curții de A. C. De asemenea, nici posibilitatea „delegării"; către anumiți prestatori de servicii a atribuțiilor referitoare la recalcularea pensiilor ce incumbă potrivit art. 4 din L. nr. 1. instituțiilor în evidența cărora se află persoanele beneficiare nu a fost prevăzută prin acest act normativ, astfel că și asupra prevederilor art. 15 din HG nr. 7. planează o îndoială legitimă de nelegalitate. Chiar dacă beneficiază de putere discreționară, organele administrative nu pot ignora legea, a cărei organizare a executării și executare în concret trebuie să o realizeze. Cu alte cuvinte, între actul administrativ și lege există în mod necesar un raport de subordonare. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. ș) din L. nr. 554/2004, modificată, prin noțiunea de pagubă iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Curtea apreciază că această condiție legală este îndeplinită în cauză doar în ce privește prevederile art. 11 și 15 din HG nr. 7., termenul pentru recalcularea pensiilor vizate de HG nr. 7. împlinindu-se la 1 ianuarie 2011, astfel că prejudiciul invocat de reclamanți este actual. Determinarea punctajului mediu anual prin raportare la salariul mediu pe economie pentru anumite perioade de timp ar putea conduce la diminuarea drepturilor pecuniare cu caracter de continuitate de care reclamanți beneficiază, independent de vreo culpă din partea acestora de vreme ce documentele justificative ale veniturilor obținute se află în posesia unor autorități publice, iar nu în păstrarea reclamanților. De asemenea mai trebuie adăugat că în favoarea reclamanților operează și o prezumție simplă a lipsei capacității de muncă care îi împiedecă să obțină venituri complementare din alte activități. Iminența pagubei mai derivă și din împrejurarea că aceste efecte se pot produce în momentul imediat următor punerii în aplicare a celor stabilite prin H. nr. 7., lipsindu-i pe reclamanți de mijloacele financiare necesare pentru asigurarea traiului zilnic. Condiția pagubei iminente nu este îndeplinită în schimb în ce privește solicitarea de suspendare a prevederilor art. 8 din HG nr. 7. care se referă exclusiv la modalitatea de stabilire a pensiei de urmaș de vreme ce niciunul dintre reclamanți nu este beneficiar al unei astfel de pensii și prin urmare nu se poate susține cu succes că aceștia sunt expuși unui prejudiciul material viitor și previzibil prin aplicarea prev. art. 8 din HG nr. 7.. Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art. 15 din L. nr. 554/2004 va admite în parte cererea de suspendare formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I. în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, și pe cale de consecință va dispune suspendarea executării prevederilor articolelor 11 și 15 din Hotărârea G.ui nr. 735/(...) până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. (...) a Curții de A. C. și va respinge cererea de suspendare a prevederilor articolului 8 din Hotărârea G.ui nr. 735/(...) PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E : Admite în parte cererea de suspendare formulată de reclamanții B. I., C. I., C. A., C. F. D., C. G., DAN V., G. L., I. V., L. G., P. S. V., P. A., P. V. O., R. ION, S. N., T. C. V., T. ION, V. ION și V. I., toți cu domiciliul procesual ales la C. av. I. V. cu sediul în loc. C.-N., str. Coastei, nr. 5-7, ap. 6, jud. C., în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B., P. V., nr. 1, Sector 1. Dispune suspendarea executării prevederilor articolelor 11 și 15 din Hotărârea G.ui nr. 735/(...) până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului nr. (...) a Curții de A. C. Respinge cererea de suspendare a prevederilor articolului 8 din Hotărârea G.ui nr. 735/(...) Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2011. PREȘEDINTE, GREFIER, M. I. I. L. F. Red.M.I.I./(...) 4 ex.
| ← Decizia civilă nr. 215/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Decizia civilă nr. 78/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
