Decizia nr. 9832/2012, Curtea de Apel Cluj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)/a1
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
D. CIVILĂ Nr. 9832/2012
Ședința a 26 N. 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-R. D.
Judecător L. U.
Judecător M. D.
Grefier M. T.
S-au luat în examinare - în vederea pronunțării - recursurile formulate de pârâții A. DE P. ȘI I. PENTRU A., R. M. G. - P. AL C. N. și A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B.-N., împotriva încheierii civile din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., în contradictoriu cu reclamantul S. V. și pârâții M. S. - P. AL C. T., S. E. - D. AL A. - C. J. B.-N., V. L. - Ș. S. A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B.-N. și S. M. - S. A. - C. J. B.-N., recurent, având ca obiect suspendare executare act administrativ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că prin încheierile de ședință din data de 15 respectiv (...) s-au consemnat atât mersul dezbaterilor, cât și concluziile orale și scrise ale părților, încheieri ce fac parte din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin încheierea civilă din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., a fost admisă cererea de suspendare a executării actului administrativ formulată de reclamantul S. V. în contradictoriu cu pârâții A. de P. și I. pentru A. B., C. J. B.-N., M. S. - P. al comunei T., R. M.-G. - P. al comunei N., S. E. - director al A. - C. J. B.- N., V. L. - Ș. serviciu A. de P. și I. pentru A. - C. județean B. - N. și S. M. - salariat A.
- C. județean B. - N. și, în consecință s-a dispus suspendarea executării actului administrativ - D. nr. 3278678/(...) emisă de A. - C. J. B. - N. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.3278674/(...) emisă de A. - C. J. B.-N. s-au aplicat reclamantului, pe lângă excluderea da la plată, sancțiuni multianuale în valoare totală de 401.155,94 lei pentru suprafețe supradeclarate de 293,18 ha - schema de plată unică pe suprafață; plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată; plăți pentru agromediu - pachet 1; plăți pentru agromediu - pachet 2, reținându-se că diferența procentuală calculată între suprafața solicitată în cerere și cea determinată la controlul administrativ pe teren este de 232,35%.
S-a arătat la art. II - S., sancțiuni multianuale - 100.643,35 lei că, în conformitate cu art. 58 alin. 3 din R. (CE) nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a R. (CE) nr. 73/2009 al C.ui în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a R. (CE) nr. 1234/2007 al C.ui în ceea ce privește ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectoru1 viticol, în cazul în care suprafața solicitată este mai mare decât suprafața determin cu un procent de peste
50%, fermierul va fi exclus de la plata sprijinului pe anul respectiv și i se stabilește un debit corespunzător diferenței dintre suprafața solicitată și suprafața determinată; debitul se deduce, în conformitate cu articolul 5b din R. (CE) nr. 885/2006 al Comisiei, din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune, în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul. D. debitul nu poate fi recuperat în întregime, în conformitate cu articolul menționat în decursul celor 3 ani calendaristici, care urmează anului calendaristic al constatării, soldul se anulează.
Pentru ZMD (plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată) - valoarea sancțiunii multianuale de 73.097,56 lei, s-a stabilit că diferența dintre suprafața solicitată 419,36 ha și suprafața determinată de 126,18 ha este mai mare de 50%, adică 293,18 ha, ceea ce reprezintă 232,35 % din suprafața determinată, iar în conformitate cu R. Comisiei (CE) nr. 1975/2006 din data de 07 decembrie 2006 privind normele de aplicare a R. (CE) nr. 1698/2005 al C.ui în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-conditionalității în ceea ce privește masurile de sprijin pentru dezvoltare rurala, modificat și completat cu R. (CE) NR. 484/2009, art. 16 alin. (2) paragraful 3, în cazul în care diferența este mai mare de 50%, beneficiarul este exclus, încă o dată de la primirea ajutorului, până la o valoare egala cu diferența dintre suprafața declarată și suprafața determinată, în conformitate cu art. 50 alin. 3 din R. (CE) nr. 796/2004; debitul se deduce din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul. în situația în care debitul este recuperat încă din primul an, fermierul este îndreptățit să beneficieze de diferența rămasă după recuperarea debitului, în anii următori recuperării debitului fiind îndreptățit să primească ajutor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață. în cazul în care suma respectivă nu poate fi recuperată în întregime, în cei 3 ani ulteriori celui în care a fost stabilit debitul, soldul se anulează.
Pentru pachetul 1 de agromediu, s-au stabilit sancțiuni multianuale de
154.942,11 lei, diferența dintre suprafața solicitată 419,36 ha și suprafața determinată de 126,18 ha fiind mai mare de 50%. - 293,18 ha, ceea ce reprezintă
232,35% din suprafața determinată, în conformitate cu R. Comisiei (CE) nr.
1975/2006 din data de 07 decembrie 2006 privind normele de aplicare a R. (CE) nr.
1698/2005 al C.ui în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-conditionalității în ceea ce privește masurile de sprijin pentru dezvoltare rurala, modificat și completat cu R. (CE) NR. 484/2009, art. 16, alin. (2), paragraful 3, în cazul în care diferența este mai mare de 50%, beneficiarul este exclus, inca o data de la primirea ajutorului, pana la o valoare egala cu diferența dintre suprafața declarată și suprafața determinată, în conformitate cu art. 50 alin. 3 din R. (CE) nr. 796/2004; debitul se deduce din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul. în situația în care debitul este recuperat înca din primul an, fermierul este indreptățit sa beneficieze de diferența rămasă după recuperarea debitului, în anii următori recuperării debitului fiind îndreptățit să primească ajutor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață. în cazul în care suma respectivă nu poate fi recuperată în întregime, în cei 3 ani ulteriori celui în care a fost stabilit debitul, soldul se anulează.
Pentru pachetul 2 de agromediu, valoarea sancțiunilor multianuale stabilită a fost de 72.472,92 lei, diferența dintre suprafața solicitată fiind de asemenea mai mare de 50% - 232,35%, temeiul legal al sancțiunilor multianuale fiind cel invocat și pentru pachetul 1 de agromediu.
Împotriva D. nr.3278674/(...), reclamantul a depus contestația înregistrată sub nr. 3P/414/(...), soluționată prin raportul de soluționare a contestației nr.
3P/414/(...) în sensul respingerii contestației ca neîntemeiată, reținându-se că în cazul cercetat a existat : cererea unică de plată pe suprafață - 2010 nr. BN-
36688/(...), formularul M2- completarea declarației de suprafață 2010 nr. 77/(...), declarație de eligibilitate pentru suprafețele de pășune concesionate/arendate/închiriate de la consiliile locale - campania 2010, acte de suprafață: contract de închiriere nr. 2467/(...), adeverința nr. 2148/(...) eliberată de P. comunei T., contractele de pășunat nr.2307/(...) și nr.2216/(...) încheiate cu P. comunei N., contract de concesiune.
La punctele 3, 4 din acest raport se menționează că referitor la contractul încheiat cu P. comunei T. hotărârile judecătorești au fost luate în considerare, însă reclamantul a intrat în supradeclarări cu alți fermieri și conform procedurii A. s-au solicitat clarificări de către A. - C. J. M., fără a se putea prezenta actele solicitate, motiv pentru care s-a întocmit S1 cu suprafața 0 pentru o suprafață de 153,07 ha, iar cu privire la contractele încheiate cu P. comunei N. au fost luate în considerare toate documentele depuse însă, date fiind prevederile art. 6 alin 7 din OUG nr.
125/2006 „pentru terenul care se constată că face obiectul cererilor a doi sau mai mulți solicitați în cazul Schemei de plată unică pe suprafață (S.), plata directă pe suprafață nu se acordă niciunuia din solicitanți. La constatarea acestei situația A. va notifica solicitanții care au obligația să rezolve litigiul și după caz, să refacă cererile și să le depună la termen";.
În aceste condiții, în ceea ce privește suma de 401.155,94 lei reprezentând sancțiuni multianuale nu s-au constatat diferențe, corectitudinea calculului fiind reținută de organul ce a soluționat contestația pe baza procesului-verbal de calcul manual nr. I.2414/(...).
T. a reținut că actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate, care la rândul său se bazează pe prezumțiile autenticității și veridicității fiind el însuși titlu executoriu.
Principiul legalității actelor administrative presupune însă atât ca autoritățile administrative să nu încalce legea, cât și ca toate deciziile lor să se întemeieze pe lege. El impune, în egală măsură, ca respectarea acestor exigențe de către autorități să fie în mod efectiv asigurată.
Prin urmare, în procesul executării din oficiu a actelor administrative trebuie asigurat un anumit echilibru, precum și anumite garanții de echitate pentru cei cărora li se adresează, întrucât acțiunile autorităților publice nu pot fi discreționare, iar legea trebuie să furnizeze o protecție adecvată împotriva arbitrariului.
Tocmai de aceea suspendarea executării actelor administrative trebuie considerată ca fiind, în realitate, un eficient instrument procedural aflat la îndemâna autorității emitente sau a instanței de judecată pentru a asigura respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atât timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă efecte asupra celor vizați.
În considerarea celor două principii incidente în materie - al legalității actului și al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării constituie însă o situație de excepție, aceasta putând fi dispusă numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege.
În plan intern, suspendarea executării actului administrativ este reglementată prin art. 14 și 15 din L. nr. 5., putând fi dispusă numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
În sensul acestei legi, cazurile bine justificate reprezintă acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, astfel cum se prevede prin art. 2 lit. t) și ș).
Preocupări, în plan juridic, cu privire la suspendarea executării actelor administrative au existat și la nivel european, prin perspectiva acestora (ex. R(89)/8, referitoare la protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă) instanța putând acorda asemenea măsuri, în raport cu ansamblul circumstanțelor și intereselor prezente, atunci când executarea actului este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument aparent valabil de nelegalitate a acestuia.
Reclamantul a prezentat acele împrejurări de fapt care pot constitui indicii de răsturnare a prezumției de legalitate, pe care cercetându-le sumar, fără a antama fondul litigiului, instanța le-a apreciat ca fiind circumscrise noțiunii de caz bine justificat.
Astfel, contractele de închiriere a pășunilor încheiate cu Consiliile Locale T. și N. în anul 2008, au fost reziliate prin hotărâre de consiliu local în anul 2010, respectiv, susține reclamantul, au făcut obiectul unui alt contract încheiat cu o terță persoană, deși contractul cu nr.2307/(...), în vigoare până în anul 2014, nu fusese reziliat ci era valabil până în anul 2014.
În cazul primului contract nr. 2467/(...) încheiat cu C. Local T. s-a adoptat H. nr. 30/(...) prin care această autoritate a înțeles să desființeze în total 12 contracte de închiriere a pășunilor alpine, iar din cuprinsul dosarelor atașate, respectiv nr. (...) și nr.(...), reiese că T. B.-N. a dispus inițial suspendarea executării HCL nr. 30/(...) până la soluționarea dosarului de fond, iar pe fond s-a procedat la anularea acestui act administrativ apreciindu-se nelegalitatea în condițiile în care nu se precizau obligațiile contractuale neîndeplinite de către chiriași.
Susținerile reclamantului din prezenta acțiune referitoare la suspiciunile ce conturează nelegalitatea deciziei a cărei suspendare o solicită sunt, de asemenea, întărite prin cele reținute în considerentele SC nr. 348/CA/2011 pronunțată în cel din urmă dosar menționat mai sus, respectiv că ulterior emiterii HCL nr.30/2010 C. Local T. a adoptat alte două hotărâri: nr. 32 și nr. 33/(...) și care vizau aprobarea încheierii unor contracte de închiriere pentru aceleași pășuni alpine deținute cu titlu de chirie de către reclamanți, printre care și cel din prezenta cauză, cu mai multe asociații a unor crescători de animale, apreciindu-se ca pertinente susținerile ce evidențiau că miza rezilierii contractelor de închiriere ar fi reprezentant-o accesarea subvențiilor aferente în baza OUG nr.125/2006, cu atât mai mult cu cât C. Local T. a notificat A. - C. J. B.-N. despre rezilierea contractelor de închiriere la data de (...).
Multiplele înscrisuri depuse la dosarul cauzei, corespondența purtată între instituții și în special nota nr. 1432/(...) privind concluziile rezultate în urma verificărilor efectuate ca urmare a sesizării nr.22204/(...) transmisă de către reclamant, emisă de A. - D. A., C. I. și S., vin să întărească susținerile reclamantului privind neregulile sesizate cu privire la instrumentarea cererii pentru acordarea plății unice pe suprafață aferentă campaniei 2010 izvorâtă din constatarea unor diferențe de suprafață pentru care prezentase contractele de închiriere/arendă/pășunat, suprafețe diferite față de cele evidențiate în declarațiile de eligibilitate emise de P. comunei T. (doar ștampilate nu și semnate), suprafețele de teren închiriate de la P. comunei N. fiind diferite 272,16 ha - contract nr.2307/2008, respectiv 132,1 ha - contract nr. 2216/2010,( cu mențiunea că prin S. civilă nr.2013/2011 a J. N., P. comunei N. a fost obligată să respecte contractul din 2008), tribunalul a apreciat că în speță se impune măsura suspendării executării actului administrativ contestat în cauză, măsură care este, per ansamblu, calea care prejudiciază cel mai puțin și induce un echilibru între varietatea de interese divergente.
Mai mult, și cea de a doua condiție care se impune a fi îndeplinită cumulativ și anume paguba iminentă, adică acel prejudiciu material, viitor și previzibil sau perturbarea gravă a funcționării unei autorități sau a unui serviciu public, este verificată, în condițiile în care este evident că în contextul faptic reținut alături de excluderea de la plată, plata unor sancțiuni multianuale de peste 400.000 lei se dovedește a fi împovărătoare pentru reclamant, atât din punct de vedere economic diminuarea patrimoniului fiind echivalentă cu o pagubă, cât și din punct de vedere juridic paguba reprezentând o diminuare măcar aparent ilicită a patrimoniului, ceea ce s-a dovedit, astfel că pentru considerentele expuse, constatând că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a proceda la suspendarea executării D. nr. 3278678/(...) emisă de A. - C. J. B. - N. până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentului dosar, conform art. 14 și 15 din L. nr. 554/5004, a admis cererea așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs pârâții A. DE P. ȘI I. PENTRU A., R. M. G. - P. AL C. N. și A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B.-N.
Prin recursul declarat de A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B.-N. și A. DE P. ȘI I. PENTRU A., s-a solicitat modificarea încheierii atacate, cu respingerea cererii intimatului reclamant privind suspendarea executării actului administrativ fiscal: decizia nr. 3278678/(...), ca netemeinic și nefondat.
În motivarea recursului pârâții au arătat că au fost încălcate de prima instanță dispozițiile art. 14 din L. nr. 5., - cererea de suspendare neîndeplinind cele două condiții, cumulative, a existenței unui caz bine justificat și iminenței producerii unei pagube.
După cum se poate observa, motivarea instanței de fond este lapidară și lacunară în ceea ce privește argumentarea îndeplinirii cerințelor legale pentru suspendarea unui act administrativ care se bucură de prezumția de legalitate și este executoriu din oficiu, iar suspendarea acestuia poate surveni DOAR în mod excepțional.
Cele două condiții imperative prevăzute de lege denotă caracterul de exceptie al măsurii suspendării, presupunând DOVEDIREA EFECTIVĂ a unor Împrejurări de natură a argumenta existența cazului bine justificat și iminenta producerii unei pagube.
Or, în cauză nu sunt întrunite cele două cerințe esențiale ale suspendării actului administrativ, referitoare la cazuri bine justificate și la iminența unei pagube. Astfel, nu se face referire la vreo probă din care să rezulte pe de o parte, existența unui caz bine justificat, iar pe de altă parte, nu rezultă că prin executarea actului administrativ, reclamantul ar suferi o pagubă iminentă.
Pentru existenta cazului bine justificat este necesar ca împrejurările de fapt și de drept să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ atacat: D. nr. 3278678/(...).
Or, activitățile și verificările efectuate de A.- C. J. B. - N. pentru soluționarea cererii nr. 36688/(...), pentru accesarea plății directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (S.), formulată de intimatul - rec1amant, au avut ca bază legală actele normative comunitare și naționale:
-O.UG. nr.125/2006. pentru aprobarea schemelor de plati directe și plati naționale directe complementare, care se acorda în agricultura începând cu anul
2007, și pentru modificarea art. 2 din L. nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultura, aprobată cu modificări și completări prin L. nr.
1.
- R. (CE) nr.73/2009 al C.ui, de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct în cadrul politicii comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a R. (CE) nr. 1290/2005, (CE) nr.
247/2006, (CE) nr. 378/2007 și de abrogare a R. CE nr.1782/2003;
- R. (CE) nr.1121/2009 de stabilire a normelor de aplicare a R. (CE) nr.
73/2009 în ceea ce privește schemele de ajutor pentru fermieri prevăzute în titlurile
IV și V din R. respectiv (abrogă de la 1 ianuarie 2010 R. (CE) nr. 1973/2004);
- R. (CE) nr.1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a R. (CE) nr.
73/2009 în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultură
(abrogă de la 1 ianuarie 2010 R. (CE) nr. 796/2004);
- R. (CE) nr.1120/2009 de stabilire a normelor de aplicare a schemei de plată unică prevăzute în titlul III din R. (CE) nr. 73/2009 al C.ui;
- D. Comisiei Europene nr. 6976/(...) de autorizare, pentru 2010, a plății avansurilor în cadrul schemei de plată unică pe suprafață în R.
- R. (CE) nr. 1290/2005 cu privire la finanțarea politicii agricole omune, cu modificările și completările ulterioare;
- R. (UE) nr. 745/2010 al Comisiei din 18 august 2010 de stabilire, pentru anul
2010, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de ajutoare directe prevăzute de R. (CE) nr. 73/2009 al C.ui;
- R. (CE) nr.1975/2004 din 7 decembrie 2006 privind normele de aplicare a R. (CE) nr.1698/2005 al C.ui în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală;
- R. (CE) nr. 484 din 9 iunie 2009 de modificare a R. (CE) nr. 1975/2006 privind normele de aplicare a R. (CE) nr.1698/2005 al C.ui în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-condiționalității în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală;
- R. (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din
F. E. A. pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările și completările ulterioare;
- R. (CE) nr. 1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a R. (CE) nr.
1698/2005 al C.ui privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat de F. E. A. pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), cu modificările și completările ulterioare.
Așadar, în ceea ce priveste cazul bine justificat, apreciem ca nu există o îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ emis de A. C. J. B. N., întrucât decizia nr. 3278674/(...) a fost emisă în baza și cu respectarea actelor normative nationale și comunitare în vigoare, asa cum sunt ele mentionate în preambulul actului administrativ contestat.
Actul administrativ unilateral a cărui suspendare se solicită, D. nr.
3278674/(...), este emis în temeiul și pentru realizarea puterii publice, A. avand calitatea de subiect de drept investit cu atributii de putere publica.
De asemenea decizia nr. 32786741(...) este obligatorie și executorie, trăsătură a actului administrativ ce izvorăște din prezumtia de legalitate de care se bucura acest act, pana la proba contrarie, întrucât este emisa în aplicarea legii.
Subliniază faptul că prezumția de legalitate și de veridicitate de care se bucură actul administrativ fiscal determină principiul executării acestuia din oficiu, actul administrativ unilateral fiind el însuși titlu executoriu. A nu executa actele administrative, care sunt emise în baza legii, echivalează cu a nu executa legea ceea ce într-un stat de drept este de neconceput.
Principiul legalității actelor administrative presupune ca toate deciziile autorităților administrative să se întemeieze pe lege.
Simpla apreciere a instanței de fond cu privire la cazul bine justificat:
" (…) în speță se impune măsura suspendării executării actului administrativ contestat în cauză, măsura care este, per ansamblu, calea care prejudiciază cel mai puțin și induce un echilibru între varietatea de interese divergente", nu poate fi considerată imprejurare de natura a crea o indoiala asupra legalitatii actului administrativ În cauză.
Mai mult, în ceea ce privește prevenirea unei pagube iminente, învederăm instantei de control judiciar că în cauza dedusa judecatii, intimatului - reclamant nu i-a fost produsă nicio pagubă, astfel cum este aceasta prevazuta de L. nr. 5., actul administrativ contestat fiind emis în conformitate cu prevederile legale mai susmentionate.
Învederează instanței de control judiciar faptul că pentru acordarea acestor forme de sprijin financiar, institutia este obligata sa respecte dispozitiile regulamentelor europene și ale legislatiei nationale în materie.
În ceea ce privește a doua condiție impusă de lege, "este necesar ca reclamanta să fie amenințată cu producerea unei pagube iminente și ireparabile, precum și să facă dovada acestui aspect, instanța supremă reținând, în cauze similare, că simpla menționare a creanței contestate și a valorii ei nu duce, de facto, la constatarea că există o asemenea pagubă. " (D. nr. 2199/2009 a I., sectia contencios administrativ și fiscal).
Solicită să se rețină faptul că instanța de fond apreciază, în mod greșit, că
""plata unor sancțiuni multianuale de peste 400.000 lei se dovedește a fi împovărătoare pentru reclamant, atât din punct de vedere economic diminuarea patrimoniului fiind echivalentă cu o pagubă, cât și din punct de vedere juridic paguba reprezentând o diminuare măcar aparent ilicită a patrimoniului (...)".
În fapt, așa cum am arătat și instanței de fond, prin legislația comunitară:
- art. 58 alin. 3 din R. (CE) NR. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a R. (CE) nr. 73/2009 al C.ui în ceea ce privește ecoconditionalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a R. (CE) nr. 1234/2007 al C.ui în ceea ce privește ecoconditionalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul viticol;
- R. Comisiei (CE) nr. 1975/2006 din data de 07 decembrie 2006 privind normele de aplicare a R. (CE) nr. 1698/2005 al C.ui în ceea ce priveste punerea în aplicare a procedurilor de control și a eco-conditionalității în ceea ce priveste masurile de sprijin pentru dezvoltare rurala, modificat și completat cu R. (CE) NR.
484/2009, art. 16, alin. (2), paragraful 3;
În cazul în care suprafata solicitată este mai mare decat suprafața determinată cu un procent de peste 50%, fermierul va fi exclus de la plata sprijinului pe anul respectiv și i se stabileste un debit corespunzător diferentei dintre suprafața solicitată și suprafața determinată; debitul se deduce, în conformitate cu articolul 5b din R. (CE) nr. 88512006 al Comisiei, din platile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune, în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a {ost stabilit debitul. D. debitul nu poate fi recuperat în intregime, în conformitate cu articolul mentionat în decursul celor 3 ani calendaristici, care urmează anului calendaristic al constatării, SOLDUL SE ANULEAZĂ.
Așadar, solicită să constatați că intimatul - reclamant nu suportă nicio pierdere financiară, sancțiunile multianuale urmând a fi reținute din plățile ulterioare, sau în situația în care aceste plăți nu erau solicitate sau datorate, soldul (debitul sancțiune) se anula după un termen de trei ani, prin suspendarea dispusă pierderea urmând a fi înregistrată în bugetele Statului român și al Uniunii Europene.
Subliniază faptul că suspendarea executării actelor administrative constituie o situație de excepție care intervine când legea o prevede, în limitele și condițiile anume reglementate.
Cele două condiții imperative prevăzute de lege denotă caracterul de exceptie al măsurii suspendării, presupunând DOVEDIREA EFECTIVĂ a unor împrejurări de natură a argumenta existența cazului bine justificat și iminenta producerii unei pagube.
Simplele susțineri făcute în conținutul cererii de suspendarea executării actului administrativ nu sunt suficiente pentru înlăturarea prezumției de legalitate de care se bucură actul, întrucât dispozițiile legale cuprinse în art. 2 alin.(l) lit.t) din L. nr.55412004 se referă, în mod expres, la împrejurări de fapt și de drept, iar nu la afirmațiile părților. . .
Consideră că cele doua condiții prevăzute de art. 14 din L. nr. 5. trebuie întrunite în mod cumulativ și trebuie dovedite de reclamant în mod real și indicate în concret nefiind suficienta simpla repetare a textelor de lege fara nici o trimitere la starea de fapt și la probele administrate în cauza.
Solicită instanței de control judiciar să observe faptul ca cererea de suspendare. a executării actului administrativa fost nesustinută în fapt și drept, intimatul - reclamant limitandu-se doar la o singura frază în finalul cererii de chemare în judecată, iar instanța de fond a dispus, în opinia acesteia neîntemeiat, asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ contestat.
Mai mult, având în vedere obiectul litigiului, anume suspendarea executării deciziei mai sus invocate, considerăm ca instanta de judecată are obligatia de analiza legalitatea acestui act administrativ raportat la prevederile legale nationale și comunitare aplicabile.
Luând în considerare argumentele de fapt și drept mai sus invocate, apreciem că încheierea din (...) este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor arte 14 din legea nr. 5., motiv pentru care se impune modificarea acesteia.
Prin recursul declarat de R. M. G., în calitate de P. al comunei N., a solicitat admiterea recursului formulat și pe cale de consecință, să se dispună respingerea măsurii suspendării actului administrativ de care se face vorbire.
În motivare arată că în concordanta cu dispozitiile art. 14 alin. 1 din L. 5.: "in cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, în conditiile art. 7 a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrative unilateral pana la solutionarea instantei de fond. "
Raportat la prevederile legale reiterate, precum și la realitatea obiectiva existenta privind situatia faptica a litigiului, din perspectiva acestuia, instanta investita cu solutionarea cererii de suspendare trebuia sa avanseze o alta solutie decat cea propusa, respectiv sa procedeze la respingerea cererii de suspendare a actului administrativ ca neintemeiata.
Astfel, în ceeea ce priveste cazul bine justificat, apreciem ca nu exista vreun dubiu referitor la legalitatea actului administrativ emis de A. C. J. B.-N. și ca simpla invocare a nelegalitatii actului administrativ nesustinuta de niciun argument de fapt și de drept, nu poate fi considerata circumstanta de natura a produce o indoiala asupra actului administrativ.
În egala masura, referitor la prevenirea unei pagube iminente, reclamantului nu i s-a produs nicio paguba, astfel cum este aceasta prevazuta de L. contenciosului administrativ.
Totodată, privitor la cea de a doua conditie impusa de lege, este necesar ca reclamantul sa fie amenintat cu producerea unei pagube iminente și ireparabile. precum și sa faca dovada acestui aspect, instanta suprema retinand, în cauze similare ca simpla menționare a creantei contestate și a valorii ei nu duce, de facto la constatarea ca exista o asemenea paguba.
Cele doua condiții imperative prevăzute de lege denota caracterul excepțional al măsurii suspendării, presupunând dovedirea efectiva a unor împrejurări de natura a explicita existenta cazului bine justificat și iminenta producerii unei pagube. Simplele susțineri făcute în conținutul cererii de suspendare a executarii actului administrativ nu sunt suficiente pentru inlaturarea prezumtiei de legalitate de care se bucura actul, intrucat dispozitiile legale se refera, în mod expres, la imprejurari de fapt și de drept, iar nu la sustinerile partilor.
Din punctul acestuia de vedere, T., în soluționarea cauzei, a avut o gandire liniara, apreciind, în mod eronat ca exista indicii de rasturnare a prezumtiei de legalitate și ca imprejurarile de fapt s-ar circumscrie sintagmei de caz bine justificat. Totodată, susținerea ca măsura luata este, per ansamblu, calea care prejudiciaza cel mai putin și induce un echilibru intre varietatea de interese divergente nu este de natura sa justifice temeinicia masurii.
Raportat la prevederile legale, masura instaurata de instanta se impune strict în situatia prevenirii unei cauze iminente. Or, în speta, T. nu a facut altceva decât sa modifice caracterul de exceptie al suspendării, aplicand masura și unei situatii care nu se circumscrie cadrului legal, respectiv pentru a induce un echilibru intre diversitatea de interese aflate în divergente
Fata de toate aceste aspecte învederate, solicită admiterea recursului formulat și pe cale de consecința, să se dispună respingerea măsurii suspendării actului administrativ de care se face vorbire.
Prin concluziile scrise înregistrate la data de 20 noiembrie 2012, intimatul S. V. a solicitat respingerea recursurilor declarat de recurenții R. M.- G., A. de P. și I. pentru A. (A.) și A. pentru P. și I. pentru A. - C. Judecatean B. - N., ca nefondate și în baza dispoz.art.274 Cod proc.civ., sa le obligati pe recurente la plata sumei de 1.240 lei în favoarea intimatului cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând onorariu de avocat.
Prin întâmpinarea depusa la dosarul cauzei am învederat imprejurarile pentru care, în opinia acestuia în raport de starea de fapt expusa și piesele dosarului de fond, actul administrativ atacat este nelegal și netemeinic. Prin prisma acestor argumente solutia instantei de fond de suspendare a actului administrativ atacat, este legala și temeinica sub toate aspectele.
In prezentele concluzii vom analiza legalitatea hotararii prin prisma temei ului de drept avut în vedere de instanta de fond la pronuntarea hotararii.
P. dispoz.art.14 alin. 1 din L. nr.5. a contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, în conditiile art.7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei defond în cazul în care persoana vatamata nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de drept și fara nicio formalitate.
P. acestui text, persoana vatamata poate sa solicite suspendarea actului administrativ daca sunt indeplinite trei conditii și anume sa existe un caz bine justificat, o paguba iminenta, persoana vatamata sa fi sesizat în conditiile arte 7 autoritatea publica emitenta sau a celui ierarhic superioare și sa introduca actiunea în anularea actului administrativ unilateral în termen de 60 de zile.
In sensul legii contenciosului administrativ, cazurile bine justificate reprezinta acele imprejurari privitoare la starea de fapt și de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa în ceea ce priveste legalitatea și temeinicia actului administrativ atacat. Asa cum a precizat și prin intampinarea depusa la dosarul cauzei, intimatul S. V. este titularul contractelor de inchiriere a pasunilor incheiate cu C. Local T. și P. comunei N. Din piesele dosarului rezulta ca acesta este utilizatorul pasunilor inchiriate. Pentru anii 2008 și 2009, acesta a beneficiat de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata de la A. D. pentru anul 2010 și în continuare s-au depus cereri în baza acelorasi documente pentru care anterior a primit aceste plati. C. J. B. - N. al A. nu numai ca a refuzat plata dar. a emis și deciziile prin care intimatul a (ost obligat sa restituie sumele primite în anii anteriori. Motivul pentru care s-a refuzat plata a fost acela ca intimatul S. V. a refuzat sa "cedeze" 30 % din sumele incasate cu titlu de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata la cererea "primarului comunei T." pentru ani 2008, 2009 și în continuare. Urmare refuzului, la cererea primarului comunei T., C. Local T. a emis Hotararile nr.30 de reziliere a contractelor de inchiriere și apoi Hotararile cu nr.32 și 33 de inchiriere a acelorasi pasuni altor persoane, care s-au declarat de acord sa cedeze cei
30% din sumele ce urmau sa fie incasate. A. hotarari de consiliu local aufost în final anulate prin sentintele pronuntate de T. B. - N., invocate în intampinarea depusa.
Asa cum a precizat, prin H. nr.30/2010 C. Local T. a anulat în bloc 13 contracte de inchiriere. lnfinal, pentru 11 persoane beneficiare a contractelor de inchiriere incheiate în aceleasi conditii ca și intimatul, beneficiaza în continuare de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata deoarece achita 30% din sumele incasate "probabil" P. comunei T.
In urma verificarilor efectuate de catre A. - D. A., C. I. și S. sesizarea intimatului S. V. s-a constatat ca pentru anii 2008 și 2009 intimatul a fost indreptatit sa beneficieze de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata și ca pentru anii 2010 și 2011 functionarii din cadrul C.ui J. B.-N. al A. au comis "o serie de nereguli". S-a constatat ca una din cauzele care au tergiversat efectuarea platilor a fost lipsa declaratiilor de eligibilitate eliberate de P. comunelor T. și N. Se impune a fi facuta precizarea ca declaratiile de eligibilitate atesta existenta contractului de inchiriere a pasunilor și imprejurarea ca beneficiarul lor este și utilizatorul pasunilor inchiriate. P.ul comunei T. a refuzat sa semneze declaratia de eligibilitate, iar P.ul comunei N. a refuzat sa aplice sigiliul. Motivele au fost determinate de refuzul intimatului de a achita acea "cotizatie" catre P. comunei T.
Prin concluziile notei intocmite s-a constatat ca una din functionarele C.ui J. B.
- N. a "modificat" fara acordul intimatului cererea acestuia și în final s-a dispus sanctionarea acesteia și trimiterea acesteia în Comisia de D. și în acelasi timp a fost sesizat și DNA Cluj.
Ca o sanctiune pentru indrazneala intimatului de a sesiza D. A., C. I. și S. din cadrul A., C. J. B. - N. a emis decizia atacata și inca alte 7 decizii care în prezent se afla pe rolul T. B.-N.
Din starea de fapt expusa confirmata de inscrisurile depuse la dosarul cauzei rezulta în mod cert ca intimatul este indreptatit sa beneficieze de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata, în conformitate cu dispoz.art.6 alin.I din OUG nr.125/2006.
In aceste conditii este evident ca asupra actului administrativ atacat exista suficiente argumente care sa creeze o indoiala serioasa în privinta legalitatii acestuia.
Paguba iminenta este definita de art.2 alin. 1 lit."s" - paguba iminenta - prejudiciul material viitor și previzibil sau ….
Prin actul administrativ atacat, intimatului i-au fost aplicate sanctiuni multianuale în cuantum de 401.155,94 lei pentru campania 2010. în mod implicit, pentru aceeasi campanie intimatul nu a beneficiat nici de platile cuvenite în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata. P. actului administrativ atacat, intimatul trebuie sa restituie aceasta suma A.
In aceste conditii este indiscutabil ca prejudiciul material este previzibil asa cum dispun dispoz.art.14 din L. nr.5. a contenciosului administrativ.
Anterior formularii cererii de suspendare, intimatul S. V. s-a adresat organului emitent al actului administrativ atacat, sens în care s-a emis și decizia de solutionare a contestatiei aflate la dosarul de fond și care a fost și ea atacata.
Pe rolul T. B. - N. este în curs de instrumentare dosarul de fond în care am formulat și aceasta cerere de suspendare a eecutarii actului, temeiul suspendarii find dispoz.art.15 din L. nr.5. a contenciosului administrativ.
Raportat la aceasta stare de fapt și temeiurile de drept invocate, retinute de altfel de instanta de fond în considerentele hotararii sale, este indiscutabil ca hotararea instantei defond de suspendare a executarii actului administrativ unilateral pana la solutionarea dosarului de fond, este legala și temeinica sub toate aspectele.
Sustinerile recurentilor în sensul ca actele administrative beneficiaza de o prezumtie de legalitate și pe cale de consecinta nu s-ar putea dispune suspendarea executarii lor, sunt gresite.
Textul art.14 din L. nr.5. statueaza pentru partea vatamata posibilitatea de a solicita suspendarea actului administrativ unilateral pana la solutionarea pe fond a actiunii, evident în conditiile în care sunt indeplinite cumulativ conditiile impuse de acest text. Atata vreme cat textul invocat prevede posibilitatea suspendarii actului administrativ unilateral, orice discutie privind prezumtia de legalitate a actului administrativ, sunt neavenite.
Afirmațiile recurenților în sensul ca suma imputata urmeaza safie recuperata în urmatorii 3 ani, nu au nici o relevanta în cauza. Aplicarea sanctiunii multianuale presupune pe langa imputarea sumei și inlaturarea de la plata a fermierului pentru urmatorii 3 ani. Cu alte cuvinte prejudiciul nu se rezuma numai la suma imputata ci și la prejudiciul suferit de fermier prin aceea ca acesta nu mai beneficiaza de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata în urmatorii ani. în cazul în care fermierul este sanctionat, acesta nu mai poate beneficia de plati în cadrul schemelor de sprijin pe suprafata inca 5 ani de la data recuperarii sumelor imputate.
Prin emiterea acestei decizii prejudiciul suferit de fermier este dublu, în sensul ca pentru anul 2010 acesta, în speta intimatul, nu beneficiaza de plati pentru campania 2010 de 401.155,94 lei. Cu alte cuvinte prejudiciul este de 800.000 lei.
Susținerile recurenților în sensul ca instanta putea solutiona cererea de suspendare numai în conditiile în care analiza pe fond legalitatea actului administrativ atacat, sunt gresite.
Pentru soluționarea cererii de suspendare a actului administrativ unilateral pana la solutionarea actiunii de fond, nu este legal posibila verificarea pe fond a legalitatii actului.
Prin concluziile scrise înregistrate la data de 21 noiembrie 2012, A. de
P. și I. pentru A. (A.P.I.A) B., a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
În motivare a arătat că intimatul reclamant afirma, considerăm în mod eronat, faptul că "din piesele dosarului rezultă în mod evident ca decizia atacată este profund nelegală".
Învederează instanței faptul că la dosarul de fond, aflat pe rolul T. B., A. a depus dosarul aferent cererii de plată a intimatului reclamant pentru Campania
2010, dosar din care rezultă modul în care a fost gestionată cererea de plată a dl. S. V., conform manualelor de proceduri ale A., manuale care sunt auditate de organismele de specialitate ale Comisiei Europene și pe care institutiua noastră are obligatia să le respecte.
Conform art. 3, lit. o) din L. nr. 1. privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de P. și I. pentru A., A. are ca și obligatie principală "elaborarea manualelor de proceduri și metodologii în vederea implementării corespunzătoare a atribuțiilor care îi revin.
Prin urmare, manualele de proceduri elaborate de A. sunt menite să asigure o aplicare corectă și unitară a regulamentelor, normelor, legilor și prevederilor în vigoare și detaliază conditiile în care pot fi formulate cererile de plată, pentru fiecare campanie S. sau schemă de plăți, respectiv pentru fiecare etapă de gestionare a cereriide plată fiind elaborate manuale de proceduri detaliate.
Invocarea regulamentelor comunitare și a manualelor de proceduri a fost inlăturată în mod nemotivat de catre instanta de fond, aceasta dând prioritate unor hotărâri judecătorești pronuntate în litigii în care institutia noastră nu a fost parte și care nu s-au datorat în vreun fel activității institutiei noastre.
Față de cele de mai sus, consideră că instanta de recurs trebuie să aibă în vedere, în primul rand, modul în care institutia noastră isi desfășoară activitate, în spetă modul în care A. a gestionat cererea de plată a intimatului reclamant. D. nr.
3278674/(...) a cărei suspendare s-a admis prin incheierea din data de (...) a fost emisă de A. C. J. B. în baza regulamentelor comunitare și a actelor nationale aplicabile.
Prin urmare, opinează că în mod eronat instanta de fond a retinut în considerentele incheierii atacate faptul că este indeplinită conditia privind cazul bine justificat.
De altfel solicită instanței de control judiciar să observe faptul că institutia noastră este chemată, ÎN MOD "ARTIFICIAL" intr-un proces de intimatul reclamant, pentru ca acesta să își SOLUTIONEZE litigiile sale cu alte persoane juridice și fizice, după cum rezultă din documentele depuse la dosar (P. N., P. T., Bumbu G., R. M. G., Torni M. G. V., Pupeză G., etc).
Asa cum a mentionat și în concluziile scrise (pag. 4) depuse la instanta de recurs, considerăm că în mod nejustificat instanta de fond a inlaturat toate prevederile legale nationale și comunitare aplicate de institutia noastră în gestionarea cererii de plata a intimatului reclamant, pentru campania 2010.
Toate cererile de plată depuse de toti fermierii intr-o campanie, de exemplu
2010, în spetă, sunt gestionate în mod unitar de către institutia noastră, conform acelorasi manuale de proceduri aplicabile ca și în cazul intimatului reclamant.
Faptul că intimatul reclamant este implicat intr-o serie de litigii, care s-au ivit independent de activitatea institutiei noastre, nu poate fi un motiv care să demonstreze indeplinerea conditiei privind" cazul bine justificat".
De asemenea, reclamantul afirmă faptul că "în urma verificărilor efectuate de inspectorii desemnati s-a intocmit o notă din care rezultă că pentru anii 2008 și 2009 platile mi-au fost acordate în mod legal, ca pentru anul 2010 există nereguli cu privire la instrumentarea cererii mele".
Din afirmatia intimatului reclamant rezultă că A. atat în anii 2008 și 2009, cat
și în anul 2010 a gestionat în mod corect cererile de sprijin ale fermierului, deoarece:
- nu se poate retine faptul că pentru campaniile 2008 și 2009 conform acelorasi manuale de proceduri și pe baza informatiilor furnizate de intiamtul reclamant pe propria răspundere, A. a actionat în mod corect, acordand plătile fermierului
- IAR pentru anul 2010, institutia noastră gestionează cererea de plată a intimatului reclamant într-un mod de natura a-l prejudicia, dar subliniem conform acelorasi manuale de proceduri.
Învederează instanței faptul că emiterea deciziei nr. 3278674/(...), cu sanctiuni mutianuale, în cuantum de 401.155,94 lei se datorează faptului că informatiile cuprinse în cererea de plată semnată de intimatul reclamant au fost introduse în sistemul I., iar în urma controlului administrativ care se efectueazp AUTOMAT în software, s-a constatat o serie de conflicte de supradeclarare (explicate pe larg în intampinarea depusă la dosarul de fond) în care a fost implicat intimatul reclamant.
Scopul acestui control administrativ, presupune verificarea corectitudinii și completitudinii datelor din cereri și în principal o verificare încrucișată a TUTUROR
(peste un milion) cererilor de plată cu baza de date L.
Conflictele de supradeclarare apar în situatia în care pe aceeasi suprafață depun cerere de sprijin mai multi fermieri, iar potrivit prevederilor comunitare plata unică pe suprafață se acordă unui SINGUR fermier.
Mai mult, consideră că în mod nejustificat și total eronat, fără niciun argument pertinent, intimatul reclamant afirmă faptul că „pentru că nu am cedat 30% din sumele încasase funcționarii A. au inceput să mă sicaneze".
După cum se poate observa, intimatul reclamant preferă să acuze A. și functionarii acesteia care, asa cum insusi a apreciat la pag. 3 din intampinare " anii
2008 și 2009 i-au acordat în mod corect plata pe suprafață", în loc să recunoască că a declarat în cererea de plată date și informatii care nu erau conforme cu realitatea, iar pentru sanctiunilor multianuale este direct și exclusiv raspunzător, În dosarul intocmit de A. C. J. B., aferent cererii de plată pe anul 2010, există documente (proces verbal pentru cel de-al doilea control al solicitării 2010 - formular Dl, raport de control administrativ - formular P 1, solicitări de clarificări, formulare și Corectare, etc.), din care rezultă erorile descoperite de sistemul I., sistem creat de R., ca urmare a prevederilor comunitare aplicabile.,in cazul cererii de plată a intimatului reci amant pentru anul 2010.
Legătura invocată de către intimatul - reclamant dintre "cedarea sumelor incasate " și "sicanarea fermierilor de către functionarii A. " este total ERONATĂ.
Intimatul reclamant afirmă, în mod nejustificat, faptul că "fără să astepte finalizarea controlului si fără să respecte recomandările inspectorilor, functionarii A.
.... au emis decizia atacată ca o sanctiune pentru faptul că am sesizat D. A.".
Afirmația intimatului reclamant este total eronată, deoarece Nota Directiei A., C. I. și S. (nr. 29846/(...)) nu cuprinde propuneri sau recomandări care să interzică emiterea unei decizii de plata pentru campania 2010, pe numele fermierului S. V.
Singura propunere a Directiei A., C. I. și supracontrol, care viza dosarele de paltă ale fermierului, se referea la " transmiterea notei impreună cu toate documentele aferente cererilor de plată pe suprafață pentru anii 2008-2011 apartinand fermierului S. V., precum și ale celorlalți fermieri cu care acesta a intrat în supradeclarare P. de pe lângă I. Curte de C. și J., D. N. A., S. teritorial C., pentru ca prin cercetările efectuate să se stabilească dacă faptele săvârsite pot fi incadrate ca infractiuni.", ceea ce s-a și intamplat.
P. de pe lângă I. Curte de C. și J., D. N. A., S. teritorial C., în Rezolutia de neincepere a urmăririi penale din (...), dosar Of. 129/P/2011, retine faptul că "dacă A. de plăti și I. pentru A. consideră că S. V. și alti fermieri, nu au indeplinit conditiile de eligibilitate pentru acordarea de sume în cadrul schemei de plată pe suprafață campania 2007-2011, are posibilitatea legală de recuperare a sumelor plătite necuvenit, conform OG nr. 79/2003"
Mai mult, "finalizarea controlului", la care face referire intimatul reclamant, s-a realizat odată cu intocmirea de către D. A., C. I. și S. din cadrul A. a Notei Of.
29847/(...).
De asemenea, functionarii publici din cadrul A. au respectat intocmai recomandarile cuprinse in Nota de control mai sus mentionată, alegatiile intimatului reclamant sunt TOTAL eronate, fiind formulate, apreciem intentionat, DOAR pentru a induce în eroare instanta de judecată.
D. Of. 3278674/(...) a fost emisă de A. C. J. B. N. NU ca o sanctiune pentru că intimatul reclamant "a sesizat D. A. ", CI, pentru că gestionarea unei cereri de plată depusă de un fermier intr-o campanie se finalizează cu emiterea de către A. C. J. a unei decizii de plată cu sau fără sanctiuni multianuale.
Cele mai sus prezentate demonstrează incă o dată faptul că gestionarea cererii de plată pentru anul 2010 depusă de intimatul reclamant a fost realizată conform prevederilor legale în vigoare și a manualelor de proceduri aplicabile campaniei respective.
Solicită instanței de control judiciar să observe faptul că intimatul reclamant în sustinerea intampinării sale invocă, în mod netemeinic afirmatii și teorii care nu corespund realității, desi acesta se află în posesia anumitor documente, insă prezentarea acestora către instanta de judecată este total eronată si denaturată.
Intimatul reclamant afirmă faptul că "si în prezent este utilizatorul acestor păsuni ".
Susținerea intimatului rec1amantului nu are legătură cu speta dedusă judecatii, asemenea afirmatii sunt formulate :
- fie din necunoasterea modului în care sunt acordate platile pe suprafață, respectiv platile de agromediu și zone montane defavorizate, ceea ce nu credem, deoarece fermierul a depus cereri de sprijin în fiecare an și cunoaste faptul că O CERERE DE PLATĂ SE ANALIZEAZĂ ÎN FUNCTIE DE INDEPLINIREA CONDITIILOR DE ELlGlBILITATE PE ANUL în CARE S-A FORMULAT CEREREA (in speta 2010) și nu ulterior, (anii 2011, 2012);
- fie cu intentie din dorinta de a prezenta onoratei instante faptele altfel de cum s-au intamplat în anul 2010.
În speta dedusă judecații nu este relevant cine este utilizatorul "acelor pasuni ", în PREZENT, ci ce fermier a utilizat efectiv terenul în anul 2010, anume cine a respectat dispozițiile art. 7 alin 1, lit. f) din OUG nr. 125/2006, conform cărora fermierul are obligatia:
„f) să prezinte documentele necesare care dovedesc DREPTUL DE FOLOSINTA și SA POATĂ FACE DOVADA CA UTILIZEAZĂ TERENUL pentru care s-a depus cererea"
În ceea ce priveste sustinerile intimatului rec1amant, apreciem eronate, referitoare la "iminenta pagubei", respectiv restituirea A. a inca 401.155, 94 lei", precizăm următoarele:
Așa cum am menționat și la pag. 3 din concluziile scrise deja depuse la instanța de control judiciar si pag. 4 din cererea de recurs, conform R. (CE) nr.
1122/2009 și R. (CE) nr. 1975/2006, sancțiunile multianuale stabilite prin D. nr.
3278978/(...), NU SE CONCRETIZEAZĂ PRINTR-O PLATĂ DIN PARTEA INTIMATULUI RECLAMANT, ci acestea se deduc din plățile de care fermierul poate beneficia pentru cererile pe care le depune în decursul celor 3 ani calendaristici ulteriori anului în care a fost stabilit debitul, iar În cazul în care suma respectivii nu poate fi recuperată în întregime, în cei 3 ani ulteriori celui în care a fost stabilit debitul, soldul se anulează..
Prin urmare, intimatul reclamant în mod eronat afirmă faptul că trebuie să restituie A. încă 401.155, 94 lei.
Mai mult "plățile în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață pentru campania
2010" , asa cum mentionează intimatul reclamant, nu au fost acordate de A. deoarece cererea de plată depusă de intimatul rec1amant nu a indeplinit conditiile de eligibilitate prevăzute de lege și pe care le-am expus detaliat în întâmpinare în fata instanței de fond.
Afirmațiile intimatului reclamant potrivit cărora .pentru intretinerea pasunilor a incheiat cu o societate de profil contracte de intretinere pentru care a achitat onorarii foarte mari", nu poate fi retinută de instanta de recurs judiciar, intimatul rec1amant fiind responsabil pentru actele juridice pe care le incheie.
Mai mult, aduce la cunoștința instanței faptul că depunerea unei cereri de plată unică pe suprafață de către un fermier, în care se solicitA sprijin financiar pentru anumite scheme, în speta de față pentru S. - schema de paltă unică pe suprafață, ZMD - plăți compensatorii pentru zona montană defavorizată, plati de agromediu - pachet 1 (pajisti cu inaltă valoare naturală) și pachetul 2 (practice agricole traditionale) nu creează în sarcina A. obligatia de a acorda sumele de bani corespunzătoare schemelor de sprijin solicitate, în conditiile în care respectiva cerere de sprijin NU E. C. cu reglementările nationale și comunitare specifice aplicabile.
Consideră că este nelegală ipoteza în care intimatul reclamant depune cerere de plată pentru Campania 2010, isi asumă sub semnatură indeplinirea conditiilor prevăzute de reglementările nationale și comunitare, A. gestionează cererea de plată constatând faptul că aceasta nu corespunde dispozițiilor europene, IAR ulterior intimatul reclamant acuză instituția noastră de producerea unui prejudiciu, în contextul art. 7 alin. 6 din OUG nr. 125/2006.
P. art. 7, alin. 6 din OUG nr. 125/2006 "pentru terenul care se constată că face obiectul cererilor a 2 sau mai mulți solicitanți în cadrul Schemei de plată unică pe suprafață (S.), plata directă pe suprafață nu se acordă nici unuia dintre solicitanti. La constatarea acestei situații, A. de P. și I. pentru A. va notifica solicitanții, care au obligația să rezolve litigiul.
După rezolvarea litigiului, solicitanții au obligația să depună documentele rezultate la A. de P. și I. pentru A. pentru completarea dosarului cererii în vederea acordării sprijinului persoanelor îndreptățite. "
Având în vedere faptul că intimatul reclamant are o serie de litigii cu prim ariile comunelor T. si N., precum și alti fermieri persoane fizice, după cum se poate observa din dosarul cauzei, consideram ca A. a gestionat în mod corect cererea de sprijin a fermierului, decizia nr. 3278674/(...) emisă de A. B. N. fiind legală și temeinică, iar legalitatea actului administrativ contestat trebuie analizată în raport de prevederile comunitare aplicabile și pe care A. le-a invocat în fata instantei de fond.
Față de cele de mai sus, precum și având în vedere argumentele de fapt și drept invocate în cererea de recurs precum și în concluziile scrise, solicităm instanței de judecată să admită recursul asa cum a fost formulat, să modifice încheierea din (...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud, să respingă cererea de suspendare a executării actului administrativ și pe cale de consecință să mențină executarea actului administrativ, anume a D. nr. 3278674/(...), emisă de A. C. J. B. N.
Prin concluziile scrise înregistrate la data de 21 noiembrie 2012, P.UL C. N., R. M. G. a solicitat admiterea recursului declarat, cu cheltuieli de judecată și respingerea excepției lipsei de interes invocată de intimați prin întâmpinare.
În motivare a arătat că a fost chemat în judecată în cauza care face obiectul dosarului nr.(...) al T. B.-N., alături de ceilalți pârâți, pentru anularea ca nelegală și netemeinică D. nr.3278674 din data de (...) emisă de A. de P. și I. pentru A. și obligarea în solidar cu ceilalți pârâți la plata sumei de 401.155,94 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Cererea de obligare la plata acestor despăgubiri civile este una subsidiară și accesorie primului petit, în sensul că obligarea subscrisului la plata acestor despăgubiri nu poate fi dispusă decât în situația în care s-ar admite primul capăt de cerere vizând anularea actului administrativ.
Or, câtă vreme în dosarul nr.(...) al T. B., nu s-a pus în discuție și nu s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a subscrisului, raportat la niciunul din petitele acțiunii și nu s-a formulat vreo cerere de disjungere a cauzei, rezultă că acesta are interes în cauză cu privire la toate capetele de cerere, inclusiv cu privire la petitul privind cererea de suspendare a actului administrativ.
Pe cale de consecință, fiind dispusă în cauză suspendarea actului administrativ atacat, rezultă subscrisul justific interes în declararea recursului care face obiectul prezentei cauze.
Pentru aceste motive, solicită instanței, respingerea excepției lipsei calității de intere și admiterea recursului cu cheltuieli de judecată.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
1. În ceea ce privește excepția lipsei de interes a recurentului pârât R. M.-G., invocată de reclamantul intimat S. V., Curtea are în vedere că pârâtul a fost chemat în judecată în acțiunea de contencios administrativ în calitate de funcționar public, primar al comunei N., solicitându-se obligarea acestuia în solidar cu ceilalți pârâți la plata sumei de 401.155,94 lei cu titlu de despăgubiri.
Premisa formulării unei atari cereri este dată de afirmația reclamantului că și pârâtul a contribuit la elaborarea actului administrativ supus examenului de legalitate și care, între altele face obiectul cererii de suspendare, sens în care devine incidentă ipoteza textului art. 16 alin. 1 din L. nr. 5. potrivit căruia cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.
Astfel fiind, aparent doar cererea de suspendare a actului administrativ și soluția pronunțată de instanța de fond asupra acestei cereri nu provoacă consecințe față de acest pârât.
Folosul practic urmărit de recurentul pârât în faza recursului împotriva sentinței prin care s-a dispus suspendarea unui atare act administrativ poate consta în interesul acestuia de a urmări să apere și să susțină în continuare legalitatea și temeinicia actului administrativ chiar și în etapa de examinarea aparantă a legalității actului administrativ pentru că un act chiar și aparent nelegal poate fi privit ca fiind ilicit și care astfel poate forma premisa tragerii la răspundere patrimonială a acestuia conform art. 16 alin. 1 din L. contenciosului administrativ.
Nu în ultimul rând, așa cum a relevat și recurentul, în fața instanței de fond nu s-a analizat cererea de suspendare într-un cadru procesual diferit față de cel deschis de reclamant prin cererea de chemare în judecată, astfel că din acest punct de vedere încheierea pronunțată îi este opozabilă.
De aceea, excepția se va respinge.
2. Cu privire la recursuri , Curtea le va analiza deopotrivă acestea vizând în principal aspecte asemănătoare.
Astfel, în ceea ce privește critica privind nemotivarea hotărârii atacate, Curtea reține că instanța de fond a făcut nu numai o analiză teoretică a așa cum eronat susțin recurentele A. central și județean ci a analiza sumar probele dosarului spre a se vedea dacă în aparență există cazul bine justificat, ca și condiție necesară pentru a se dispune suspendarea actului administrativ.
Curtea are în vedere că potrivit teoriei generale actul administrativ se bucură de prezumția de autenticitate, legalitate și executorialitate însă această prezumție nu este absolută ci relativă.
D. s-ar admite că actul administrativ se bucură de prezumția absolută de autenticitate, legalitate și executorialitate s-ar pune în diuscuție însăși rațiunea de a fi a contenciosului administrativ și aceea de a se putea dispune oprirea temporară a efectului executoriu al actului administrativ ceea ce în stadiul actual al legislației pertinente nu se poate admite.
Curtea observă că instanța de fond a cercetat pertinente ambele condiții prevăzute de art. 14 rap. la art. 15 din L. nr. 5., plecând de la premisa că suspendarea executării constituie o situație de excepție.
Astfel cum rezultă din cuprinsul încheierii instanța de fond a prezentat, chiar dacă succint, care sunt elementele de fapt și de drept care au condus la constatarea că există un caz bine justificat.
A admite, teza recurenților înseamnă a cere Curții ca în recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea actului administrativ, instanța de recurs să facă mai mult decât ar fi putut legal să facă instanța de fond în analiza sumară a legalității actului.
A admite o atare interpretare ar însemna practic să se prejudece fondul cauzei cu prilejul soluționării incidentului privind suspendarea temporară a executării actului administrativ ceea ce nu poate fi admis.
Așa cum jurisprudența și doctrina au relevat până în prezent existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative. De asemenea, la analizarea acestei condiții mai pot fi avute în vedere și alte criterii cum ar fi natura propriu-zisă a măsurii dispuse de autoritatea publică, conduita ulterioară a destinatarului actului și posibilele efecte asupra unor raporturi juridice conexe.
În acest perimetru a fost analizată condiția cazului bine justificat din speța de față, instanța relevând acele împrejurări pe care le-a socotit relevante pentru a se constitui în tot atâtea indicii de răsturnare a prezumției de legalitate.
Curtea nu întrevede din examinarea recursurilor, fără ca evident să antameze fondul cauzei, care ar fi elementele de fapt și de drept care ar putea să contravină statuărilor instanței de fond.
Așa cum s-a relevat mai sus, cercetarea recursurilor și a motivelor de recurs așa cum au fost formulate implică în mod necesar analiza fondului cauzei, or Curtea nu poate, pentru considerentele ce precedă, să procedeze în acest sens.
Cât privește cercetarea celeilalte condiții, respectiv cea cu privire la stabilirea existenței unei pagube iminente, Curtea observă că instanța de fond a justificat-o prin aceea că raportat la aparenta nelegalitate a actului administrativ acesta produce consecințe negative asupra patrimoniului reclamantului, mai precis alături de excluderea de la plată, necesitatea plății unor sancțiuni anuale de peste 400.000 lei se dovedește a fi împovărătoare pentru acesta. Această diminuare a fost abordată nu numai din punct de vedere economic ci și din punct de vedere juridic, paguba sub acest aspect nefiind altceva decât o diminuare aparent ilicită a patrimoniului.
Față de cele ce precedă, Curtea urmează ca în temeiul art. 14 și art. 20 alin. 3 din L. nr. 5. să respingă ca nefundat recursul celor trei recurenți.
3. Având în vedere că recurenții sunt găsiți în culpă procesuală dat fiind soluția din recurs, Curtea urmează ca în temeiul art. 274 rap. la art. 277 C. să oblige pe fiecare dintre aceștia la plata către intimatul reclamant a câte 413,33 lei fiecare, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând în total suma de 1240 lei onorariu avocațial (f. 78-79).
PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge excepția lipsei de interes cu privire la recursul declarat de R. M. G. Respinge recursurile declarate de A. DE P. ȘI I. PENTRU A. - C. J. B.-N., A. DE
P. ȘI I. PENTRU A. și R. M. G. împotriva încheierii civile din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...) al T. B.-N., pe care o menține în întregime.
Obligă recurenții să plătească intimatului S. V. câte 413,33 lei fiecare, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Pronunțată în ședința de la 26 noiembrie 2012.
Red.L.U./Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud.fond. D. E.na L.
