Recuperarea sumelor care se fac venit la bugetul comunei, inclusiv sumele aferente contractelor de concesiune. Lipsa calităţii procesuale active a primarului
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, decizia nr. 1862 din 27 februarie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 1448/02.07.2013, pronunţată în dosarul nr. ... al Tribunalului Bistriţa-Năsăud s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului comunei Matei invocată de pârâtul O.S. şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Primarul comunei Matei în contradictoriu cu pârâtul O.S., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
A fost obligat reclamantul să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocaţial.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele: Analizând, cu prioritate, conform art.137 alin.1 C.pr.civ., excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului comunei Matei, invocată de pârâtul O.S., tribunalul a reţinut că între Consiliul Local al comunei Matei, prin primar şi pârât s-a încheiat, la data de 31.10.1996, contractul de concesiune având ca obiect terenul în suprafaţă de 945 mp situat în loc. Matei, nr. ..., preţul concesiunii fiind stabilit, conform art. 5 din contract, la suma de 206.000 lei anual, iar potrivit art.7 plata urma a se realiza în numerar la casieria unităţii.
Iniţial, prin dispoziţia nr.212/29.10.2010, Primarul com. Matei a dispus recuperarea sumei de bani reprezentând diferenţa de redevenţă, penalităţi pentru neplata în termen a redevenţei, impozit pe teren şi majorări impozit pe teren, dispoziţie anulată de Curtea de Apel Cluj prin decizia nr.2786/2012, pronunţată în dosarul nr.., în esenţă relevându-se că acest act administrativ, priveşte, pe de o parte, redevenţa datorată în baza unui contract administrativ, iar pe de altă parte, impozitul şi
majorările de întârziere aferente impozitului, datorate potrivit Codului fiscal, litigiul având o natură juridică mixtă, respectiv de litigiu contractual şi de contencios fiscal; că pentru redevenţa datorată în baza contractului de concesiune încheiat între autoritatea administrativă şi recurent, intimatul pârât nu îşi putea constitui un titlu executoriu pentru executarea obligaţiilor contractuale; referitor la taxa pe teren datorată potrivit dispoziţiilor art. 256 alin. 3 Cod fiscal, aceasta se putea stabili doar printr-un act administrativ fiscal, potrivit dispoziţiile art. 43 din Codul de procedură fiscală şi comunicat contribuabilului, potrivit dispoziţiilor art. 44.
Este adevărat că obligativitatea recuperării sumei reprezentând diferenţă de redevenţă şi de a lua măsurile necesare pentru recuperare a fost stabilită prin procesul-verbal de constatare nr.742 din 15.06.2010 întocmit cu ocazia desfăşurării acţiunii de audit în perioada 4.05.2010-15.06.2010 de către Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud, precum şi decizia nr.21/6.07.2010 emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud, însă în litigiul de faţă s-a impus a se da eficienţă prevederilor art.21 din Legea nr.215/2001: ”(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. (2A1) Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal”, primarul, conform art.23 alin.1 din aceeaşi lege fiind autoritatea executivă, iar consiliul local autoritatea deliberativă.
Aşadar, acţiunea în pretenţii pentru recuperarea unei sume ce intră la bugetul local se impunea a fi promovată de unitatea administrativ-teritorială, singura titulară, potrivit legii, a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractul administrativ în speţă, considerente pentru care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a Primarului comunei Matei , cu consecinţa respingerii acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Primarul comunei Matei în contradictoriu cu pârâtul O.S., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În conformitate cu dispoziţiile art. 274 Cod procedură civilă, a fost obligat reclamantul Primarul com. Matei să plătească în favoarea pârâtului O.S. cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocaţial.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul PRIMARUL COMUNEI MATEI solicitând ca prin decizia ce se va pronunţa sa se admită recursul si, pe cale de consecinţa, sa se caseze hotărârea recurata si sa se trimită dosarul spre rejudecare.
În motivarea recursului reclamantul a arătat următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 67 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu autorităţile publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.
Conform art. 209 C. civil nou, persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, iar potrivit art. 218 C. civil nou, actele juridice făcute de organele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice însăşi.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001, consiliile locale sunt autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive, acestea funcţionând ca autorităţi ale administraţiei publice locale.
Potrivit art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, in exercitarea atribuţiilor primarul exercita funcţia de ordonator principal de credite
Potrivit art. 23 alin. 2 din Legea nr. 273/2006, ordonatorii de credite răspund de urmărirea modului de realizare a veniturilor, situaţie care-1 îndreptăţeşte sa parcurgă toate etapele pentru recuperarea sumelor care se fac venit la bugetul comunei, inclusiv sumele aferente contractelor de concesiune care, de altfel, sunt considerate venit la bugetul local Potrivit art. 257 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, conducerea entităţii auditate răspunde pentru: c) realizarea veniturilor; unitatea auditata fiind unitatea
administrativ-teritoriala Matei, primarul fiind autoritate executiva potrivit art. 23 din Legea nr. 215/2001
Rezultă că primarul unităţii administrativ-teritoriale are calitate procesuală activă, în virtutea căreia poate promova acţiune în justiţie In drept: art. 304 ind. 1 C. pr. Civila.
În apărare, pârâtul intimat O.S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile atacate ca fiind temeinică şi legală, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul recurs - filele 9-10 dosar.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate şi a apărărilor formulate, Curtea constată următoarele:
Consideră recurentul că are calitatea procesuală activă din perspectiva dispoziţiilor art. 67 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, precum şi ale art. 257 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, potrivit cărora conducerea entităţii auditate răspunde pentru realizarea veniturilor.
În acest context, Curtea constată că, prin procesul verbal de constatare nr. 742/15.06.2010 întocmit cu ocazia desfăşurării activităţii de audit în perioada 04.05.2010-15.06.2010 de către Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud, precum şi prin decizia nr. 21/06.07.2010 emisă de Curtea de Conturi a României-Camera de Conturi Bistriţa-Năsăud s-a stabilit, în sarcina entităţii auditate, obligativitatea recuperării sumei reprezentând diferenţă de redevenţă şi de a lua măsurile necesare pentru recuperare.
În executarea acestei decizii, Primarul com. Matei a introdus cererea de chemare în judecată împotriva lui O.S..
La fel ca şi prima instanţă, Curtea constată, însă, că potrivit dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001, unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii; în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean; pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.
Rezultă din aceste dispoziţii legale că primarul nu are calitate procesuală activă în formularea unor cereri ce derivă din contractele privind
administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care părţi sunt unităţile administrativ-teritoriale, astfel cum este cazul de faţă.
Recurentul nu se poate prevala de dispoziţiile art. 209 Cod civil, în soluţionarea favorabilă a recursului, dispoziţiile legale citate anterior fiind imperative.
Este real că potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 94/1992, stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate, dar nici aceste dispoziţii legale nu conferă calitate procesuală activă primarului comunei, acesta având posibilitatea, în aplicarea dispoziţiilor art. 33, să determine unitatea administrativ teritorială să introducă acţiunea.
Primarul nu beneficiază de patrimoniu propriu, or, admiţându-i acestuia calitate procesuală activă, ar însemna că executarea hotărârii să se facă în favoarea sa, ceea ce nu este admisibil.
De asemenea, Curtea nu neagă calitatea primarului de ordonator de credite şi nici cea de autoritate executivă, dar nici una dintre aceste calităţi nu îi conferă calitatea procesuală activă în formularea prezentei acţiuni.
În consecinţă, pentru toate considerentele expuse anterior,Curtea constată că recursul promovat este nefondat, nefiind prezent nici unul din motivele de recurs, astfel că în baza disp. art.312 C.pr.civ. Curtea îl va respinge.
| ← Fonduri europene. Agricultură. Raport de teledetecţie.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Impozite şi taxe locale. → |
|---|
