Decizia civilă nr. 10377/2013. Contencios. Anulare act administrativ
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10377/2013
Ședința publică de la 31 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -R. D.
Judecător L. U.
Judecător S. Al H.
G. M. T.
S-a luat în examinare recursul formulat de D’A. M., împotriva sentinței civile nr. 1473/2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș, în contradictoriu cu I. DE P. AL J. M., având ca obiect anulare act administrativ destituire din funcție.
Având în vedere că la data prezentului termen d-na judecător M. D. lipsește din instanță, pentru soluționarea cauzelor repartizate completului de judecată 4R, din a cărui compunere face parte, la acest termen de judecată, conform dispozițiilor art. 98, alin. 6 din ROIIJ, întregirea completului s-a făcut prin participarea d-nei judecător Al H. S., aflată pe prima poziție în programarea de permanență în materia juridică a litigiilor cu profesioniștii și contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentă, avocat D. G., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că recursul este scutit de la plata taxelor judiciare de timbru, părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar la dosar s-au depus, de către recurentă, note de ședință.
Reprezentanta recurentei solicită instanței îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul notelor de ședință depuse la dosar, în sensul că la pct. 4 din cuprinsul acestora, este vorba despre art. 17-57 și nu 17-37, cum în mod eronat s-a menționat.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii, cu consecința anulării dispoziției de sancționare disciplinară și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele e recurs vizează modalitatea de soluționare a cercetării. Conținutul cercetării nu a condus la aflarea adevărului. Cercetarea a fost viciată sub aspectul procedurii și sub aspectul fondului, neluându-se în considerare certificatul medico-legal depus de recurentă în acea fază.
Certificatele medicale trebuiau să facă dovada imposibilității prezentării la locul de muncă și al inexistenței absențelor.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reclamanta D’A. M. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1473/2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș, solicitând modificarea în totalitate a sentinței cu consecința admiterii acțiunii, a anulării dispoziției IPJ, reintegrarea în muncă și plata drepturilor salariale cuvenite, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Recurenta critică nerespectarea îndrumarului deciziei de casare și verificarea respectării procedurilor necesare precum și incidența ordinului MAI 400/2004 care nici în prezent nu este publicat. De asemenea, procedura cercetării disciplinare a fost viciată pentru că deși pârâta cunoștea că reclamanta are reședința în Italia, comunicarea actelor de procedură s-a făcut mamei reclamantei, cercetarea prealabilă s-a dovedit tendențioasă fiind puse la îndoială actele asumate și parafate de medici, respectiv instituții sanitare din spațiul comunitar. Mai mult, citarea reclamantei la locul de muncă apare ca fiind ciudată, din moment ce nemotivarea a constituit baza sancțiunii disciplinare.
De asemenea, hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii, întrucât se menționează că cererea reclamantei de acordare a concediului fără plată a fost respinsă când în realitate această cerere a fost admisă însă incapacitatea temporară de muncă având prioritate în raport cu acordarea concediului fără plată, acesta trebuia să curgă doar la expirarea incapacității temporare de muncă. De asemenea, se susține că s-a încălcat principiul neechipolenței actelor de procedură întrucât reclamanta nu a fost încunoștințată depsre cercetarea prealabilă disciplinară și s-a susținut că reclamanta a încălcat dispozițiile Ordinului MAI fără să arate în ce constă această încălcare.
IPJ M. a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat, întrucât reclamanta a solicitat la data de_, 26 de zile de concediu de odihnă la data de 11.03. a solicitat 5 zile de permisie și 6 zile de odihnă, iar prin raportul din_ a solicitat concediu fără plată pentru o perioadă de 60 de zile.
Reclamanta-recurentă nu a solicitat concediu medical și avea obligația de a se prezenta începând cu 26 mai 2011 la serviciu.
De asemenea, intimata susține că în memoriul recurentei reclamante adresat la_ ,aceasta arată că domiciliază în loc.Dragomirești, unde pe recomandatele trimise a semnat mama reclamantei, iar din înscrisurile depuse în probațiune, dar necomunicat IPJ rezultă că aceasta este rezidentă în Genova din data de_ .
În privința cercetării disciplinare, intimata susține că au fost respectate prevederile art.32 din OMAI 400/2004, că acest ordin a fost considerat că respectând prevederile legale de către instanțele de judecată și că vizează o anumită categorie profesională, astfel încât nu se pune problema inaplicabilității sau inexistenței acestuia.
Asupra recursului, Curtea va reține următoarele:
Recurenta a invocat nerespectarea deciziei de casare cu nr.6582 din_ a Curții de Apel C., cu privire la înaintarea actelor medicale, intrarea în vigoare a concediului fără plată, lipsa încunoștiințării reclamantei și conținutul în concret a Ordinului 400/2004 a MAI.
Curtea va reține că această critică nu este susținută, întrucât tribunalul a apreciat că reclamanta a fost înștiințată de demersurile efectuate în etapa cercetării prealabile, motivarea instanței de fond menționează normele aplicate, respectiv Ordinul 516/2003 și Ordinul 400/2004 care au fost depuse de către pârâtă în copie la dosarul cauzei. Astfel, tribunalul a prezentat argumentele pentru care se impune respingerea acțiunii conformându-se și analizei aspectelor impuse de decizia de casare.
În ceea ce privește lipsa publicării Ordinului 400/2004 și efectuarea procedurii disciplinare după acest ordin, Curtea va reține incidența dispozițiilor art.59 alin.2 din Legea 360/2002 care stabilesc faptul că reglementarea procedurii cercetării prealabile se face prin ordin al M. ui Administrației și Internelor.
Acest ordin nu a făcut obiectul publicării tocmai pentru că făcea parte din categoria actelor normative exceptate de la publicarea în Monitorul Oficial conform art.27 alin.3 din HG 555/2001. Pe de altă parte, aplicarea prevederilor acestui ordin nu poate fi pusă în discuție atât timp cât reclamanta nu a invocat nelegalitatea acestuia pe cale de acțiune sau pe cale de excepție, iar aceasta nu s- a constatat printr-o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. De altfel, acest act normativ având ca obiect o reglementare din sectorul ordinii publice, este adus la cunoștința funcționarilor publici cu statut special din sectorul Ministerul Administrației și Internelor așa încât chiar și în lipsa publicării acestuia, este aplicabil corpului polițiștilor.
În ceea ce privește încunoștiințarea reclamantei despre demararea procedurii disciplinare, Curtea va aprecia că în nicio cerere sau raport, reclamanta-recurentă nu a arătat schimbarea reședinței și aceasta nu a fost relevată în evidențele serviciului de evidență informatizată a persoanei unde reclamanta apare cu domiciliu în localitatea Dragomirești, str.1 D. 1918, jud.M. .
Prin urmare, citarea reclamantei s-a efectuat atât la locul de muncă, cât și la domiciliul legal al reclamantei și față de lipsa indicării altei adrese, Curtea consideră că din această perspectivă procedura disciplinară s-a derulat cu respectarea dispozițiilor privind citarea reclamantei.
În ceea ce privește cererile reclamantei se constată că aceasta a solicitat în data de_, 26 de zile de concediu de odihnă aferent anului 2011 la data de_ a solicitat 5 zile permisie și 6 zile concediu de odihnă, la data de_ prin raportul cu nr.53522 reclamanta arată că i s-a prescris concediu medical și în acest context solicită aprobarea concediului fără plată pe o perioadă de 60 de zile în vederea efectuării unor examene și tratamente de specialitate aprofundate pentru rezolvarea problematicii sănătății sale.
Acest raport este edificator asupra momentului de la care începe să curgă concediu fără plată aprobat de către șefii ierarhici a reclamantei. Chiar dacă reclamanta a arătat starea precară a sănătății, chiar dacă a depus acte medicale în acest sens a înțeles să nu uzeze și să nu solicite concediu medical, ci un concediu fără plată, aceasta fiind solicitarea adresată P. i mun.B. M. . Peste solicitarea reclamantei, pârâta nu putea trece în sensul de a acorda concediu medical de 30 de zile sau de 15 zile după care un alt concediu fără plată de 60 de zile așa cum susține recurenta cât timp nu a solicitat acest lucru și a înțeles să uzeze de actele medicale doar pentru a-și fundamenta cererea de aprobare a concediului fără plată.
Ca urmare, începând cu data de 26 mai 2011 reclamanta-recurentă avea obligația de a se prezenta la serviciu și ca atare,absența nemotivată a atras sancțiunea aplicată prin dispoziția 3. din 28 iulie 2011.
Aplicarea Ordinului 516/2003 în această situație nu poate fi făcută tocmai pentru că privește asistența medicală în rețeaua sanitară a M. ui Administrației și Internelor, iar reclamanta a înțeles să nu uzeze de actele medicale emise de medici din Italia. Deși susține că sancțiunea aplicată este prea gravă, aceasta a corespuns prevederilor art.44 din Legea 360/2002 întrucât serviciul în care era încadrată reclamanta avea caracter permanent și obligator iar reclamanta cu toate că a beneficiat de aprobarea tuturor concediilor solicitate a înțeles să nu se prezinte la data expirării concediului la locul de muncă. Deși
invocă art.63 din capit.V al Ordinului MAI 400/2004 potrivit căruia sancțiunea disciplinară privind destituirea din poliție, nu poate fi aplicată unei persoane aflate în concediu medical, Curtea va reține că reclamanta nu a demonstrat că și la data cercetării prealabile și aplicării sancțiunii se afla în incapacitate de muncă datorată bolii confirmată printr-un certificat medical care să fie adus la cunoștință I. ui de P. al jud.M. .
Față de acest aspect, Curtea va respinge cu majoritate de voturi recursul declarat de reclamantă în conformitate cu prevederile art.312 C.pr.civ., apreciind că nu sunt incidente motive de modificare a sentinței pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Cu majoritate de voturi respinge recursul declarat de reclamanta D’A. M.
, împotriva sentinței civile nr. 1473/_, pronunțată în dosarul nr._ * al T. ui M., pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | |||
R. R. D. L. | U. | S. | AL H. M. | T. |
red.RRD/AC 2 ex. - _
