Sentința civilă nr. 757/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 757/2011
Ședința publică de la 16 D. 2011
Completul compus din:
PREȘEDINTE G.-A. N.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta K. ( B. ) G. M. în contradictoriu cu pârâta U. "S. H." B., având ca obiect obligația de a face eliberare diplomă de licență și supliment de diplomă (foaie matricolă) .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către { F. { F. învederează} faptul că acțiunea formulată este legal timbrată, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin 2
C.pr.civ.
Se mai învederează faptul că la data de 5 decembrie s-a înregistrat la dosarul cauzei o cerere de amânare formulată de pârâtă.
Curtea, după deliberare, respinge cererea de amânare formulată, după care,
Din oficiu, în temeiul prevederilor art. 159 C.pr.civ. și art. 8 alin 1 teza finală din Legea nr. 554/2004, Curtea invocă și pune în discuție excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarea prezentei cauze, excepție asupra căreia rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la (...) de reclamanta K. ( B. ) G. M. în contradictoriu cu pârâta U. "S. H." B. s-a solicitat să se dispună:
- obligarea pârâtei la eliberarea către reclamantă a diplomei de licența si a suplimentului de diplomă (foaia matricolă) , în termen de 10 de zile de la rămânere a definitivă și irevocabilă a sentinței, cu aplicarea unei penalități de 200 lei pe zi de întârziere în caz de refuz, începând cu expirarea termenului de 10 de zile menționat anterior; Cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că:
Reclamanta a absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem
Bolognia) - la F. de P. din B., specializarea psihologie, din cadrul
Universității „S. H."; - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.
Aspectul este recunoscut de pârâtă care i-a eliberat, în dovedirea celor de mai sus, Adeverința nr. 3385/(...), anexată în copie.
Potrivit art. 38 alin. 1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin O. M. nr. 2., dupăfinalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Potrivit art. 2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care con firmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite, și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, (la acea dată), sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Potrivit art. 5, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii.
Potrivit art. 11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit art. 20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit Capitolului VII din Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. S. H. și înregistrată sub nr.1405/(...), universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
In cauză nu se poate contesta faptul că reclamanta a absolvit o specializare la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă avea autorizare sau acreditare provizorie, astfel că refuzul eliberării actului solicitat este unul nejustificat.
Arată că din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, reclamanta și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau atât potrivit Contractului de studiu încheiat cu pârâta cât și Regulamentului privind activitatea profesionala a studenților, în sensul că a plătit taxele de studii, a susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licentă.
Numeroaselor cereri scrise ale reclamantei, de eliberare a diplomei - care realizează cerința procedurii prealabile prevăzute de lege - pârâta fie nu le-a răspuns în nici un mod, fie a comunicat explicații de natură să amâne rezolvarea, transferând responsabilitatea întârzierii către M. Educației. În dovedirea acestei susțineri anexează prezentei copia răspunsului primit de la pârâtă la una din cererile reclamantei.
Face precizarea că în cuprinsul actelor depuse, reclamanta este identificată în prin numele de familie avut anterior schimbării lui prin căsătorie, acesta din urmă fiind înscris între paranteze.
Având in vedere aceste motive, consideră că refuzul instituției pârâte de eliberare a actului solicitat este nejustificat și, drept urmare, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulata, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept s-au invocat prevederile: art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 12, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Legea învățământului nr. 1/2011, (și nr. 84/1995, republicată), art. 3 pct. 1 și art. 274 c.pr.civ.
Asupra cauzei de față, Curtea constată următoarele:
În ședința publică din data de (...), instanța a pus în discuție excepția necompetenței materiale, raportat la prevederile art.10 alin.1 din Legea
554/2004.
Instanța constată că reclamanta a formulat o solicitarei de eliberare a diplomei de licență la care nu au primit nici un răspuns concret, astfel că acțiunea se circumscrie dispozițiilor art.2 alin.2 din Legea 554/2004, fiind reclamată nesoluționarea unei cereri formulate de catre reclamanta în termenul legal de către o instituție de utilitate publică (art.1 din Legea
443/2002), nesoluționare asimilată actelor administrative unilaterale.
Pârâta U. S. H. din B. nu este o autoritate publică locală întrucât își desfășoară activitatea la nivel local, indiferent de faptul că la această unitate de învățământ se pot înscrie studenți din întreaga țară, aceasta împrejurare neschimbând locul de desfășurare al activității.
Faptul că legea nu precizează expres care este rangul acestei instituții publice în sistemul autorităților publice nu duce la concluzia că este o autoritate publică centrală doar pentru că serviciul public prestat acoperă teoretic tot teritoriul național. U. S. H. B. este o instituție de învățământ superior căreia prin lege i-a fost acordată personalitate juridică de drept privat și îi este recunoscută utilitatea publică sens în care poate fi asimilată noțiunii de autoritate publică așa cum este stabilită la art. 2 alin. 1 lit. b) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.
Ori imprejurarea ca U. S. are sediul în B. nu este suficienta pentru a fi asimilata cu o autoritate centrală - deoarece in cauza nu s-a relevat că aceasta institutie are o organizare similară cu o autoritate a administrației publice centrale de stat. A. când legiuitorul a dorit ca o autoritate publică să aibă statut de autoritate publică centrală a prevăzut expres aceasta, or, în cazul Universității S. H. din B. nu există o asemenea prevedere, astfel că aceasta nu poate fi decât o autoritate publică locală.
În lipsa unor norme care să stabilească o competență specială, derogatorie, competent să soluționeze prezenta cauză în primă instanță este tribunalul de la domiciliul reclamanților, în conformitate cu art.2 pct.1 lit.d C.pr.civ. și art.10 alin.1 și 3 din Legea 554/2004. Competența materială de fond în materia contenciosului administrativ potrivit dispozițiilor art. 10 alin.
1 din Legea contenciosului administrativ este reglementată în funcție de statutul autorității publice emitente a actului în sistemul administrației publice (locala sau centrala) și de valoarea impozitului, taxei, contribuției, datoriei vamale care face obiectul actului administrativ. In speta este incident primul criteriu de evaluare a competentei materiale.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art.158 alin.1
C.pr.civ., instanța va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bistrita
Nasaud.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
{ F. |HOTĂRĂȘTE}
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de A. C. invocată din oficiu de instanță.
Declină soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE, GREFIER, G.-A. N. A. B.
Red.G.A.N./dact.L.C.C.
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 2690/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... | Sentința civilă nr. 313/2011, Curtea de Apel Cluj - Secția... → |
|---|
